Ministrul Alexandru Rafila a susținut luni, 11 septembrie, o conferință de presă, la sediul Ministerului Sănătății având ca temă Planul Național de Redresare și Reziliență – componenta Sănătate, „pentru clarificarea unor aspecte legate de finanțarea investițiilor din sectorul sanitar în PNRR”, după ce „în ultimele zile au fost o serie întreagă de declarații de controversă în spațiul public” – după cum a menționat oficialul:
„Aș dori să le lămurim și să fie clar pentru toată lumea care se află în această situație, de ce este ajuns în această situație și mai ales să aprecieze măsurile pe care le-a găsit atât Guvernul României, bineînțeles și Ministerul Sănătății, pentru ca toate investițiile din Planul Național de Redresare și Reziliență, care a fost inițial aprobată, să poată să primească finanțare și să se termine într-un timp cât mai scurt .
La data de 3 noiembrie 2021, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o decizie de punere în aplicarea a grantului pentru România. Acest grant este în valoare de 29,12 miliarde de euro. De fapt, sunt două componente. Una este de grant – grant înseamnă fonduri nerambursabile – în valoare de 14,23 de miliarde de euro și un împrumut – deci un împrumut pentru care se plătește o anumită dobândă, e adevărat, o dobândă redusă – în valoare de 14,94 miliarde euro. Din grant – deci Ministerul Sănătății, sectorul de Sănătate, a beneficiat de fonduri exclusiv din grant nu și din partea rambursabilă – este vorba de componente de 2,450 miliarde de euro care se referă la investiții și reforme și o componentă de 400 de milioane de euro, care este dedicată digitalizării sistemului de Sănătate. În total, Sănătatea trebuia să beneficieze, conform alocării inițiale, de o sumă de 2,850 miliarde de euro. Deci 2,450 miliarde – investiții și reforme, 400 de milioane de euro – digitalizare” – a explicat ministrul.
Alexandru Rafila: „Comisia Europeană a dispus ajustarea PNRR”
Potrivit acestuia, mai multe ministere au fost afectate de revizuirea calculului contribuției financiare din fonduri europene iar măsura aplicată de liderii blocului comunitar nu s-a aplicat doar în cazul României:
„Ce s-a întâmplat…, Comisia Europeană a dispus ajustarea PNRR; această contribuție financiară maximă acordată României a fost revizuită în sensul că pentru calculul contribuției financiare maxime se actualizează pentru fiecare stat membru – asta este important, deci nu doar România a fost afectată de acest mecanism – prin înlocuirea datelor din previziunile Comisiei din toamna anului 2020 cu rezultatele efective ale PIB-ului din 2020 și cu variația agregată a PIB-ului în perioada 2020 – 2021. Având în vedere că acești indicatori au fost diferiți față de cei din estimarea inițială, în sensul că PIB-ul României a fost ceva mai mare, s-a dispus o diminuare a contribuției financiare a Uniunii Europene pentru întreg PNRR-ul de 2,1 miliarde de euro, iar această contribuție care trebuia sau această reducere a fost realizată doar din zona de granturi, deci din zona nerambursabilă” – a precizat ministrul.
26%, procentul diminuării fondurilor destinate Ministerului Sănătății
Acesta a expus în cadrul conferinței procentul de diminuare pentru fiecare dintre activități:
„La Ministerul Sănătății, din totalul de 2,850 miliarde, adică 2,450 milioane + 400, diminuarea a fost de 740 milioane, reprezentând 26% și există cifre pentru fiecare dintre ministere pentru diverse activități sau măsuri care sunt implementate de aceste ministere: Ministerul Mediului, Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, Ministerul Energiei, Ministerul de Interne, Ministerul Dezvoltării și, de asemenea, Ministerul Educației. Diverse activități au fost diminuate, inclusiv au fost diminuate chiar cu 100%, în sensul că nu mai sunt finanțate. Încât să ne încadrăm în decizia finanțatorului, repet, este decizia finanțatorului.
La Sănătate, din acești 2,850 miliarde au fost reduse 740 milioane ceea ce a dus la un buget final de 1,7 miliarde pentru investiții și au rămas neatinse cele 400 milioane pentru digitalizare, aceasta fiind o condiție, o cerere expresă a Comisiei Europene” – a detaliat ministrul.
Alenxandru Rafila: Consecințele reducerii fondurilor europene asupra Sănătății
Ministrul Sănătății motivează faptul că decizia forurilor europene a impus găsirea unor alte surse de finanțare pentru continuarea construcției spitalelor care nu rămâneam în schema fondurilor alocate: „Deci ne-am găsit în fața acestei situații în luna iunie. Care au fost consecințele: că listă acestor spitale a trebui revizuită, a trebuit să găsim altă sursă de finanțare încât spitalele care nu mai rămâneau pe lista PNRR să primească finanțare și să se facă în continuare, și câteva criterii, discutăm despre câteva criterii, care au fost solicitate de către Comisia Europeană.
Există unul care este foarte tehnic, este vorba de procente obligatorii privind neutralitatea climatică și tranziția digitală care trebuie să reprezinte 37 și respectiv 20% din totalul alocării – și nu se referă doar la ministerul Sănătății ci se referă la întreg, la întreaga finanțare din PNRR, eliminarea reducerii bugetului prin asigurarea finanțării investiților afectate din alte surse – adică noi trebuia să găsim alte surse și am făcut lucrul ăsta încă de la început – și o analiza cu privire la riscul de neîndeplinire la termen a unor obiective de investiții.
Vă rog să rețineți că termenul de finalizare pentru investițile mari din acest proiect, adică pentru spitale sau clădiri ale unor secții de spitale, este 30 iunie 2026, adică peste încă 33 de luni”.
Alexandru Rafila: „Analiza de risc a fost efectă de experți au Bancii Mondiale și ai Comisiei Europene”
Potrivit ministrului, după luarea acestei decizii, s-a elaborat un proces care a inclus statusul procedurilor de licitație publică, stadiul proiectului technic, dacă există contestații în procesul sau procesul de licitație publică, care sunt termenele activităților asumate de catre fiecare beneficiar, dacă există probleme sau litigii legate de dreptul de proprietate al terenului, dacă există probleme legate de avize și autorizății, și acel element menționat deja – impactul asupra digitalizări și traziției verde. Iar spitalele care au fost evaluate au intrat în trei categorii: cu risc scăzut, mediu și respectiv, creescut.
„Și atunci din rândul spitalelor cu risc crescut sunt aceste șase obiective, la care însă nu renunțăm ci folosim o altă sursă de finanțare, respectiv împrumutul de la Banca Europeană de Investiții ceea ce ne permite o prelungire a termenului și rezolvarea unor probleme care pot să facă ca aceste spitale să nu fie terminate până la 30 iunie 2026.
Să ne înțelegem, dacă nu termini pâna la data la care finanțatorul îți asigură resursa, atunci îi plătești de la budgetul de stat, ceea ce nu avea rost intrăm într-o astfel de situație.
Și avem cinci obiective, unul de la Consiliul Județean Ilfov, la Constanța unul – au fost două obiective – unul de oncologie și unul departament pentru sănătatea mamei și copilului, e vorba de cel de-al doilea, este vorba de construcția unei secții de obstetrică-ginecologie la Arad, e vorba despre construcția – cea mai mare construcție probabil din PNRR – care este spitalul „Dimitrie Gerota”, spitalul de pneumologie și boli infecțioase de la Brașov și spitalul Județean De Urgența Alba Iulia, pentru modernizarea unor secții.
Astea au fost obiectivele care însumate reprezintă valoarea impusă de Comisia Europeană privind reducerea bugetului din PNRR, de către sectorul Sănătate” – a explicat Alexandru Rafila în fața jurnaliștilor prezenți.
Acesta a adăugat că investițiile din infrastructură propuse, spre ajunsare din PNRR, vor fi finanțată din fonduri de la Banca Europeana de Investiții, fonduri ce sunt rambursabile.
