„Acțiunile de protest din Sănătate au avut alt scop decât apărarea intereselor angajaților?”

De către
Codruț BURDUJAN
-
0
409
foto: Federația “Solidaritatea Sanitară” din România

Contextul tensiunilor din coaliție privind rotativa guvernamentală a „coincis” cu acțiuni ale liderilor sindicali din Învățământ și Sănătate, ceea ce i-a determinat pe mulți să considere că toată agitația de a convinge angajații din domeniile amintite să iasă în stradă nu ar fi decât o manevră politică – deja patentată în ultimele trei decenii – la finalul căreia totul se va stinge în promisiuni, resemnare și dezbinare.

Federația „Solidaritatea Sanitară” din România(FSSR) nu evită subiectul dar nici nu îl contestă, sugerând însă „cârcotașilor”, printr-o postare pe pagina organizației, să privească în acest sens în alte direcții.

FSSR: „Această critică nu ne este aplicabilă nouă”

„Unii cârcotași ne tot spun că a opri protestele înainte de instalarea noului Guvern ar putea însemna că acțiunile de protest, câte (dacă) au fost au avut de fapt alt scop decât apărarea intereselor angajaților.

Le răspundem simplu: această critică nu ne este aplicabilă nouă. Noi am protestat inclusiv în ziua numirii noului Guvern și vom continua protestele și după asta, dacă marea majoritate a angajaților din Sănătate ne susțin.
(Pentru ca lucrurile să nu fie înțelese greșit: ei au stabilit procedura votării și investirii noului Guvern în ziua în care noi programasem – încă de acum o lună – una dintre acțiunile de protest. Evident, nu era să modificăm programul de dragul lor, deoarece protestele noastre sunt făcute doar pentru interesele angajaților din Sănătate)” – transmit liderii FSSR.

FSSR: „Cei care nu se plâng ar putea să tacă de frica unor pedepse!”

Mai mult, pe rețelele de socializare, sindicaliștii FSSR susțin că vor continua acțiunile de protest și lasează o acuzație gravă asupra sistemului, intimidări asupra anumitor angajați care ar încerca să reclame neajunsurile și problemele din unitățile spitalicești:

„O jurnalistă i-a prezentat unui coleg situația protestelor din Sănătate într-o paradigmă interesantă (ce pare să reflecte o problemă de înțelegere a situației):

„Dacă aveți mai mulți copii și doar câțiva dintre ei se plâng că nu le ajung banii pe care-i dați, ce veți crede despre ei? Unii ar putea considera că este ceva în neregulă cu cei care protestează, din moment ce nu toți se plâng.” (Bănuim că ideea i-a fost determinată de ceea ce s-a întâmplat anterior în Educație.)
Este drept, colegul nostru a dat un răspuns pe loc: „Cei care nu se plâng ar putea să tacă de frica unor pedepse!”
Acest răspuns nu rezolvă în mod definitiv problema deoarece ar putea exista și alte explicații.
Credeți că, deoarece continuăm protestele, este ceva în neregulă cu noi?
Dvs. ce răspuns ați formula la această problemă?”

„Declaogul revendicărilor FSSR”

„Pentru cei care doresc să știe de ce au ieșit în stradă aproape 5.000 de membri săptămâna trecută și câteva zeci de mii de angajați astăzi, în curtea tuturor spitalelor din țară”, sindicaliștii amintiți reamintesc „Decalogul revendicărilor Federației”, după cum urmează:
1. Acordarea tuturor drepturilor prevăzute de actuala lege a salarizării:
a. Acordarea salariului de bază la nivelul anului 2022 pentru toți angajații din sănătate, inclusiv pentru CIM-urile aferente gărzilor suplimentare.
b. Raportarea sporurilor pentru condițiile de muncă la salariile de bază pentru personalul auxiliar sanitar (infirmiere, îngrijitoare, brancardieri), TESA și muncitori sanitari.
c. Raportarea sporurilor de tură și pentru lucrul în zilele libere legale la salariile de bază în plată pentru toate categoriile de personal.
d. Plata gărzilor medicilor cu tariful orar al normei de bază.
2. Adoptarea proiectului de lege a salarizării (partea pentru sănătate) negociat cu Ministerul Sănătății (în forma stabilită cu partenerii sociali) și aplicarea acestuia prin acordarea a cel puțin 50% din diferența dintre salariile de bază actuale și cele prevăzute în proiectul de lege.
3. Acceptarea propunerilor Federației „Solidaritatea Sanitară” la Contractul colectiv de muncă la nivel de sector, rămase în divergență, încheierea și înregistrarea acestui contact colectiv de muncă.
4. Actualizarea valorii indemnizației de hrană luând ca referință salariul minim în plată și scoaterea ei din calculul limitei aplicabile sporurilor.
5. Deblocarea posturilor în sistemul public de sănătate.
6. Creșterea ponderii a cheltuielilor pentru sănătate în PIB la nivelul mediei UE.
7. Aplicarea măsurilor de reformă a sistemului sanitar propuse de Federația „Solidaritatea Sanitară”, menite să crească calitatea vieții profesionale a angajaților și calitatea serviciilor medicale, acestea incluzând:
– Înlocuirea sistemului malpraxis cu despăgubirea pacienților pentru prejudicii
– Echivalarea competențelor asistentelor medicale absolvente de postliceală
– Introducerea sistemului de monitorizare a bolilor profesionale.
8. Reglementarea adecvată a timpului de muncă al angajaților din sănătate și acordarea drepturilor aferente activităților aferente, respectiv:
a. Recunoașterea timpului de muncă suplimentar desfășurat în cadrului schimburilor de tură
b. Recunoașterea îndeplinirii anticipate a stagiului complet de cotizare pentru angajații cu mai multe CIM-uri.
9. Finanțarea formării profesionale continue a profesioniștilor din sănătate.
10. Eliminarea dialogului social preferențial și a discriminării angajaților din Sănătate în privința dreptului de a iniția un conflict colectiv de muncă pentru drepturi de natură salarială.
Articolul precedentDSP Iași: Cum trebuie să își protejeze sănătatea cetățenii afectați de inundații
Articolul următorMinisterul Sănătății: 40 milioane euro pentru un acces mai bun la servicii medicale în mediul rural
Codruț BURDUJAN
Codruț BURDUJAN