Federaţia „Sanitas” din România şi Federaţia „Solidaritatea Sanitară” din România au înaintat Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii o propunere comună privind salarizarea personalului din sistemul public de sănătate, ce prevede modificări ale proiectului legii salarizării şi reglementări referitoare la salariile de bază, condiţiile de muncă, plata gărzilor, menţinerea veniturilor şi asigurarea finanţării drepturilor salariale.
Cele două federaţii sindicale, singurele organizaţii reprezentative la nivelul sectorului Sănătate, susţin că documentul transmis reprezintă o soluţie legislativă unitară pentru sistemul sanitar şi solicită preluarea integrală a pachetului, finanţarea acestuia şi transpunerea în norme obligatorii. Potrivit acestora, eliminarea, diminuarea sau amânarea unor elemente esenţiale ale propunerii va determina un răspuns coordonat prin formele legale de acţiune sindicală.
Documentul transmis Ministerului Muncii şi Ministerului Sănătăţii nu reprezintă o listă de revendicări punctuale, ci un model complet de salarizare construit pe grile şi coeficienţi, clasificarea unităţilor sanitare şi a locurilor de muncă, reguli pentru condiţiile de muncă şi continuitatea serviciilor medicale, protecţia veniturilor, finanţarea drepturilor, salarizarea personalului nemedical/TESA, performanţa şi garanţiile dialogului social.
Modelul propus valorifică principiile şi regulile negociate în anul 2023 de Ministerul Sănătăţii împreună cu cele două federaţii reprezentative şi incluse în contractul colectiv de muncă la nivel de sector. Acesta a fost actualizat în urma negocierilor şi simulărilor realizate în ultimele săptămâni şi definitivat în continuarea discuţiilor din 4 august 2026, de la Palatul Cotroceni, mediate de Administraţia Prezidenţială.
Potrivit federaţiilor, noul model urmăreşte ca veniturile angajaţilor din sănătate să reflecte mai bine complexitatea muncii, responsabilitatea, riscurile asumate, contribuţia la continuitatea serviciilor medicale şi dificultatea asigurării personalului necesar.
Principalele componente ale modelului comun de salarizare sunt:
1. Diferenţierea salariilor de bază după rolul unităţii sanitare
Unităţile sanitare sunt grupate în şase categorii, de la spitalele regionale, strategice şi universitare până la unităţile medico-sociale, astfel încât salariul de bază să reflecte complexitatea serviciilor oferite şi responsabilitatea instituţională.
2. Recunoaşterea complexităţii locului de muncă
Coeficienţii sunt majoraţi suplimentar pentru patru categorii de secţii şi compartimente, iar o parte din diferenţierea care este acordată în prezent aproape exclusiv prin sporuri este mutată într-o componentă stabilă, respectiv salariul de bază.
3. Grile complete şi soluţii pentru întreaga echipă medicală
Pachetul cuprinde coeficienţi pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar şi introduce reguli de încadrare pentru personalul tehnic, economic şi socio-administrativ/TESA, precum şi pentru personalul nemedical din serviciile de ambulanţă. Reforma propusă are în vedere toate categoriile de personal fără de care unităţile sanitare nu pot funcţiona.
4. Limite minime reale pentru condiţiile de muncă
Drepturile aferente riscurilor profesionale sunt organizate pe intervale obligatorii, iar locurile de muncă pentru condiţiile deosebit de periculoase sunt definite în lege. Sunt păstrate recompensele pentru activitatea desfăşurată în domenii precum radiaţii, neonatologie, săli de naştere, laboratoare, condiţii grele şi zone izolate sau cu deficit de specialişti.
5. Recompensarea corectă a continuităţii activităţii medicale
Modelul menţine sporul de tură la 15%, prevede pentru munca desfăşurată în repausul săptămânal şi în zilele de sărbătoare legală un tarif orar suplimentar între 50% şi 100%, reaşază plata gărzilor şi stabileşte reguli clare pentru garda la domiciliu şi liniile de gardă acoperite prin contracte cu timp parţial. Federaţiile susţin că continuitatea serviciilor medicale nu poate fi tratată ca o resursă gratuită.
6. Protecţia venitului şi finanţarea garantată
Propunerea prevede că niciun angajat nu trebuie să piardă din venitul salarial total. Pachetul solicită includerea tuturor drepturilor relevante în mecanismul sumelor tranzitorii sau compensatorii şi continuarea finanţării creşterilor prin CNAS şi influenţele salariale până la reforma finanţării spitalelor, cu garantarea drepturilor salariale aflate în plată după schimbarea mecanismului.
7. Performanţă fără stimulente care afectează actul medical
Este propus un program-pilot naţional pentru salarizarea suplimentară în funcţie de performanţă, cu indicatori care nu trebuie să încurajeze suprautilizarea serviciilor medicale, selecţia nejustificată a pacienţilor sau afectarea independenţei profesionale. Sunt prevăzute şi creşteri de până la 30% din venituri proprii, cu prioritate pentru angajaţii care contribuie la realizarea acestora.
8. Dialog social care produce reguli obligatorii
Regulamentul de sporuri, criteriile de performanţă, regulile gărzilor şi soluţiile pentru încadrarea personalului trebuie construite cu participarea efectivă a federaţiilor reprezentative la nivel de sector şi, acolo unde este prevăzut, cu acordul acestora. Negocierea nu poate fi înlocuită de o consultare formală după luarea deciziilor.
Trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul să poată fi acceptat
Cele două federaţii sindicale reprezentative la nivel de sector au stabilit trei rezultate obligatorii pentru ca proiectul de salarizare să poată fi acceptat:
a) Nicio scădere a venitului salarial total. Protecția trebuie verificată pe salariul de bază împreună cu sporurile, turele, munca de noapte, gărzile și activitatea din zilele libere, nu doar pe o componentă izolată.
b) Creșteri salariale pentru marea majoritate a angajaților de la intrarea în vigoare. Numărul angajaților menținuți temporar prin sume compensatorii este redus la minimum, iar toți angajații ajung să beneficieze efectiv de creșterea veniturilor, cel târziu începând cu al treilea an de aplicare.
c) Reguli finanțate, transparente și aplicabile. Nicio promisiune nu poate înlocui textul de lege, sursa de finanțare, normele subsecvente și simularea impactului asupra fiecărei categorii de angajați.
Ministerul Muncii și Parlamentul trebuie să răspundă public
Asigurările publice potrivit cărora veniturile nu vor scădea sunt importante, dar nu constituie o garanție juridică. Singurele garanții sunt prevederile adoptate, finanțarea lor și rezultatele unor simulări transparente asupra venitului total.
Cele două federații sindicale reprezentative la nivel de sector solicită:
I. Ministerului Muncii, să integreze integral pachetul în forma consolidată a proiectului, să publice de urgență textul actualizat.
II. Ministerului Sănătății, să susțină public și instituțional arhitectura construită pe regulile convenite în 2023 și să o apere în circuitul tehnic și politic, inclusiv în privința finanțării drepturilor și a actelor subsecvente.
III. Inițiatorilor, partidelor și parlamentarilor: să se pronunțe înaintea votului asupra pachetului ca întreg și, dacă este necesar, să îl transforme în amendamente. Selectarea doar a prevederilor convenabile, cu abandonarea categoriilor profesionale sau a garanțiilor de finanțare, nu reprezintă acceptarea soluției comune.
Sănătatea și-a construit soluția de organizare a sistemului de salarizare. Ministerul Muncii trebuie să o transpună, inițiatorii trebuie să o finanțeze, iar Parlamentul trebuie să și-o asume. Dacă aleg să o respingă, atunci vor fi responsabili de consecințe.
Solicitările comune vor fi apărate prin acțiuni comune
Federația „Sanitas” și Federația „Solidaritatea Sanitară” își asumă apărarea coordonată a acestui model în toate etapele următoare, respectiv negocierea tehnică, dialogul cu inițiatorii, întâlnirile cu partidele și grupurile parlamentare, informarea publică, prezentarea transparentă a efectelor și organizarea acțiunilor sindicale legale necesare.
Cele două federații își păstrează autonomia statutară, iar formele și calendarul concret al acțiunilor vor fi aprobate de structurile de conducere competente. Autonomia nu diminuează însă angajamentul comun, orice refuz de a transpune integral elementele esențiale ale pachetului determinând o reacție coordonată, proporțională cu gravitatea deciziei și cu efectele sale asupra angajaților.
“Nu apărăm privilegii și nu cerem conservarea mecanică a unui sistem vechi. Apărăm valoarea muncii, diferențierea justificată între niveluri de complexitate și risc, funcționarea neîntreruptă a serviciilor medicale și capacitatea sistemului public de sănătate de a păstra profesioniștii de care depind pacienții”, transmit cele două federații.