Copiii și tinerii au nevoie de politici și investiții consolidate în sănătatea mintală și bunăstare, atrag atenția OMS, UNESCO, UNICEF și UNYO

0
132

OMS, UNESCO, UNICEF și Biroul ONU pentru Tineret (UNYO) fac un apel comun pentru consolidarea politicilor și creșterea investițiilor în sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, subliniind importanța recunoașterii nevoilor specifice ale acestei categorii, conform unui comunicat de presă al OMS:

De ce contează

În sistemul Națiunilor Unite, recunoașterea sănătății mintale ca drept fundamental al omului s-a adâncit în ultimul deceniu. Cu toate acestea, în ciuda atenției globale crescânde, nicio rezoluție dedicată a ONU nu a concentrat sănătatea mintală și bunăstarea copiilor și tinerilor ca o prioritate distinctă de dezvoltare, sănătate și drepturile omului și nici nu există o narațiune unificată care să abordeze pe deplin nevoile lor distincte de dezvoltare.

Deși referințele la sănătatea mintală apar din ce în ce mai des în cadrul politicilor ONU, limbajul axat în mod specific pe copii și tineri rămâne limitat. Această absență perpetuează abordări fragmentate, izolate și subinvestiții cronice, în special în prevenție și intervenție timpurie, în ciuda dovezilor de soluții scalabile și eficiente din punct de vedere al costurilor.

La nivel global, se estimează că 1 din 7 (14,3%) tineri cu vârste cuprinse între 10 și 19 ani se confruntă cu afecțiuni mintale , însă acestea rămân în mare parte nerecunoscute și netratate. Datele publicate evidențiază, de asemenea, creșterea ratelor de sinucidere în multe țări în rândul persoanelor cu vârste cuprinse între 10 și 24 de ani. Acest lucru este amplificat de datele recent publicate de Atlasul global al Sănătății Mintale , care arată că doar 56% dintre țări au o politică sau un plan distinct sau integrat de sănătate mintală pentru copii și tineri, în timp ce mai puțin de jumătate dintre țările care au răspuns oferă servicii de sănătate mintală comunitare, școlare sau de altă natură pentru copii și adolescenți.

Pentru a aborda în mod semnificativ această provocare urgentă, este esențială o acțiune coordonată și intersectorială, care să cuprindă sectoarele educației, sănătății, protecției sociale, climei, mediului digital și culturii și să fie ancorată în cadre bazate pe drepturi, incluzive pentru copii și tineri, care să nu lase pe nimeni în urmă, inclusiv pe cei aflați în contexte umanitare și fragile.

Decalajul politicilor

În ciuda recunoașterii tot mai mari a sănătății mintale în cadrul politicilor ONU, copiii și tinerii rămân în mare parte absenți din angajamentele globale, sistemele de date și prioritățile de finanțare. Lacunele care trebuie umplute pentru a consolida sănătatea mintală a copiilor și tinerilor includ:

  1. absența unor rezoluții dedicate sănătății mintale a copiilor și tinerilor;
  2. lipsa angajamentelor specifice vârstei în cadrul cadrelor globale;
  3. lipsa mecanismelor participative care să asigure includerea tinerilor în elaborarea politicilor și serviciilor de sănătate mintală; și
  4. supraveghere și responsabilitate limitate în urmărirea politicilor globale existente și a angajamentelor de finanțare privind sănătatea mintală a copiilor și tinerilor.

Un apel comun pentru promovarea politicilor de sănătate mintală a copiilor și tinerilor

Creșterea nivelului de sănătate mintală a copiilor și tinerilor și alocarea de resurse acesteia ca o politică globală de sine stătătoare și o prioritate de investiții, asigurând integrarea explicită a acesteia în viitoarele rezoluții ale ONU, cadrele privind drepturile omului și mecanismele globale de monitorizare în urma Agendei 2030.

Promovarea unei platforme unificate interagenții și cu mai multe părți interesate – care să reunească UNESCO, UNICEF, Biroul ONU pentru Tineret și OMS, precum și alte entități relevante ale ONU, alături de statele membre, rețelele de tineret și partenerii societății civile – pentru a consolida coerența globală, a oferi îndrumări tehnice comune și a alinia mecanismele de finanțare și responsabilitate pentru sănătatea mintală a copiilor și tinerilor în toate sectoarele.

Încurajați statele membre să adopte și să implementeze strategii și politici naționale privind sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, aliniate cu Planul de acțiune cuprinzător al OMS pentru sănătatea mintală și cu Programul comun UNICEF și OMS privind sănătatea mintală, bunăstarea psihosocială și dezvoltarea copiilor și adolescenților. Strategiile și politicile ar trebui să includă îndrumări relevante privind drepturile omului și incluziunea persoanelor cu dizabilități, din partea OHCHR, cu accent pe abordări comunitare și bazate pe drepturi; precum și Recomandarea UNESCO din 2023 privind educația pentru pace, drepturile omului și dezvoltare durabilă, care subliniază mediile de învățare sigure, incluzive și de susținere ca fundamente pentru bunăstarea generală a cursanților.

Asigurarea participării semnificative a copiilor și tinerilor la elaborarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea politicilor și serviciilor de sănătate mintală – poziționându-i ca parteneri egali, nu ca beneficiari, și bazându-se pe cadrele existente ale ONU privind implicarea tinerilor.

Investiți în prevenire, promovare și protecție printr-o abordare ecosistemică și la nivelul întregii societăți, care să conecteze serviciile comunitare, școlare și platformele digitale cu sistemele de educație, sănătate, arte, sport, climă și protecție – întâlnindu-i pe tineri acolo unde se află și cultivând medii de sprijin care să le permită să prospere.

Integrarea indicatorilor de bază ai sănătății mintale în monitorizarea mai amplă a sănătății, educației și dezvoltării copiilor și tinerilor, inclusiv sondajele în gospodării (de exemplu, MICS) și sistemele informaționale naționale, pentru a consolida responsabilitatea, echitatea și vizibilitatea intersectorială a progresului.

 

Articolul precedentRadonul reprezintă un risc major pentru sănătatea pulmonară și poate fi prevenit, atrage atenția INSP