Helicobacter pylori infectează două treimi din populația lumii și crește riscul de ulcer și cancer gastric

0
239

Helicobacter pylori afectează aproximativ două treimi din populația mondială, potrivit estimărilor Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), se precizează într-un comunicat al SCUMC. Netratată prin antibioterapie, bacteria reprezintă un factor major de risc pentru dezvoltarea ulcerului peptic, a adenocarcinomului gastric și a limfomului gastric de tip MALT (mucosa-associated lymphoid tissue).

Helicobacter pylori este un bacil Gram negativ care colonizează stomacul la nivelul mucusului gastric, doar o mică parte dintre microorganisme aderând la mucoasă sau penetrând mucoasa și ajungând intracelular. Este de reținut că distribuția Helicobacter pylori nu este niciodată sistemică.

Transmitere și factori favorizanți

Transmiterea se face, în general, prin contact de la persoană la persoană, oamenii reprezentând singurul rezervor important pentru Helicobacter pylori. Transmiterea are loc pe cale oral-orală sau fecal-orală.

Factorii favorizanți transmiterii infecției sunt:

  • aglomerările familiale,

  • condițiile sanitare precare,

  • apa sau alimentele contaminate,

  • expunerea la conținut gastric infectat.

Efecte și mecanisme de acțiune

Colonizarea cu Helicobacter pylori induce un răspuns tisular la nivelul stomacului, producând gastrită cronică superficială. Apare un răspuns imun persistent, atât cu producere de anticorpi local și sistemic, cât și cu răspunsuri mediate celular, dar care nu reușește să elimine bacteria, Helicobacter pylori fiind capabilă de numeroase adaptări care previn stimularea excesivă a sistemului imunitar.

De ce unii pacienți dezvoltă boală manifestă

Faptul că unele persoane dezvoltă boală clinic manifestă și altele nu se datorează unei combinații de factori:

  • Factorii de virulență ai tulpinilor bacteriene – de exemplu, genele cag: portajul de tulpini cag+ crește riscul de ulcer peptic sau de adenocarcinom gastric; adezinele și sistemul secretor bacterian de tip 4 cresc de asemenea riscul de boală manifestă.

  • Susceptibilitatea gazdei – de exemplu, polimorfismele genetice care conduc la creșterea activării răspunsului imunitar înnăscut și polimorfismele genelor care codifică citokine sau proteine care recunosc bacteriile sunt factori de risc pentru dezvoltarea adenocarcinomului gastric.

  • Factorii de mediu – de exemplu, fumatul, dietele bogate în sare și alimentele conservate cresc riscul de ulcer duodenal și de cancer gastric.

Tipuri de gastrită și riscul asociat

Modelul inflamației gastrice se asociază cu riscul de boală:

  • gastrita predominant antrală se asociază cu ulcer duodenal,

  • pangastrita se asociază cu ulcer gastric și adenocarcinom.

În principiu, toate persoanele colonizate cu Helicobacter pylori prezintă gastrită la examinarea histologică, însă doar 10–15% dintre ele dezvoltă boli asociate, precum ulcerul peptic, adenocarcinomul gastric sau limfomul gastric, iar ratele în rândul bărbaților sunt cu peste 50% mai mari decât cele ale femeilor.

Alte patologii asociate

Helicobacter pylori este implicat și în alte patologii gastrice:

  • ar putea fi factor precipitant al gastritei autoimune și al anemiei pernicioase;

  • ar putea fi implicat în deficitul de fier, prin sângerare ocultă sau prin scăderea absorbției fierului consecutivă hipoclorhidriei.

De asemenea, Helicobacter pylori poate fi implicat și în afecțiuni extraintestinale, existând studii care îl implică în purpura trombocitopenică idiopatică, precum și în boala cardiacă ischemică sau boala cerebrovasculară. Totuși, puterea acestor asocieri este scăzută și încă de demonstrat.

Simptome

Simptomele infecției cu Helicobacter pylori pot include:
dureri abdominale, pirozis, greață, inapetență, eructații, balonări și scădere ponderală.

Diagnostic

Diagnosticul se face prin endoscopie digestivă superioară sau prin teste neinvazive.

  • Endoscopia digestivă superioară poate identifica infecția prin testul rapid la urează, examinarea histologică a specimenelor de biopsie sau culturi microbiologice, care permit și determinarea sensibilității bacteriene la antibiotice.
    Mulți pacienți cu dispepsie funcțională, care au simptome gastrointestinale, dar aspect endoscopic normal, sunt colonizați cu Helicobacter pylori, iar eradicarea bacteriei poate conduce la dispariția simptomelor.

  • Testele neinvazive includ testul respirator cu uree, testarea antigenului din scaun și testul serologic care măsoară nivelul de IgG specific din ser.

Indicațiile tratamentului

Indicațiile cele mai clare pentru tratarea infecției cu Helicobacter pylori sunt:

  • ulcerul gastric sau duodenal în prezența Helicobacter pylori;

  • limfomul gastric cu celule B de grad mic.

Ghidurile recomandă tratament și pentru:

  • pacienții cu boală ulceroasă documentată, indiferent dacă ulcerul este activ în prezent, cu scopul de a scădea rata recidivelor;

  • pacienții cu dispepsie simplă și chiar și pentru cei cu dispepsie funcțională.
    Unele ghiduri recomandă tratament și în purpura trombocitopenică idiopatică, deficit de vitamină B12 și anemie feriprivă.

Astfel, în ultimii ani, practica clinică a fost de a testa și a trata indivizii pozitivi simptomatici, însă nu s-a recomandat screening populațional și tratarea indivizilor pozitivi, dar asimptomatici.

Tratament și precauții

Tratamentul Helicobacter pylori include asocieri de antibiotice și inhibitori ai secreției acide gastrice de tip inhibitori de pompă de protoni, existând mai multe linii de tratament, folosite succesiv în funcție de răspunsul pacientului.

Este de menționat că, sub terapie prelungită cu inhibitori de pompă de protoni, infecția cu Helicobacter pylori migrează din antru spre corpul gastric, inducând atrofie cu risc de cancer gastric; de aceea, pentru patologiile care necesită tratament prelungit cu inhibitori de pompă de protoni trebuie inițial eradicat Helicobacter pylori.

Tratamentul infecției cu Helicobacter pylori a revoluționat managementul ulcerului peptic, ducând de cele mai multe ori la o vindecare permanentă, fiind și prima linie de terapie pentru pacienții cu MALT cu grad scăzut de malignitate.

În schimb, tratamentul infecției cu Helicobacter pylori nu este util în adenocarcinomul gastric, dar profilaxia colonizării cu această bacterie ar putea teoretic să prevină neoplazia gastrică și ulcerul peptic.

Evaluarea răspunsului la tratament

Pentru evaluarea răspunsului la tratament sunt preferate testele neinvazive, cu excepția celor serologice; totuși, în caz de ulcerații gastrice, endoscopia digestivă superioară ar trebui repetată după tratament pentru a certifica vindecarea și pentru a exclude carcinomul gastric, prin repetarea biopsiilor post-tratament.
Durata de la sfârșitul tratamentului de eradicare a Helicobacter pylori la testarea succesului terapeutic este de minimum patru săptămâni.

Prevenție

Prevenția infectării presupune:

  • spălarea mâinilor după folosirea toaletei,

  • spălarea mâinilor înainte de a prepara mâncarea și de a mânca,

  • evitarea folosirii alimentelor și apei necontrolate,

  • evitarea contactului cu secrețiile digestive ale altor persoane.

Strategii de sănătate publică

Strategia screening-tratament ar trebui încercată în comunitățile cu prevalență crescută a cancerului gastric, eradicarea Helicobacter pylori fiind una dintre strategiile cele mai promițătoare pentru scăderea incidenței acestei maladii.

Eradicarea Helicobacter pylori oferă și alte beneficii clinice, cum sunt:

  • scăderea riscului de apariție a ulcerului, inclusiv în prezența unor factori de risc cum ar fi tratamentul antiagregant,

  • scăderea dispepsiei funcționale,

  • scăderea riscului de limfom MALT și de trombocitopenie idiopatică.

Articolul precedentEducația pentru sănătate, esențială în prevenția diabetului, subliniază fostul ministru Rafila
Articolul următorSibiu: La Săliște va fi deschis primul centru public de îngrijiri paliative