OMS atrage atenția asupra deficitului de tratamente și teste inovatoare pentru infecțiile bacteriene rezistente la medicamente

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a publicat astăzi două rapoarte importante care analizează agenții antibacterieni în faza de dezvoltare, precum și metodele de diagnostic existente sau în curs de realizare pentru bacteriile prioritare identificate de OMS. Aceste documente au rolul de a orienta cercetarea și dezvoltarea în domeniul antibacterian pentru a răspunde eficient provocării crescânde a rezistenței antimicrobiene (AMR).

Raportul actualizat „Agenții antibacterieni în dezvoltare clinică și preclinic – prezentare generală și analiză 2025” arată că numărul produselor în stadiu clinic a scăzut de la 97 în 2023 la 90 în 2025. Din acestea:

• 50 sunt agenți antibacterieni tradiționali

• 40 sunt abordări netradiționale (de exemplu, bacteriofagi, anticorpi, agenți de modulare a microbiomului)

Dificultățile întâmpinate includ:

• Doar 15 dintre aceste 90 de produse pot fi considerate cu adevărat inovatoare

• Pentru 10 dintre ele, datele existente nu permit să se excludă rezistența încrucișată

• Numai 5 agenți sunt eficienți împotriva bacteriilor încadrate ca „critice” de către OMS

• În rândul celor 50 de agenți tradiționali, 45 (90 %) vizează agenți patogeni prioritari, inclusiv 18 (40 %) împotriva Mycobacterium tuberculosis rezistent la medicamente

Se evidențiază lacune în zone precum formulările pediatrice, tratamentele orale ambulatorii și strategiile combinate cu agenți netradiționali. Din 2017 până acum, 17 noi agenți antibacterieni au primit autorizație de comercializare, însă doar doi aparțin unei clase chimice complet noi.

La nivel preclinic, există 232 de programe active în 148 de grupuri din întreaga lume. Totuși, 90 % dintre firmele implicate sunt mici (sub 50 de angajați), ceea ce face sistemul vulnerabil. OMS insistă pe nevoia de colaborare, transparență și mai multă investiție în acest ecosistem fragil.

Diagnosticul: punct slab în lupta împotriva AMR

Al doilea raport al OMS caută să evidențieze deficiențele din sfera diagnosticării bacteriilor prioritare. Printre problemele identificate:

• Lipsa platformelor multiplex pentru laboratorul mediu (nivel II) care să identifice direct infecțiile sanguine fără cultură

• Acces insuficient la teste biomarkeri (ex: proteina C reactivă, procalcitonina) care diferențiază infecțiile bacteriene de cele virale

• Prezența unui număr limitat de teste simple, accesibile la punctul de îngrijire, pentru unitățile primare și secundare

Aceste deficiențe sunt mai acute în țările cu resurse limitate, unde multe cazuri se prezintă direct la nivel primar de asistență. OMS subliniază că este esențial ca platformele de diagnostic să fie accesibile, robuste și ușor de utilizat, incluzând adaptabilitate la probe diverse (sânge, urină, scaun, probe respiratorii).

Potrivit declarației oficiale:
„Rezistența la antimicrobiene este în creștere, dar fluxul de noi tratamente și metode de diagnosticare este insuficient pentru a combate răspândirea infecțiilor bacteriene rezistente la medicamente”, a afirmat Dr. Yukiko Nakatani, director general adjunct al OMS pentru sisteme de sănătate. „Fără mai multe investiții în cercetare și dezvoltare, împreună cu eforturi dedicate pentru a se asigura că produsele noi și existente ajung la persoanele care au cea mai mare nevoie de ele, infecțiile rezistente la medicamente vor continua să se răspândească.”

Obiectivul rapoartelor: orientare pentru viitor

Ambele publicații lansate astăzi au ca misiune orientarea inovației și a investițiilor către domeniul medicamentelor antibacteriene și al diagnosticului. Pentru un progres sustenabil, OMS propune strategii integrate care includ:

• Descoperirea și dezvoltarea de agenți tradiționali și netradiționali

• Inovarea în metode de diagnostic

• Modele de acces echitabil

• Mecanisme financiare creative pentru a susține companiile mici implicate în cercetare

Rapoartele vin într-un moment critic: odată cu creșterea globală a rezistenței antimicrobiene, este vital ca strategii coordonate și resurse alocate să evolueze la fel de rapid ca amenințarea în sine.