Pacientii cu cancer au nevoie ca sprijinul psihologic sa fie parte a tratamentului integrat, atrage atentia directorul Societatii Internationale de Psiho-Oncologie

Romania are carente mari in ceea ce priveste sprijinul psihologic care ar trebui acordat pacientilor diagnosticati cu cancer. Asta in ciuda necesitatii uriase.

„Ar fi imperios necesar sa avem un screening psihosocial al tuturor pacientilor oncologici care intra in traiectoria oncologica. Și sa avem sprijinul psihologic absolut obligatoriu ca parte a tratamentului integrat, nu ca parte a norocului in viata”, a atras atentia dr. Dégi László Csaba, directorul Societatii Internationale de Psiho-Oncologie.

Pe langa necesitatea generala, acesta a vorbit in mod particular despre pacientii cu cancer pulmonar, care se confrunta cu doua probleme specifice: stigmatizarea si rata foarte ridicata a distresului (adica acel stres negativ, care depaseste o intensitate critica).

„De fapt, din dovezile pe care le avem din Romania, stim ca din anul 2001 cea mai mare rata de distres oncologic se inregistreaza in populatia pacientilor cu cancer pulmonar. Deci ei au cea mai mare povara psihologica”, a spus dr. Dégi László Csaba, care este si asistent universitar si cercetator la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.

Efectele stigmatizarii si distresului

Csaba a prezentat si o lista cu aspectele influentate negativ de stigmatizare si de lipsa sprijinului psihosocial. Acestea afecteaza inclusiv sansele de supravietuire,  a spus directorul Societatii Internationale de Psiho-Oncologie.

„in primul rand, stigmatizarea si lipsa sprijinului psihosocial impacteaza planificarea supravietuirii. O problema uriasa. Deci nu putem vorbi despre supravietuire fara un tratament integrat sau holistic. Dupa aceea impacteaza negativ tot ce inseamna simptomele de anxietate si de depresie. Impacteaza negativ calitatea vietii, comunicarea, deciziile, aderenta la tratament, comunicarea interpersonala (cu familia, nu numai cu medicii). Solicitarea ajutorului este impactata negativ. Deci oamenii care sunt stigmatizati nu mai solicita ajutor. Se simt absolut fara niciun control asupra starii lor psihice si a starii sociale. Relationarea sociala, tot asa, este impactata negativ, un atribut foarte important in destigmatizare. Și, nu in ultimul rand, participarea la grupurile de suport, facute si organizate de catre reprezentantii asociatiilor de pacienti, este afectata. Deci persoanele care sunt stigmatizate si nu au sprijin psihosocial ajung sa nu participe la aceste grupuri de suport”, a precizat dr. Dégi László Csaba.

„Cuvintele cheie sunt planificarea supravietuirii si renuntarea la fumat. Fiindca persoanele care au un distres foarte ridicat nu vad rostul de a depune multa energie si mult efort in renuntarea la fumat. Vorbim despre persoanele care sunt fumatoare si sunt afectate de un cancer pulmonar”,a mai adaugat acesta.

Totodata, a vorbit despre necesitatea ca societatea sa constientizeze nevoile psihosociale care exista in cazul pacientilor oncologici.

„Și sa intelegem ca aceste fenomene cum sunt stigmatizarea si aceste nevoi psihosociale nu exista izolat, adica nu sunt problema individului afectat de cancerul pulmonar. Ele sunt niste procese foarte complexe legate de partea medicala, de partea sociala. Și, intr-un final, impacteaza destul de vizibil si destul de dovedit planificarea supravietuirii si sansele la supravietuire”, a concluzionat directorul Societatii Internationale de Psiho-Oncologie.