Dincolo de orice tratament, motivatia este cea mai importanta atunci cand o persoana incearca sa se lase de droguri, explica dr. Dan Rosca, seful Sectiei XVI: Toxicomanii (Dezintoxicare) , de la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Prof. Dr. Alexandru Obregia”.
„Exemplu sugestiv: actorii americani de film, ca ei sunt cei mai spectaculosi, care cheltuiesc 100.000 de dolari sa treaca printr-un sanatoriu de superlux in care au tot ce vor, cura cu cel mai bun terapeut, in secunda doi reiau consumul. Deci daca nu exista decliclul ala “nu se mai poate”, o iei de la capat”, spune medicul psihiatru. Acesta a explicat, intr-un interviu pentru Sanatatea TV, cum se manifesta sevrajul la heroina si cat de dificil este sa treci peste o astfel de dependenta. Durerile sunt ingrozitoare.
„Femeile le pot compara uneori cu durerile nasterii generalizate. O stare de disforie, spunem noi, o stare psihica proasta, o neliniste. Uite asa umbla, ca leul prin cusca, cel cu sevraj la heroina. Devine agresiv, simte ca trebuie in momentul asta sa consume ceva, ca altfel o ia razna. Deci este un sevraj urat. Urat!”, spune medicul.
Tot in cadrul interviului, medicul a vorbit si despre un sevraj care pana de curand nu era consemnat in literatura de specialitate: sevrajul la marijuana. Dar si despre cum si cand apare dependenta in cazul mai multor categorii de droguri.
Va prezentam interviul integral
intrebare: Cum se manifesta sevrajul in cazul drogurilor?
Dr. Dan ROȘCA: Exista diverse tipuri de sevraj. Sunt si droguri care nu dau sevraj in acceptiunea propriu-zisa a cuvantului.
O sa incep cu drogurile care dau cel mai mare sevraj: heroina si alte opiacee. Aici sevrajul este pe masura senzatiilor pe care le incearca omul cand consuma prima oara drogul. Aceste senzatii, daca e sa ascultam din descriile lor, sunt fantastice. Vorba unui baiat, „cat o mie de orgasme”. Prima heroina. Dup-aia, zice tot el, dupa o saptamana incepi sa consumi ca sa nu mai ai dureri. Nu mai ai nicio placere, nu mai simti nimic din euforia aia, din extazul initial, dar apar simptomele de sevraj. La heroina, dureri infioratoare! Dureri groaznice! Femeile le pot compara uneori cu durerile nasterii generalizate. O stare de disforie, spunem noi, o stare psihica proasta, o neliniste. Uite asa umbla, ca leul prin cusca, cel cu sevraj la heroina. Devine agresiv, simte ca trebuie in momentul asta sa consume ceva, ca altfel o ia razna. Deci este un sevraj urat. Urat!
La alte droguri, sevrajul poate chiar sa nu fie. O mentiune speciala. Pana acum sase-sapte ani, in manualale de diagnostic si tratament din Statele Unite nu se descria sevrajul la marijuana. Acum se descrie. Și l-am vazut si eu. Dar e un sevraj cu anxietati, cu neliniste, cu nerabdare, cu incapacitatea de a te angaja intr-o activitate permanenta. Și totul trece cand tragi un joint. Trece insa cu prilejul unui soi de apatii. E ca si cum ai fi mahmur tot timpul. Acestia sunt marii consumatori de marijuana.
intrebare: Sunt consumatori care incearca sa se justifice, spunand ca de marijuana te poti lasa oricand. Este asa?
Dr. Dan ROȘCA: Nu poti sa te lasi oricand nici macar de tigara obisnuita. in general lucrurile astea sunt lucruri daunatoare. Iar marijuana este o substanta psihoactiva. Te obisnuiesti cu ea, intra in viata ta. Am vazut un tanar arhitect, care era de mare talent, dar care in loc sa se aouce sa lucreze, trage un joint, trage doua, trage trei, sta si viseaza pe langa planseta, in loc sa lucreze. Ca induce asa o stare de beatitudine, de veselie. Și iesi incetul cu incetul, mai ales daca consumi mult, din lumea cotidiana. De fapt, asta e si scopul, sa te desprinzi. Dar uneori te desprinzi cam mult.
Și poate sa fie marijuana o poarta de intrare catre droguri mai mari. Vrei senzatii mai puternice. Și atunci incep oamenii sa fumeze alte lucruri, sa prizeze cocaina, sa ia amfetamine. Deci, in general e bine ca omul sa nu bage in el lucruri care sa-i influenteze prea tare mintea.
intrebare: Cat de usor apare dependenta in cazul marijuanei?
Dr. Dan ROȘCA: Nu apare asa usor. Nu e un drog care sa dea dependenta rapida. insa toate lucrurile acestea depind foarte mult de persoana. Adica exista persoane cu vocatie de dependent. E intrebarea de ce nu suntem dependenti cu totii. Tot felul de lume a incercat tot soiul de chestii, dar nu toata lumea are nevoia asta de a-si astupa anumite goluri din sufletelul sau cu lucruri de genul marijuana, alcool, alte droguri. Majoritatea isi astupa golurile cu munca, cu nevasta, cu sot, cu copil, cu masina, cu casa. Ei, sunt oameni carora lucrurile astea nu le ajung. Este vorba despre un gol pe care incercam sa-l umplem si apelam la o metoda foarte facila. Ca e greu sa muncesti, sa te chinui, sa construiesti. E mai usor sa treci vizavi la carciuma, sa te asezi la o masa, sa scoti pachetul de tigari. Vine domnul cu 200 de whisky, citesti ziarul, te uiti, lumea e frumoasa. Te gandeai inainte ca n-ai bani, ca trebuie sa o rezolvi, acum „lasa, o sa am eu timp sa le rezolv pe toate”. Este aparent mult mai la indemana. Dar e de fapt o panta catre ingroparea oricaror posibilitati de a te mai rezolva in lumea asta, de a-ti rezolva problemele. Dar e prima miscare la indemana multora.
intrebare: in cazul unor droguri precum ecstasy, LSD, cocaina, sunt persoane care pornesc de la principiul „incerc o data si gata!”. Exista “o data si gata”?
Dr. Dan ROȘCA: Exista si formula “o data si gata”. Avem presedinti americani care au consumat droguri. Problema este ca daca tu esti dintre aceia pentru care o data nu ajunge? Adica il ispitesti pe diavol. Te pui la proba. Poate sa fie “o data si gata”. Dar poate sa fie “o data si ce frumos a fost, ce bine a fost, hai sa mai incerc o data, hai sa mai incerc inca o data”, “la urma urmei ori de cate ori ma distrez e ok”, „la urma urmei, hai sa consum si cand nu ma distrez, dar am probleme”, “hai sa consum cand sunt vesel, cand sunt trist, cand sunt anxios”, “mi-e greu sa ma trezesc dimineata sa ajung la serviciu, trag un pic pe nas si ma motorizez” – lucrurile astea incep sa se insinueze in viata ta si sa te acapareze. Nu e valabil pentru toti. Dar de ce sa testezi pe tine sa vezi cat de rezistent esti la lucrarea diavolului? Eu nu sunt un om credincios absurd, dar e un termen care suna frumos. Este lucrarea diavolului.
intrebare: Procesul de vindecare cum este? in cazul heroinei, de pilda.
Dr. Dan ROȘCA: Foarte elaborios! Pana acum, din experienta mea, pot sa spun ca oamenii s-au vindecat mai ales daca au avut taria sa mearga intr-o comunitate terapeutica. Am vindecari remarcabile. Vindecari… Oameni care nu mai consuma luni de zile. Dar e foarte, foarte greu. Greu si pentru ca substanta in sine te cheama, iti da pofta aia teribila care poate sa apara si la ani de zile dupa ce ai consumat. Greu e si pentru ca cei mai multi dintre baietii astia care consuma cand pleaca dintr-un spital se reintorc in mediul lor. in mediul lor apare tovarasul care zice <<Ce marfa am! Nu ne-am vazut demult, vino incoace s-o consumam!>>. Sau apare inca un personaj foarte important, micul dealer. Pe care marele dealer l-a intrebat: <<Tu aveai 40 de clienti, ai numai 35>>. <<Pai, sefu, cinci s-au internat si nu mai consuma>>. <<Du-te pe la ei pe acasa, uite asta e de la mine, sa le dai gratuit>>. Și baiatul nostru proaspat hotarat sa se lase de droguri vede niste marfa pe care altadata dadea bani care ii vine gratuit. Zice „Totusi, sa incerc o data. Ultima oara. Sa-mi aduc aminte de vremeurile bune”. Și reia procesul.
intrebare: Exista vreo statistica care sa arate de cate ori incearca cineva sa se lase pana sa reuseasca intr-un final?
Dr. Dan ROȘCA: Nu exista statistici. Sunt unii care se lasa din prima. Dar din experienta mea cu pacientii de aici, sunt oameni care in doi ani pot sa adune niste dosare uriase – dosare insemnand ca acolo sunt toate internarile. 40 de internari, dorinte de a se lasa esuate. Altii care nu, altii care reusesc. Exista si recaderi spectaculoase, dupa ani de zile.
intrebare: Tratamentul cum este?
Dr. Dan ROȘCA: Tratament specific, la droguri, exista doar pentru substantele opiacee. Pentru heroina exista fie metadona, care e un tratament de substitutie. Care e tot un drog, de fapt, dar un drog sintetic. Dar care nu se injecteaza, deci nu introduci tot soiul de microbi, hepatita B, C, HIV. Este controlat medical. Ideea e ca iei in fiecare zi metadona, dar de fapt tot de droghezi. La un moment dat poti sa incerci sa scazi, sa scazi, sa scazi, ca sa nu mai iei. Exista si un alt preparat, care se numeste suboxona, care se da in acelasi mod. Tratamentele astea pot fi luate a la longue din ratiuni de a se substitui heroina, dar pot sa foloseasca si, scazandu-le treptat, la a inlatura consumul fara a trece prin sevraj.
Bun, exista si alte pastilute care se dau pentru a taia pofta. Naltrexona se numeste pastila, valabila si la alcool si la opiacee. Ca la orice medicament, exista un procent de reusita, un procent de nereusita.
Motivatia este totusi chestia numarul unu. Exemplu sugestiv: actorii americani de film, ca ei sunt cei mai spectaculosi, care cheltuiesc 100.000 de dolari sa treaca printr-un sanatoriu de superlux in care au tot ce vor, cura cu cel mai bun terapeut, in secunda doi reiau consumul. Deci daca nu exista decliclul ala “nu se mai poate”, o iei de la capat.