Cancerul la san este vindecabil in proportie de peste 95% daca este descoperit in stadiul 0 sau I. in Romania, insa, cele mai multe cazuri sunt diagnosticate in stadiul III, greu curabil, spune dr. Dan Jinga, medic primar oncolog. De aici vine si necesitatea unui program national de screening bine pus la punct. Medicul a explicat, intr-un interviu pentru Sanatatea TV, ce se intampla in Statele Unite si in tarile dezvoltate din Europa de Vest si care este situatia in Romania.
Va prezentam interviul integral:
intrebare: Care este rata de supravietuire in cazul cancerului la san?
Dr. Dan JINGA: Cand vorbim despre stadii incipiente, stadiile 0, I si chiar si II, indraznim sa vorbim de vindecare. E unul dintre cancerele unde ne permitem sa facem aceste afirmatii. De aici vine si necesitatea diagnosticului precoce si a testelor de screening.
intrebare: Ce este testul de screening?
Dr. Dan JINGA: Testul de screening e mai mult decat un diagnostic precoce, este un test populational care se face unei populatii tinta, de o anumita varsta, pe care o stabileste o autoritate publica din fiecare tara. Autoritatea publica stabileste criteriile de screening dupa datele de incidenta si mortalitate prin cancerul respective. Și daca va uitati pe statistici europene, o sa vedeti ca difera de la tara la tara. Sunt tari care isi incep screeningul la 40 de ani, altele abia la 60. in functie de datele accumulate in zonele respective.
Și Romania incearca sa faca functional acest program de screening. El exista. Din pacate, e adresat unei populatii limitate inca. Limitate si din considerente de publicitate, in sensul ca nu de multe ori am asistat la neutilizarea fondurilor alocate, din lipsa celor care sa vina sa beneficieze de aceste teste. Se fac eforturi si s-au facut in ultimii 10 ani ca populatia supusa screeningului sa fie mult mai numeroasa decat a fost vreodata. Dar dureaza. Pana cand vom ajunge la rezultatele din Europa de Vest, unde toata populatia, trimisa de medical de familie, la data si ora precisa se duce si isi face aceasta verificare, va mai trece timp. Acesta este screeningul adevarat. Iar screeningul adevarat iti aduce in prim-plan tumori incipiente, stadii 0 sau I, unde putem sa indraznim sa spunem de o rata de curabilitate uriasa, peste 95%. Merita aceasta investitie in timp, in bani, in efort, chiar si din partea mediei, pentru a ajunge la aceste rezultate. De exemplu, in Statele Unite, datorita acestor eforturi de screening derulat in ultimii 30 de ani, un caz din cinci este depistat in stadiul 0. in Romania, cazurile de cancer mamar in stadii 0 sunt foarte putine, cateva zeci. in Statele Unite au ajuns la peste 60.000 de cancere in stadiul 0 depistate anual. Toate aceste cancere se trateaza mult mai simplu, nu necesita tratamentele sofisticate oncologice, necesita o operatie de buna calitate si/sau radioterapie acolo unde este nevoie. Se creeaza astfel sansa de a nu face complicatii superioare multiple din cauza tratamentelor, de a avea o calitatea vietii foarte buna si, in acelasi timp, de a nu scoate populatia aceasta, marea ei majoritate o populatie tanara, din viata active, viata sociala.
intrebare: in Romania, in ce stadii se diagnosticheaza cel mai frecvent cancerul de san?
Dr. Dan JINGA: Din pacate, la noi cele mai frecvente sunt stadiile III, care sunt stadii greu curabile, multe dintre ele incurabile. Tot e bine, pentru ca in ultima vreme a mai scazut din incidenta la diagnostic a stadiilor IV, adica stadiile aflate in ultima faza. Tot e un avantaj. Eforturile se vad, mai ales ale ultimilor 10 ani, si sa speram ca si noi vom trece spre diagnosticul in masa al stadiilor I si II macar.
intrebare: Cat de utile sunt caravanele de screening?
Dr. Dan JINGA: Aceste caravane exista. Am participat la mai multe intruniri. Sunt ale Ministerului Sanatatii, exista programe pilot. Nu fac parte din acest program, dar stiu ca exista. Din pacate, acoperirea lor populationala este destul de modesta. Adica au fost si date publicate pe anumite zone defavorizate cu rezultate foarte bune, care ar merita luate in considerare si extinse la nivel national. Deocamdata sunt eforturi uriase pe populatii reduse numeric. insa programul de depistare precoce al cancerului de san si cancerului de col uterin al Ministerului Sanatatii este foarte ambitios. Și dorinta noastra, a tuturor doctorilor, de orice specialitate pana la urma este ca acest program sa functioneze la scara nationala, asa cum de altfel se intampla in intreaga Europa. Romania nu face altceva decat sa incerce sa aduca medicina romaneasca acolo unde ii e locul. Și unde a fost intotdeauna.
intrebare: De la ce varsta poate aparea cancerul mamar?
Dr. Dan JINGA: Din nefericire, orice cancer poate sa apara la orice varsta. Ne confruntam in ultiima vreme cu cazuri aparute la vartse foarte mici. Noi suntem separati ca specialisti, pediatria este separata de oncologia adultilor. Eu, personal, vad si paciente de 25-30 de ani destul de frecvent. As vrea sa nu le vad, dar din pacate numarul lor creste. Iar media de varsta la momentul diagnosticului a scazut semnificativ in ultimii 15 ani, asa incat avem o medie in jur de 45 de ani. Cu 15 ani in urma media era de aproape 60 de ani. 55-60 de ani. Asta e realitatea.
intrebare: Care sunt factorii de risc in aparitia cancerului la san?
Dr. Dan JINGA: Cauzele cancerului, in general, nu sunt cunoscute. Dar pentru ca este unul dintre cancerele studiate vreme indelungata sunt cunoscuti factori favorizanti, anumite cauze care ar putea sa contribuie la aparitia cancerului. Exista mai nou depistate si evidentiate cauzele genetice. Numai ca aceste cauze genetice sunt foarte rare. Nu constituie mai mult de 5%-10% din totalul cancerelor mamare. A aparut notiunea de consult genetic. Daca stii ca provii dintr-o familie care are in istoric cancer de san si ovarian – vezi Angelina Jolie – imediat trebuie sa beneficiezi de consulturi suplimentare, sfat genetic, atitudini diferite fata de populatia generala.
in afara factorilor genetici sunt factorii de mediu: poluarea, factorii alimentari, fumatul si mai ales obezitatea. Toate acestea pot sa contribuie. Cancerul intotdeauna are origine plurifactoriala. Cu mici exceptii, cum ar fi cancerele infectioase – cum e cancerul de col uterin strict legat de infectia cu HPV – , in foarte rare cazuri poti sa legi o singura cauza de aparitia unui cancer. E plurifactorial. Chiar daca ai elemente genetice, poti sa dezvolti mai devreme sau mai tarziu un cancer in functie si de factorii de mediu. Și lucrul acesta il stim foarte bine din faptul ca incidenta cancerului mamar este mare in zonele industrializate. Daca ne uitam pe harta lumii, o sa vedeti ca cele mai industrializate zone, respectiv cele cu istoria cea mai lunga de industrializare (bazinul Ruhr din Germania, orasele industrial din Marea Britanie sau mai nou coastele Americii, deci New York sau partea cealalta) sunt zone unde o femeie din patru face cancer mamar. Și la polul opus o sa gasim zone din Asia unde cancerul mamar este rar, o femeie din 10-12 ajunge sa faca pe parcursul vietii cancer mamar. Aici iti arata ca poluarea, elementul alimentar sa contribuie foarte mult. in ultimii ani, pe langa fumat s-a adaugat obezitatea. Și se insista foarte mult, pentru ca in 2017 a aparut un studiu clinic populational, in care obezitatea s-a dovedit factor de risc major pentru cel putin 15 tumori solide, pe primul loc fiind cancerul mamar, ovarian, colorectal. Deci acesta e un factor deosebit. Bun, acum se imbolnavesc si oamenii care traiesc in mediul rural, dar incidenta, posibilitatea lor sa faca acest cancer este net inferioara celor care locuiesc in mediul urban si, mai ales, in mediile urbane poluate. Din nefericire, Bucurestiul urmeaza repede industrializarea europeana si americana, asa incat si cancerul mamar incepe sa devina din ce in ce mai frecvent in zona Bucuestiului si zonele limitrofe, astfel incat in momentul de fata asistam la o crestere a numarului de cazuri. Categoric, in ultimii zece ani cazurile aproape s-au dublat.
De asemenea, iradierea. Iradierea poate sa fie naturala (terestra sau aeriana), dar poate sa fie si iradierea artificiala, provocata din accidente. in zonele unde s-au petrecut aceste accidente, incidenta cancerului in general a crescut si incidenta cancerului mamar in particular.