Odata cu a 68-a sesiune stiintifica anuala a Colegiului American de Cardiologie (ACC), desfasurata in perioada 16–18 martie la New Orleans, au fost prezentate si rezultatele preliminare ale deja celebrului Apple Heart Study.
Apple Heart Study este cea mai mare cercetare clinica desfasurata pana acum cu tehnologii purtabile. Scopul acesteia a fost de a identifica aritmii cardiace la persoanele purtatoare de Apple Watch. Odata identificate posibile aritmii, aceste persoane au primit indicatia de a investiga aritmiile cu ajutorul unui plasture electronic, care sa faca inregistrari electrocardiografice (ECG) continue.
in studiu au fost incluse 419.297 de persoane (mai putin decat tinta initiala de 500.000), prin inrolare voluntara, cu conditia sa aiba un Apple Watch si un telefon compatibil. Au fost excluse persoanele care fusesera deja diagnosticate cu fibrilatie atriala sau care primeau anticoagulante.
Ceasul inteligent foloseste fotopletismografia pentru a masura activitatea circulatorie si pentru a detecta modificari discrete, dar care ar putea indica o aritmie cardiaca.
Pe baza datelor inregistrate, se genereaza o tahograma, care apoi este analizata printr-un algoritm inteligent. in cazul in care sunt inregistrate cinci tahograme anormale din totalul de sase obtinute intr-un interval de 48 de ore, utilizatorul primeste o notificare pe telefonul mobil, din aplicatia special descarcata pentru acest studiu.
Mai departe, utilizatorii iau legatura cu medicii implicati in studiu si primesc o video-consultatie, in urma careia se stabileste necesitatea de a purta un plasture ECG. in caz afirmativ, acesta este purtat timp de sapte zile.
Rezultatele urmarite au fost detectarea fibrilatiei atriale cu durata mai mare de 30 de secunde la monitorizarea ECG si detectarea simultana a fibrilatiei atriale prin tahograma si prin plasturele electronic.
Au primit notificare 2.161 de persoane incluse in studiu (0,52% din total). Aceste notificari au fost mai frecvente la persoanele cu varsta peste 65 de ani (peste 3%) si mai rare la participantii mai tineri de 40 de ani (0,16%).
Au fost trimisi plasturi ECG catre 658 de participanti, din care 450 au fost returnati si au putut fi inclusi in analiza finala.
Fibrilatia atriala a fost identificata la 34% din persoanele care au primit o notificare si au purtat un plasture electronic pentru monitorizare ECG.
Aproximativ jumatate din participantii care au primit o notificare de aritmie au contactat un medic in cadrul studiului. Interesant, sondajele ulterioare au aratat ca 57% dintre persoanele care au primit o alerta au apelat la servicii medicale de specialitate ulterior, indiferent daca au contactat sau nu un medic prin video-consultatie in cadrul studiului.
Unde se termina studiul, incep controversele. in primul rand, cercetarea are cateva limitari importante. Lotul studiat a fost autoselectat, si nu randomizat, iar grupul cu interventie nu a fost comparat cu un grup de control. Cu alte cuvinte, nu putem sti ce s-ar fi intamplat cu un grup similar de peste patru sute de mii de persoane, care nu au folosit Apple Watch.
Apoi, trebuie luate in calcul rezultatele fals pozitive (cele in care nu a existat fibrilatie atriala, dar dispozitivul portabil a indicat aritmia) si pe cele fals negative (cazurile in care ceasul si algoritmul inteligent din aplicatie nu au putut detecta fibrilatia atriala). in ambele situatii, efectele sunt negative. O data pentru ca persoanele ar putea sa nu consulte un medic daca aplicatia le infirma gresit prezenta fibrilatiei atriale, apoi pentru ca persoanele notificate ajung sa creada ca au o tulburare de ritm si solicita consultatii medicale, investigatii si eventual tratamente, cu toate ca nu ar avea nevoie de ele.
Balanta trebuie atent analizata, dar Apple Heart Study nu poate face acest lucru, deoarece nu au fost analizate cazurile la care aplicatia nu a detectat aritmii (deci nu cunoastem rata de rezultate fals negative).
Fibrilatia atriala este cea mai frecventa tulburare de ritm cardiac si este implicata in 20–30% din totalul accidentelor vasculare cerebrale. Accidentele vasculare pot fi prevenite prin administrarea medicatiei anticoagulante, dar dovezi privind beneficiul acestui tratament exista doar pentru persoanele de peste 65 de ani.
Subiectul este discutat pe larg si la congresul EHRA 2019 (congresul anual al Asociatiei europene de ritmologie din cadrul Societatii europene de cardiologie), la Lisabona, in aceste zile (17–19 martie). Presedintele EHRA, prof. dr. Hein Heidbuchel, citat de un comunicat de presa, declara ca: „Putem presupune ca multi dintre cei care poarta Apple Watch sunt tineri. Chiar daca ei au cu adevarat fibrilatie atriala, ca medici, trebuie sa recunoastem ca nu stim cu adevarat care este semnificatia acestui fapt. (…) in cazul de fata, pacientul isi face un test si i-l arata medicului. Trebuie sa gasim o cale de a integra acest lucru in modul in care vom rezolva problema pacientului”.
Sunt insa si voci care vad mai degraba problemele revelate de studiu: „Principala mea ingrijorare legata de studiu este ca genereaza multa anxietate persoanelor care poarta asemenea dispozitive”, declara prof. dr. Isabelle Van Gelder, aflata in boardul EHRA.
Balanta risc-beneficiu este atent cantarita si de alti specialisti. Prof. dr. Haran Burri, presedintele stiintific al congresului EHRA de anul acesta, crede ca: „Beneficiile potentiale sunt ca, daca putem face screeningul fibrilatiei atriale, putem initia tratamentul anticoagulant, prevenind astfel accidentele vasculare cerebrale. Riscurile insa sunt ca persoana sa aiba o aritmie care sa nu fie detectata de dispozitiv, ceea ce i-ar da un fals sentiment de siguranta. Sau, daca primeste o notificare si nu are aritmie, sa fie anxioasa degeaba”.
Autorii studiului prezentat la New Orleans sunt insa mai optimisti. „Fibrilatia atriala nu este constanta, mai ales in faza timpurie a bolii. Nu este surprinzator ca trece nedetectata la monitorizarea ECG cu plasturele electronic. Astfel, desi doar 34% din persoanele notificate aveau fibrilatie atriala si la monitorizarea ECG, asta nu inseamna ca restul de 66% nu aveau fibrilatie atriala. inseamna doar ca fibrilatia atriala nu era prezenta la momentul monitorizarii”, arata dr. Mintu Turakhia, de la Universitatea Stanford, prim autor al studiului.
Dincolo de valva starnita de acest studiu, ramane certitudinea ca dispozitivele purtabile devin din ce in ce mai inteligente. Ramane ca si medicina sa gaseasca cele mai inteligente cai de a le integra in practica de zi cu zi si de a explica tuturor care sunt beneficiile, dar si riscurile la care se expun atunci cand utilizeaza noile tehnologii.