Medicamentele pentru tiroida cresc riscul producerii unei fracturi la varstnici

0
260

Exista tendinta ca foarte multi oameni in varsta sa ia medicamente in exces pentru problemele glandei tiroide ceea ce creste riscul producerii unei fracturi, avertizeaza oamenii de stiinta.

Un hormon sintetic numit tiroxina este administrat oamenilor a caror glanda tiroida nu produce suficienti hormoni in mod natural, potrivit bbc.co.uk. Dar un studiu publicat in Jurnalul Medical din Marea Britanie arata ca, administrat in exces, hormonul creste riscul producerii unei fracturi. Ca urmare, dozele trebuie reduse pe masura inaintarii in varsta. Se estimeaza ca circa 20% din varstnici beneficiaza de tratament de lunga durata pentru hipotiroidism. Pacientii trebuie sa realizeze un control medical regulat pentru a se asigura ca doza administrata este cea corecta, insa pentru multi dintre acestia ea ramane neschimbata mai ales la batranete. Acest lucru determina dezvoltarea unei alte afectiuni si anume hipotiroidismul (o glanda tiroida hiper-activa cauzata de administrarea de tiroxina in exces) care creste riscul producerii unei fracturi, mai ales la femeile in varsta.

Studiul a inclus 213.500 de persoane cu varsta peste 70 de ani care au luat levotiroxina (versiunea sintetica a tiroxinei) in perioada 2002-2007. Participantii au fost grupati dupa cum urmeaza: cei care luau in continuare medicamentul, cei care au intrerupt medicatia intre 15 si 180 de zile (prioritari pentru studiu) si persoanele care nu au mai luat medicamentul de peste 180 de zile (si acestia au prezentat prioritate pentru cercetatori). 22.236 participanti (10%) au suferit o fractura pe timpul derularii studiului. Rezultatele au aratat ca persoanele care inca luau medicamentul dar si cele care au renuntat la el de curand au fost cele mai predispuse la producerea unei fracturi.

Echipa de cercetatori condusa de dr. Lorraine Lipscombe a spus ca „studiul sugereaza faptul ca este necesara o mai buna monitorizare a nivelurilor de medicamente administrate”.

Articolul precedentRolul Romaniei in depistarea, prevenirea si controlul bolilor infectioase
Articolul următorDiscrepante intre cunostintele specialistilor in cardiologie si aplicarea practica