8 Mai, Ziua Crucii/Semilunii/Rombului Roșii: Sărbătoarea salvatorilor din zonele de criză

Ziua de 8 Mai este marcată în întreaga lume ca fiind și Ziua mondială a Crucii Roşii şi Semilunii Roşii, moment decretat în 1859 de către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii, conform site-ului www.ifrc.org.

Folosirea emblemei este guvernată de ”Regulamentul privind folosirea emblemelor de cruce roşie şi semilună roşie de către Societăţile Naţionale”, adoptat la Budapesta, în noiembrie 1991, care a intrat în vigoare în 1992.

Scopul și organizarea misiunilor sub această egidă

Din noiembrie 2017, preşedintele Federaţiei este Francesco Rocca (Italia), potrivit site-ului https://ifrc.org iar în 2022, activitatea Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie şi-a canalizat eforturile pentru a oferi susţinere persoanelor vulnerabile în lupta împotriva pandemiei COVID-19 şi pentru a facilita vaccinarea acestora, dar şi pentru a veni în sprijinul comunităţilor afectate de războiul din Ucraina, conform site-urilor www.ifrc.org. şi https://crucearosie.ro/.

Obiectivul global al FICR pentru anul 2023 este ca toate problemele umanitare presante din lume să primească susţinere din partea federaţiei şi ca fiecare dintre cele 192 de Societăţi Naţionale să primească sprijinul necesar pentru a răspunde situaţiilor de criză, menţionează site-ul https://www.ifrc.org/.

Federaţia Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR) coordonează, în cooperare cu Societăţile Naţionale, misiunile de asistenţă care răspund la situaţii de urgenţă de scară largă. Secretariatul Internaţional al Federaţiei are sediul în Geneva, Elveţia.

„Comitetul Internațional de Cruce Roșie(CICR) actionează pentru a ajuta victimele războiului și ale violenței interne, incercând să asigure punerea în practică a normelor umanitare care restrâng violența armată. El conduce si coordoneaza activitatile internationale de asistenta desfasurate de catre Miscare in situatii de conflict. Totodata, el depune eforturi pentru prevenirea suferintei, prin promovarea si consolidarea dreptului umanitar si a principiilor umanitare universale.
Asemenea privilegii si imunitati sunt indispensabile pentru CICR pentru ca ele ii garanteaza cele doua conditii esentiale pentru actiunea sa, respectiv neutralitatea si independenta.
Crucea Rosie nu are conotatii religioase. Semnul reprezinta reversul steagului elvetian si a fost adoptat in semn de respect pentru initiatorul Miscarii Internationale de Cruce Rosie, Henry Dunant, un om de afaceri elvetian” se stipulează în doctrina acesteia.

Semnul reprezinta reversul steagului elvețian și a fost adoptat în semn de respect pentru
initiatorul Mișcării Internaționale de Cruce Rosie, Henry Dunant.

Istoria salvatorilor de pe fronturile lumii

Istoria Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie datează de aproape două secole, de când elvețianul Henry Dunant (1828-1910), a fost martor la sângeroasa bătălie de la Solferino, care a făcut 40.000 victime. Impresionat de chinurile cumplite suferite de combatanți, a mobilizat voluntari din zonele învecinate, alături de care a îngrijit răniţii sub sloganul ”Siamo tutti fratelli” (Suntem cu toţii fraţi); astfel, timp de trei zile, s-a acordat ajutor şi îngrijire medicală tuturor răniților, indiferent că erau inamici şi compatrioţi, notează site-ul www.crucearosie.ro.

După această experienţă, Henry Dunant a publicat, în 1862, cartea ”O amintire de la Solferino”, prin promova necesitatea unei misiuni de ajutor sub un acord internaţional cu privire la ajutorarea răniţilor și protejarea salvatorilor medicali; astfel, în 1863, s-a întrunit pentru prima oară o comisie autointitulată Comitetul Internaţional pentru Ajutorarea Răniţilor care, în 1876, a devenit Comitetul Internaţional al Crucii Roşii. Tot atunci a fost semnată prima Convenţie de la Geneva, de către 12 şefi de stat, şi a fost adoptată emblema unei cruci roşii pe fundal alb (inversul steagului Elveţiei, cu cruce albă pe fond roşu), cu scopul de a conferi statut neutru celor care asistau răniţii şi, astfel, de a asigura protecţia acestora pe câmpul de luptă.

Simbolul Semilunii Roşii a fost adoptat la Convenţia din 1929, din considerente care ţin cont de religia popoarelor de pe alte meridiane iar ulterior, în 2005, s-a mai adoptat un nou simbol de protecţie – Cristalul (rombul) Roşu.

În mai 1919, reprezentanţii Societăţilor de Cruce Roşie din Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Franţa, Italia şi Japonia s-au întrunit pentru a înfiinţa Liga Societăţilor de Cruce Roşie, predecesoarea Federaţiei Internaţionale a Societăţilor de Cruce Roşie şi Semilună Roşie (FICR) a cărei obiectiv era de a „consolida şi a uni, în domeniul sănătăţii, Societăţile de Cruce Roşie existente şi de a promova crearea unor noi Societăţi”

Cele şapte principii fundamentale ale Mişcării Internaţionale de Cruce Roşie şi Semilună Roşie

* Umanitate – Născută din grija de a ajuta, fără discriminare, răniţii de pe câmpurile de luptă, Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, sub aspectul său internaţional şi naţional, se angajează să prevină şi să aline suferinţele oamenilor în orice împrejurare;
* Imparţialitate – Mişcarea nu face nicio deosebire de naţionalitate, rasă, religie, origine socială sau apartenenţă politică. Ea se dedică numai ajutorării indivizilor pe măsura suferinţelor lor şi acordă ajutor prioritar celor mai urgente nenorociri;
* Neutralitate – În scopul menţinerii încrederii tuturor, Mişcarea se abţine să ia parte la ostilităţi şi la controverse de ordin politic, rasial, religios sau ideologic;
* Independenţă – Mişcarea este independentă. Auxiliare ale autorităţilor publice în activităţile lor umanitare şi supuse legilor care le guvernează ţările, Societăţile Naţionale trebuie să-şi păstreze o autonomie care să le permită să acţioneze întotdeauna numai conform principiilor fundamentale ale mişcării;
* Voluntariat – Este o mişcare de ajutor voluntar şi dezinteresat;
* Unitate – Într-o ţară nu poate exista decât o Societate Naţională de Cruce Roşie sau Semilună Roşie. Ea trebuie să fie deschisă tuturor şi să-şi extindă acţiunile umanitare pe întreg teritoriul ţării;
* Universalitate – Mişcarea Internaţională de Cruce Roşie şi Semilună Roşie, în cadrul căreia toate Societăţile Naţionale au drepturi egale şi datoria de a se întrajutora, este universală, precizează site-ul https://crucearosie.ro/.