28 iulie, Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei: Infecțiile și decesele pe care le cauzează pot fi prevenite

0
283

Ziua Mondială de Luptă împotriva Hepatitei este marcată, în fiecare an, la data de 28 iulie.

În acest an, agenda evenimentelor specifice se desfășoară sub sloganul „O singură viață, un singur ficat!”, fiind un prilej de a evidenția necesitatea accelerării eforturilor de eliminare a hepatitei virale și importanța prevenirii, testării și tratamentului – transmite Institutul Național de Sănătate Publică(INSP).

Strategiile globale privind HIV, hepatita virală și infecțiile cu transmitere sexuală pentru perioada 2022-2030, adoptate de Organizația Monială a Sănătății urmăresc atingerea obiectivului de a elimina hepatita virală B și C până în anul 2030.

Ficatul îndeplinește sute de funcții vitale

Ficatul îndeplinește peste 500 funcții vitale, permanent, pentru a ne menține în viață, iar din acest motiv e aceea este important să acordăm prioritate sănătății și cunoașterii stării acestuia.

„Pe lângă cunoașterea stării de sănătate a ficatului și căutarea unui tratament, reducerea consumului de alcool, obținerea unei greutăți sănătoase, tratarea hipertensiunii arteriale și gestionarea diabetului zaharat sunt cheia pentru un ficat sănătos” – informează INSP.

Astfel, beneficiile unui ficat sănătos includ:

  • Viața mai lungă;
  • Protejarea celor dragi împotriva hepatitei;
  • Protejarea altor organe vitale, inclusiv inima, creierul și rinichii, care se bazează pe ficatul sănătos pentru a funcționa.

Anual, hepatita virală ucide peste un milion oameni

În lume se înregistrează un deces prin hepatită la fiecare treizeci de secunde iar peste 8.000 de noi infecții cu hepatita B și C apar în fiecare zi( adică peste 5 infecții în fiecare minut).

Dacă traiectoria actuală continuă, hepatita virală va ucide mai mulți oameni anual decât malaria, tuberculoza și HIV/SIDA la un loc, până în 2040.

Infecția cu hepatită este tăcută și gradul de conștientizare a sănătății ficatului este scăzut: cele mai multe simptome apar doar odată ce boala este avansată, prin urmare există foarte multe persoane nediagnosticate care trăiesc cu hepatită dar chiar și atunci când boala este diagnosticată, numărul celor care urmează să primească tratament este scăzut.

Majoritatea oamenilor descoperă că au hepatită B sau C după mulți ani de infecție tăcută și numai atunci când dezvoltă boală hepatică gravă sau cancer

În România, Institutul National de Sănătate Publică este partener în Proiectul LIVE(RO), alături de Institutul Clinic Fundeni și Spitalul Clinic Județean de Urgență ”Sf.Spiridon” Iași, proiect care asigură testarea pentru hepatita B, D și C în patru regiuni ale țării: Nord-Est, Sud-Est, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia.

„În perioada iulie 2021 – mai 2023, aproape 300.000 de persoane au beneficiat de activitățile de screening pentru hepatita B, D și C, 81% dintre persoane aparținând unui grup vulnerabil. 3% dintre persoanele testate au avut, la cabinetul medicului de familie, cel puțin un rezultat pozitiv pentru hepatita B sau C la testele rapide. Dintre acestea, circa 70% ajunseseră, până la sfârșitul lunii iunie 2023, la medicul specialist gastro-enterolog, pentru diagnostic. Pentru  84% dintre persoane s-a stabilit un diagnostic final, iar ceilalți fiind în curs de evaluare. Cu ciroză hepatică au fost diagnosticați 612 pacienți, iar 16 cu carcinom hepatic” – transmite INSP.

Infecțiile cu virusuri hepatitice și decesele pe care le cauzează pot fi prevenite

„Prin asigurarea unei acoperiri vaccinale optime anti-hepatită B, încă de la naștere, se poate scădea numărul de copii cu hepatită cronică B și se poate îndeplini dezideratul de a elimina hepatita B, conform Obiectivului de Dezvoltare Durabilă (ODD) din domeniul sănătății” – atenționează instituția.

Aproximativ 4,5 milioane de decese premature ar putea fi prevenite în țările cu venituri mici și medii până în 2030 prin vaccinare, teste de diagnosticare, tratament și campanii de educație pentru sănătate.

Articolul precedentProgramul de screening ROCCAS II pentru depistarea precoce a leziunilor precanceroase colorectale a ajuns, până astăzi, la mai mult de 35.000 români
Articolul următorCampanie de informare a populaţiei cu privire la caracterul legal şi benefic al donării de organe în scop terapeutic