UNICEF: Obezitatea a devenit cea mai frecventă formă de malnutriție în rândul copiilor

UNICEF avertizează că obezitatea a devenit cea mai frecventă formă de malnutriție în rândul copiilor de vârstă școlară, depășind subponderalitatea și afectând 1 din 10 minori – echivalentul a 188 de milioane de copii și adolescenți – expuși astfel riscului de boli grave.

Raportul „Hrănirea profitului: Cum eșuează mediile alimentare pentru copii” analizează date din peste 190 de țări și arată că prevalența subponderalității la copiii între 5 și 19 ani a scăzut de la aproape 13% în anul 2000, la 9,2% în prezent, în timp ce obezitatea a crescut de la 3% la 9,4%. Obezitatea depășește subponderalitatea în toate regiunile lumii, cu excepția Africii Subsahariene și Asiei de Sud.

Mai multe țări insulare din Pacific au cele mai ridicate niveluri de obezitate la nivel global, printre care Niue (38%), Insulele Cook (37%) și Nauru (33%) în rândul tinerilor între 5 și 19 ani. Această creștere semnificativă, care s-a dublat față de anul 2000, este atribuită trecerii de la dietele tradiționale la alimente ieftine, bogate în calorii, importate.

În țările cu venituri mari, nivelurile ridicate de obezitate persistă, exemplu fiind Chile (27%), Statele Unite (21%) și Emiratele Arabe Unite (21%).

„Când vorbim despre malnutriție, nu mai vorbim doar despre copiii subponderali”, a declarat Catherine Russell, directoarea executivă a UNICEF. „Obezitatea este o preocupare tot mai mare care poate afecta sănătatea și dezvoltarea copiilor. Alimentele ultra-procesate înlocuiesc din ce în ce mai mult fructele, legumele și proteinele, într-un moment în care nutriția joacă un rol esențial în creșterea, dezvoltarea cognitivă și sănătatea mintală a copiilor.”

Deși subnutriția – cum ar fi emaciația și retardul de creștere – rămâne o problemă majoră pentru copiii sub 5 ani din țările cu venituri mici și medii, supraponderalitatea și obezitatea sunt în creștere în rândul copiilor de vârstă școlară și adolescenților. În prezent, 1 din 5 copii și adolescenți (391 de milioane) la nivel global sunt supraponderali, mulți dintre ei fiind clasificați cu obezitate.

Copiii supraponderali au o greutate semnificativ mai mare decât este sănătos pentru vârsta, sexul și înălțimea lor. Obezitatea, o formă severă de supraponderalitate, crește riscul de rezistență la insulină, hipertensiune arterială și boli grave precum diabetul de tip 2, afecțiuni cardiovasculare și anumite tipuri de cancer.

Raportul subliniază că alimentele ultra-procesate și fast-food-urile – bogate în zahăr, amidon rafinat, sare, grăsimi nesănătoase și aditivi – modelează dietele copiilor prin medii alimentare nesănătoase, mai degrabă decât alegeri personale. Aceste produse sunt dominante în magazine și școli, iar marketingul digital oferă industriei alimentare acces puternic la tineri.

Un sondaj global realizat anul trecut pe 64.000 de tineri cu vârste între 13 și 24 de ani, prin platforma U-Report a UNICEF, arată că 75% au văzut reclame la băuturi zaharoase, gustări sau fast-food în săptămâna precedentă, iar 60% au spus că reclamele le-au crescut dorința de consum. Chiar și în țările afectate de conflicte, 68% au fost expuși la aceste reclame.

Fără intervenții, țările se vor confrunta cu impacturi majore asupra sănătății și economiei. De exemplu, în Peru costurile problemelor legate de obezitate pot depăși 210 miliarde USD. Până în 2035, impactul economic global al supraponderalității și obezității este estimat să depășească 4 trilioane USD anual.

Raportul evidențiază măsurile pozitive deja luate de unele guverne. De exemplu, în Mexic, unde 40% din aportul caloric zilnic al copiilor provine din băuturi zaharoase și alimente ultra-procesate, guvernul a interzis vânzarea acestor produse în școlile publice, influențând pozitiv mediul alimentar pentru peste 34 de milioane de copii.

UNICEF face apel la guverne, societatea civilă și parteneri să implementeze urgent următoarele măsuri:

• „Implementați politici obligatorii cuprinzătoare pentru a îmbunătăți mediile alimentare ale copiilor, inclusiv etichetarea alimentelor, restricții privind comercializarea alimentelor și taxe și subvenții pentru alimente.”

• „Implementați inițiative de schimbare socială și comportamentală care să împuternicească familiile și comunitățile să solicite medii alimentare mai sănătoase.”

• „Interziceți furnizarea sau vânzarea de alimente ultra-procesate și nesănătoase în școli și interziceți marketingul și sponsorizarea alimentelor în școli.”

• „Stabilirea unor garanții solide pentru a proteja procesele de politici publice de interferențele industriei alimentare ultraprocesate.”

• „Consolidarea programelor de protecție socială pentru a combate sărăcia venitală și a îmbunătăți accesul financiar la diete nutritive pentru familiile vulnerabile.”

„În multe țări observăm dubla povară a malnutriției – existența retardului de creștere și a obezității. Acest lucru necesită intervenții specifice”, a spus Russell. „Alimente nutritive și la prețuri accesibile trebuie să fie disponibile pentru fiecare copil pentru a-i sprijini creșterea și dezvoltarea. Avem nevoie urgentă de politici care să sprijine părinții și îngrijitorii să acceseze alimente nutritive și sănătoase pentru copiii lor.”