Creștere bruscă în greutate, dispensie și durere abdominală sau senzație de balonare, toate acestea sunt simptome ale ascitei, afecțiune care apare în 85% din cazurile de ciroză, potrivit reprezentanților Institutului Clinic Fundeni.
Potrivit acestora, diagnosticul, investigațiile și tratamentul sunt stabilite de medic, în funcție de cauza apariției ascitei.
Reprezentanții Institutului Clinic Fundeni atenționează că dacă o persoană are aceste simptome trebuie să se adreseze medicului.
O echipă de cercetători a descoperit modul în care celulele cancerului mamar folosesc colesterolul pentru a dezvolta toleranţă la stres, devenind astfel rezistente în timpul procesului de metastază, relatează ScienceDaily.
Nivelurile ridicate ale colesterolului sunt asociate cu riscul mai mare de apariţie a tumorilor mamare şi cu un prognostic mai puţin optimist în majoritatea tipurilor de cancer, însă această asociere nu a fost pe deplin înţeleasă.
Într-un studiu publicat online în revista Nature Communications, o echipă de cercetători condusă de Duke Cancer Institute a identificat mecanismele angrenate în acest proces, descriind modul în care celulele cancerului de sân se folosesc de colesterol pentru a dezvolta toleranţă la stres, devenind astfel imune la moarte în timp ce migrează de la locul tumorii iniţiale.
„Majoritatea celulelor canceroase mor în timp ce încearcă să se metastazeze – este un proces ce implică mult stres”, a declarat autorul principal Donald P. McDonnell, profesor în cadrul Facultăţii de Medicină a Universităţii Duke din Statele Unite.
„Puţinele (celule) care nu mor au această capacitate de a depăşi mecanismul de moarte celulară indusă de stres”, a adăugat specialistul. „Colesterolul a avut un rol esenţial în alimentarea acestei abilităţi”, a precizat profesorul.
McDonnell şi colegii săi şi-au bazat studiul pe cercetări anterioare efectuate în laboratorul lor, concentrându-se pe asocierea dintre nivelul ridicat de colesterol şi cancerele de sân şi ginecologice cu status pozitiv pentru receptori de estrogen. Aceste studii au concluzionat că aceste cancere alimentate de hormonul estrogen au profitat de pe urma unor derivaţi ai colesterolului care acţionează precum estrogenul, stimulând dezvoltarea tumorilor.
Însă, a fost observat un paradox în cazul tumorilor mamare cu status negativ pentru receptori de estrogen. Aceste tipuri de cancer nu sunt dependente de estrogen, însă nivelul ridicat de colesterol a fost asociat cu un prognostic negativ, ceea ce sugerează că un mecanism diferit este implicat.
În acest studiu, care a implicat linii de celule canceroase şi modele de şoareci, cercetătorii de la Universitatea Duke au descoperit că celulele canceroase migratoare se folosesc de colesterol ca răspuns la stres. Majoritatea mor. Însă, cele care supravieţuiesc dezvoltă o „super-putere” care le face capabile să reziste feroptozei, un proces natural în care celulele mor sub efectul stresului. Aceste celule canceroase rezistente la stres proliferează şi se deplasează cu uşurinţă în procesul de metastază.
Acest fenomen se pare că se manifestă nu doar în cazul celulelor canceroase cu status negativ pentru receptori de estrogen, ci şi în alte tipuri de tumori, inclusiv melanom.
Mecanismele identificate de oamenii de ştiinţă ar putea fi vizate de terapii.
„Dezvăluirea acestei căi a evidenţiat noi abordări care ar putea fi utile pentru tratamentul bolilor în stadiu avansat”, a declarat McDonnell.
„Există terapii contemporane în curs de dezvoltare care inhibă calea pe care am descris-o. Demn de remarcat, aceste descoperiri scot în evidenţă motivul pentru care reducerea nivelului colesterolului – fie folosind medicamente, fie prin modificarea alimentaţiei – este o idee bună pentru o stare mai bună de sănătate”, a precizat cercetătorul.
Studiul a fost finanţat de Programul pentru Cercetarea Cancerului de Sân (BCRP) al Departamentului Apărării din Statelor Unite şi Institutul Naţional de Sănătate (NIH), agenţie a guvernului american.
Prof. Univ. Dr. Simona Vlădăreanu, șef Secția Clinică Neonatologie, Spitalul Universitar de Urgență Elias București și președinte Comisia de Neonatologie din cadrul Ministerului Sănătății, explică tot ce trebuie să știm despre vaccinul hepatitic B și vaccinul de tip Calmette Guerrin (BCG).
Cele două tipuri de vaccinuri sunt cuprinse în Schema națională de vaccinare și se administrează nou-născutului în maternitate, imediat după naștere.
Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat miercuri seară că formularele privind vaccinarea anti-COVID-19 a copiilor peste 12 ani vor fi distribuite în școli în data de 13 septembrie, pentru a fi completate de părinți ”în termen rezonabil”.
Ministrul a mai spus că părinții care nu vor completa formularele nu vor fi sancționați, demersul având ca scop să se vadă care este dorința de imunizare.
Astfel, părinții vor trebui să răspundă la întrebările dacă ”copilul este vaccinat sau nu?” și ”în cazul în care nu este vaccinat, aș fi de acord sau nu pentru a fi vaccinat?”. În ceea ce privește ultima întrebare, ministrul a spus, într-o intervenție la un post de televiziune, că există riscul ca foarte mulți părinți să răspundă cu ”nu”.
Ministrul Cîmpeanu a mai spus că în cazul în care majoritatea părinților vor refuza să-și vaccineze copiii, ”atunci măcar știm și noi că, în cea mai mare parte, nu suntem de acord cu vaccinarea, dar în același timp vrem ca școlile să fie un mediu sigur”.
”Dacă aș fi părinte nu știu de ce n-aș dori să răspund la întrebarea ”copilul este vaccinat sau nu?” și mai apoi la întrebarea ”în cazul în care nu este vaccinat, aș fi de acord sau nu pentru a fi vaccinat?”. Dacă mă întrebați, pot să vă răspund foarte concret și la obiect: nu există sancțiuni pentru părinții care nu răspund, dar îmi place să cred că vor fi foarte puțini aceia care nu vor răspunde. Repet, e dreptul lor să decidă cu da sau cu nu, dar să știm și noi care este dorința de vaccinare”, a declarat Sorin Cîmpeanu la Digi 24.
Ministrul a mai menționat că acest demers este important pentru a ști să se organizeze echipe mobile de vaccinare în școli, dacă unii părinți decid că sunt de acord cu vaccinarea.
Formularele vor fi strânse de către inspectoratele școlare care le vor da mai departe direcțiilor de sănătate publică, a afirmat Cîmpeanu.
Ministrul a declarat că în fiecare școală a fost desemnată o persoană cu atribuții în protecție sanitară, care va asigura legătura între DSP și părinți, pentru a le explica avantajele și necesitarea vaccinării anti-COVID la copii.
Executivul a aprobat în ședința de miercuri Ordonanța de modificare a Legii nr. 185/2017 privind asigurarea calității în sistemul de sănătate, cu modificările și completările ulterioare, se arată într-un comunicat al Secretariatului General al Guvernului.
Potrivit aceleiași surse, prin modificările adoptate au fost clarificate unele prevederi existente în Legea nr.185/2017, astfel încât să se asigure îndeplinirea scopului și obiectivelor Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS), instituție aflată în coordonarea Secretariatului General al Guvernului (SGG), printr-o mai bună organizare și funcționare a instituției.
De asemenea, o primă completare oferă o nouă prerogativă ANMCS prin participarea, în calitate de membru, la dezvoltarea și finalizarea de proiecte și inițiative ale structurilor asociative care au în obiectul de activitate creșterea calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului, inclusiv organizații cu activitate în domeniul standardizării, se arată în același comunicat.
„Acest lucru presupune că ANMCS va putea colabora cu asociații medicale sau asociații de pacienți, de exemplu, care au ca scop îmbunătățirea calității serviciilor de sănătate și a standardelor de evaluare”, a declarat dr. Vlad-Teodor Berbecar, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate.
Cea de-a doua completare vizează o clarificare a termenului la care o unitate sanitară acreditată poate solicita obținerea unei noi acreditări. Prin introducerea sintagmei „cel puțin” în respectivul alineat existent în Legea nr. 185/2017 nu va mai exista interpretarea restrictivă de până acum potrivit căreia unitățile sanitare concluzionau că înscrierea în procesul de acreditare nu se poate face mai devreme de 1 an anterior expirării valabilității certificatului de acreditare deținut. Această interpretare contrazice principiile standardizării și ale implementării sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului, se arată în același comunicat.
„Prin înscrierea în procesul de acreditare, unitatea sanitară poate beneficia de îndrumarea specialiștilor din cadrul Autorității pentru a cunoaște și înțelege conceptul și etapele procesului de implementare a noilor standarde. Vrem ca la nivelul mentalității colective a profesioniștilor din unitățile sanitare să se înțeleagă că implementarea sistemului de management al calității serviciilor de sănătate și siguranței pacientului este un proces continuu, nu unul punctual, care se rezumă doar la pregătirea vizitei de evaluare”, a explicat dr. Vlad-Teodor Berbecar, președintele ANMCS.
Cea de-a treia prevedere se referă strict la prevenirea situațiilor de conflict de interese care i-ar putea viza pe membrii Colegiului director, organ colectiv de conducere al ANMCS care are în componență 25 de reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor interesate de sistemul sanitar.
Astfel, în Ordonanță se introduce un nou alineat prin care se precizează că un membru al Colegiului director „care se află în situația de conflict de interese cu una sau mai multe unități sanitare cu privire la care Colegiul director este chemat să se pronunțe, potrivit atribuțiilor sale, este obligat să declare această situație și să se abțină de la vot”.
Compania farmaceutică americană Johnson & Johnson, care produce vaccinul anti-COVID-19 administrat în doză unică, a anunţat miercuri că cercetările sale au relevat o consolidare a imunităţii după administrarea unei a doua doze din acest vaccin, relatează AFP.
În testele clinice ale căror rezultate nu au fost încă supuse analizei comunităţii ştiinţifice, doza suplimentară a generat un nivel de anticorpi de nouă ori superior celui observat la patru săptămâni după prima doză.
Autorităţile din SUA au anunţat săptămâna trecută că americanii vaccinaţi anti-COVID cu serurile Pfizer şi Moderna vor putea primi din septembrie a treia doză la cel puţin opt luni după cea de-a doua, iar administrarea unei doze de rapel şi pentru persoanele imunizate cu serul monodoză Johnson&Johnson este în curs de examinare, rezultatele evaluării fiind aşteptate ”în săptămânile următoare”.
Principala agenţie sanitară federală din SUA, Centrele pentru prevenirea şi controlul bolilor (CDC), a anunţat marţi că eficacitatea vaccinurilor Pfizer şi Moderna administrate conform schemei actuale cu două doze a scăzut de la 91% la 66% de când varianta Delta a devenit dominantă în Statele Unite, această concluzie rezultând în urma unui studiu realizat pe mii de angajaţi din centre de îngrijire şi spitale din şase state ale SUA.
CDC menţionează că scăderea eficacităţii celor două vaccinuri poate fi nu doar efectul variantei Delta mai contagioase a coronavirusului, ci şi al scăderii în timp a nivelului protecţiei, acesta din urmă fiind şi motivul lansării campaniei de vaccinare cu a treia doză.
Brazilia va oferi a treia doză de vaccin anti-COVID-19 persoanelor imunodeprimate şi celor cu vârsta peste 80 de ani, începând cu 15 septembrie, a anunţat ministrul brazilian al Sănătăţii, Marcelo Queiroga, relatează Reuters.
Queiroga a declarat că vaccinul Pfizer/BioNTech va fi utilizat pentru inocularea cu a treia doză la aceste grupe de populaţie.
Ministrul sănătăţii a afirmat că decizia a fost luată în urma răspândirii variantei Delta şi a necesităţii creşterii protecţiei pentru persoanele cele mai vulnerabile.
Brazilia a înregistrat peste 20,6 milioane de cazuri de COVID-19 şi peste 575.000 de decese.
Conform datelor oferite de Ministerul Sănătăţii, până marţi 123,9 milioane de persoane au primit cel puţin o doză de vaccin anti-COVID-19 în Brazilia, sau aproximativ 59% din populaţie. Circa 55,7 milioane au fost complet imunizate, echivalentul a aproximativ 26,5% din populaţia ţării.
Japonia a anunţat joi suspendarea utilizării a 1,63 de milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 produse de compania americană Moderna, după semnalarea prezenţei unor impurităţi în trei loturi distribuite în ţară, relatează AFP.
Grupul farmaceutic nipon, care importă şi distribuie în Japonia vaccinul Moderna, a declarat într-un comunicat că a primit „sesizări de la mai multe centre de vaccinare, potrivit cărora corpuri străine au fost descoperite în fiolele de vaccin sigilate care proveneau din loturi specifice”.
„După consultări cu Ministerul Sănătăţii, am decis să suspendăm utilizarea vaccinului” din loturile vizate începând de joi, respectiv 1,63 de milioane de doze în total, a adăugat grupul farmaceutic.
Grupul japonez a cerut Moderna să efectueze „o anchetă urgentă” pe această temă. Contactată de AFP, compania americană nu a răspuns până acum la aceste informaţii.
Fără a detalia natura impurităţilor detectate, grupul farmaceutic a precizat că nu a primit până acum sesizări privind eventuale riscuri pentru sănătate legate de dozele afectate.
La rândul său, Ministerul japonez al Sănătăţii a precizat că va coopera cu grupul farmaceutic pentru a distribui doze alternative, în scopul evitării unei întreruperi a programului naţional de vaccinare, care accelerează în ultimele luni, după ce a pornit mai lent.
Circa 43% din populaţia Japoniei e vaccinată cu schema completă, dar în prezent există o veritabilă dezbatere în ţară după înregistrarea unui nivel record de infectări cotidiene cu COVID-19, din cauza în special a variantei Delta, mai rezistentă şi mai contagioasă.
Cea mai mare parte a arhipelagului este acum vizată de restricţii împotriva COVID-19, dar acestea rămân limitate şi eficacitatea lor îndoielnică, în condiţiile în care mijloacele coercitive ale guvernului pentru a le impune sunt restrânse, notează AFP.
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, a afirmat că este imposibil de spus dacă valul al patrulea va fi ultimul val al pandemiei.
„Este prematur să zicem că valul 4 va fi prelungit. Că va fi ultimul val, acest lucru este imposibil de spus. (…) Vaccinarea rămâne soluția”, a declarat dr. Raed Arafat.
Întrebat dacă în acest moment sunt discuții privind restrângerea circulației pe timp de noapte, Raed Arafat a răspuns că nu, dar că există hotărâri de guvern „la care ne putem întoarce, în funcție de incidența cazurilor”. Șeful DSU a spus că e posibil ca pe alocuri, în anumite zone, local, „să se ia astfel de măsuri”, dar că totul „depinde de incidențe”.
Guvernul a aprobat, printr-o hotărâre, 8.546 de posturi noi la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din care 129 de posturi de ofiţer, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti, posturi care urmează să fie ocupate treptat.
„Astăzi vreau să prezint o hotărâre de guvern care a fost adoptată, cel puţin pe linia protecţiei civile şi a situaţiilor de urgenţă, fără exagerare, o considerăm o hotărâre istorică, pentru că ne corectează o problemă foarte mare din punctul de vedere a resursei umane. Deci, astăzi, hotărârea de guvern care vine în urma unui memorandum care a fost aprobat în Guvern aduce 8.546 de posturi noi la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, din care 129 de posturi de ofiţer, 25 de maiştri militari şi subofiţeri şi 8.400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti. Va fi premieră când o să avem această categorie de personal în cadrul IGSU şi care va reprezenta o pondere importantă în cadrul inspectoratului”, a declarat Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), miercuri, într-o conferinţă de presă la Palatul Victoria.
El a explicat că posturile urmează să fie ocupate treptat, până la finele acestui an urmând să fie angajate 1.479 de persoane.
