Un fost ministru al Sănătății, numit consilier onorific al prim-ministrului

Premierul Florin Cîţu i-a numit în calitatea de consilieri onorifici ai prim-ministrului pe Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătăţii, și pe Horaţiu Moldovan, fost secretar de stat la Ministerul Sănătății în mandatul lui Nelu Tătaru.

Decizia a fost publicată, joi, în Monitorul Oficial.

Adrian Gherorghe, președintele CNAS, revocat din funcție. Cine preia atribuțiile

Adrian Gheorghe a fost revocat, joi, din funcţia de membru al Consiliului de Administraţie şi preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Casei Naţionale pentru Asigurări de Sănătate, printr-o decizie a premierului Florin Cîţu, publicată în Monitorul Oficial.

Prin aceeaşi decizie, Adela Cojan, vicepreşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, va exercita atribuţiile preşedintelui CNAS până la numirea conducătorului instituţiei în condiţiile legii.

Adrian Gheorghe ocupa această funcție din dată de 21 ianuarie 2021.

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, actualizată de CNSU

Lista ţărilor cu risc epidemiologic ridicat, pentru care se impune intrarea în carantină a persoanelor care revin în România din aceste state, a fost actualizată de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU). Bulgaria, Norvegia, Lituania, Slovenia, Bermuda, Sri Lanka şi Guernsey intră în zona roşie.

Totodată, prin Hotărârea CNSU nr. 68,  în zona galbenă au intrat din zona roşie, în urma scăderii incidenţei: Portugalia, Libia, Liban, Tunisia, Mauritius, Monaco, Islanda, Bahamas şi Curaçao; din zona verde, în urma creşterii incidenţei: Germania, Croaţia, Letonia, Grenada, Barbados, Insulele Virgine Britanice, Capul Verde, Montserrat şi Bonaire, Saint Eustatius şi Saba.

De asemenea, în zona verde au intrat: Emiratele Arabe Unite, Gibraltar şi Honduras.

Lista cu clasificarea ţărilor/teritoriilor în funcţie de rata de incidenţă cumulată

Zona roşie

Polinezia Franceză – 22,7
Mongolia – 14,0
Israel – 14,0
Muntenegru – 13,1
Georgia – 12,8
Kosovo – 12,4
Guam – 10,7
Saint Lucia – 10,4
Cuba – 9,2
Malaysia – 9,0
Sint Maarten – 8,8
Anguilla – 8,7
Bermuda – 8,4
Saint Kitts şi Nevis – 7,7
Aruba – 7,5
Marea Britanie** – 7,1
Statele Unite ale Americii – 6,8
Costa Rica – 6,4
Suriname – 5,9
Insula Man – 5,7
Seychelles – 5,6
Iran – 5,5
Serbia – 5,4
Macedonia de Nord – 5,4
Palestina – 5,4
Azerbaidjan – 5,1
Fiji – 4,8
Irlanda – 4,3
Brunei Darussalam – 4,3
Elveţia – 4,2
Dominica – 4,2
Albania – 4,1
Insulele Virgine ale Statelor Unite – 4,1
Kazahstan – 4,1
Antigua şi Barbuda – 3,9
Grecia – 3,8
Maldive – 3,7
Estonia – 3,7
Botswana – 3,6
Turcia – 3,6
Belize – 3,6
Slovenia – 3,5
Cipru – 3,4
Norvegia – 3,4
Sri Lanka – 3,4
Puerto Rico – 3,3
Thailanda – 3,3
Jersey – 3,3
Eswatini – 3,2
Franţa – 3,2
Lituania – 3,2
Jamaica – 3,1
Guernsey – 3,0
Bulgaria – 3,0
Africa de Sud** – 2,2
Brazilia** – 1,5
Nepal** – 0,7
India** – 0,4

Zona galbenă

Curacao – 2,9
Mauritius – 2,9
Liban – 2,9
Libia – 2,9
Liechtenstein – 2,8
Grenada – 2,8
Tunisia – 2,8
Bonaire, Saint Eustatius şi Saba – 2,8
Guyana – 2,8
Monaco – 2,7
Guatemala – 2,7
Barbados – 2,6
Portugalia – 2,6
Timorul de Est – 2,6
Armenia – 2,5
Islanda – 2,4
Belgia – 2,4
Insulele Virgine Britanice – 2,4
Belarus – 2,3
Irak – 2,3
Bosnia şi Herţegovina – 2,3
Austria – 2,3
Japonia – 2,2
Insulele Turks şi Caicos – 2,2
Filipine – 2,2
Bahamas – 2,2
Capul Verde – 2,1
Spania – 2,0
Maroc – 2,0
Olanda – 2,0
Croaţia – 2,0
Danemarca – 1,9
Trinidad şi Tobago – 1,9
Vietnam – 1,8
Federaţia Rusă – 1,8
Luxemburg – 1,8
Letonia – 1,8
San Marino – 1,7
Germania – 1,7
Panama – 1,7
Argentina – 1,6
Montserrat – 1,6
Mexic – 1,6

Zona verde

Gibraltar – 1,5
Finlanda – 1,5
Italia – 1,5
Emiratele Arabe Unite – 1,4
Republica Moldova – 1,4
Malta – 1,4
Honduras – 1,3
Suedia – 1,3
Canada – 1,3
Iordania – 1,2
Qatar – 0,9
Andorra – 0,9
România – 0,8
Bahrain – 0,8
Groenlanda – 0,8
Myanmar – 0,8
Insulele Cayman – 0,7
Australia – 0,7
Namibia – 0,7
Sao Tome şi Principe – 0,6
Rwanda – 0,5
El Salvador – 0,5
Laos – 0,5
Mauritania – 0,5
Venezuela – 0,5
Indonezia – 0,5
Kuweit – 0,5
Columbia – 0,5
Coreea de Sud – 0,5
Ucraina – 0,5
Slovacia – 0,5
Saint Vincent şi Grenadine – 0,5
Insulele Feroe – 0,5
Benin – 0,5
Uruguay – 0,5
Kârgâzstan – 0,4
Cambodgia – 0,4
Republica Dominicană – 0,4
Peru – 0,4
Bolivia – 0,4
Chile – 0,4
Singapore – 0,4
Togo – 0,3
Bangladesh – 0,3
Uzbekistan – 0,3
Cehia – 0,3
Ungaria – 0,3
Insulele Falkland (Malvine) – 0,3
Ecuador – 0,3
Oman – 0,3
Pakistan – 0,3
Gabon – 0,2
Kenia – 0,2
Guineea Ecuatorială – 0,2
Mozambic – 0,2
Etiopia – 0,2
Noua Zeelandă – 0,2
Ghana – 0,2
Zimbabwe – 0,2
Guineea Bissau – 0,2
Nicaragua – 0,2
Paraguay – 0,2
Algeria – 0,1
Zambia – 0,1
Burundi – 0,1
Gambia – 0,1
Arabia Saudită – 0,1
Guineea – 0,1
Tadjikistan – 0,1
Polonia – 0,1
Coasta de Fildeş – 0,1
Siria – 0,1
Camerun – 0,1
Djibouti – 0,1
Angola – 0,1
Malawi – 0,1
Senegal – 0,1
Somalia – 0,1
Nigeria – 0,0
Liberia – 0,0
Uganda – 0,0
Afghanistan – 0,0
Yemen – 0,0
Haiti – 0,0
Congo -0,0
Bhutan – 0,0
Mali – 0,0
Eritreea – 0,0
Lesotho – 0,0
Sudan – 0,0
Burkina Faso – 0,0
Niger – 0,0
Taiwan – 0,0
Sierra Leone – 0,0
Madagascar – 0,0
Tanzania – 0,0
Comore – 0,0
Republica Democrată Congo – 0,0
Egipt – 0,0
Papua Noua Guinee – 0,0
Republica Centrafricană – 0,0
Wallis şi Futuna 0,0
Insulele Mariane de Nord – 0,0
Ciad – 0,0
Sudanul de Sud – 0,0
Republica Populară Chineză – 0,0
Vatican – 0,0
Insulele Marshall – 0,0
Micronezia – 0,0
Noua Caledonie – 0,0
Insulele Solomon – 0,0
Vanuatu – 0,0
Sahara de Vest – 0,0

Sanitas: Vaccinarea obligatorie a angajaților din sănătate încălca drepturile fundamentale ale cetăţenilor

sursa foto: Federația Sanitas din România/ Facebook

Federaţia Sanitas din România a solicitat Ministerului Muncii să retragă proiectul prin care se prevede vaccinarea obligatorie a angajaţilor din sistemul sanitar ori testarea periodică pe banii proprii. Potrivit reprezentanților Sanitas, aceste măsuri ar încălca drepturile fundamentale ale cetăţenilor într-un stat de drept.

”Angajaţii din sistemul de asistenţă socială reprezintă una dintre cele mai afectate categorii de lucrători în perioada pandemiei de COVID-19. În aprilie 2021, prin Ordonanţa Militară nr. 8, i-aţi izolat câte două săptămâni la locul de muncă, în centrele de asistaţi social, sub ameninţarea răspunderii contravenţionale sau penale în cazul în care refuzau acest lucru. Perioada de izolare la locul de muncă a fost urmată, obligatoriu, de una similară de izolare la domiciliu. Nu v-a interesat dacă au cu cine să-şi lase proprii copii acasă timp de două săptămâni, nu v-a interesat situaţia familiilor lor în aşa-numita perioadă de izolare preventivă! Ba mai mult, unele centre au continuat această practică, în mod abuziv, mai bine de două luni! Le-aţi promis în aprilie 2020, prin OUG 43, primirea unui stimulent de risc de 2.500 de lei/lună pentru perioada stării de urgenţă şi apoi aţi amânat acordarea acestor sume, sub diferite pretexte, mai bine de un an şi jumătate!”, se arată într-un comunicat al Federației.

Sanitas arată, totodată, că promisiunile au continuat în luna mai 2020 prin OUG 82, care prevedea un nou stimulent de risc de 1.150 de lei brut, de care ar fi trebuit să beneficieze cei care au stat izolaţi la locul de muncă.

”Nici banii aceştia nu au ajuns la angajaţi! Le-aţi promis acordarea creşterilor salariale prevăzute prin Legea salarizării bugetare şi apoi aţi îngheţat aplicarea legii! Acum vreţi să impuneţi obligativitatea vaccinării anti-Covid 19. Şi pentru a păstra aparenţa unei alegeri, oferiţi o aşa-zisă alternativă: testarea săptămânală, costurile fiind suportate de angajat! Sunteţi conştienţi că aceste testări reprezintă mai mult de jumătate din salariul lunar al unor categorii de salariaţi dintr-un centru social?”, se mai arată în comunicat.

Reprezentanții Federației Sanitas consideră că proiectul de Ordonanţă de urgenţă aflat în dezbatere este un instrument prin care se încalcă un drept fundamental al oricărui cetăţean dintr-un stat de drept, acela de a decide asupra propriei persoane.

În acest context, Federaţia Sanitas din România, organizaţie sindicală naţională reprezentativă la nivelul Sectorului de activitate „Asistenţă socială”, solicită Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale ca, în calitate de iniţiator al proiectului de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii 55 din 2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de Covid-19, să retragă documentul din circuitul de avizare.

Aceasta deoarece personalul de îngrijire care intră în contact cu beneficiarii din centrele rezidenţiale este testat periodic încă din luna aprilie 2020, fără a reprezenta vreun pericol de transmitere sau răspândire a virusului SARS-COV 2, astfel că nu se impun măsuri suplimentare de supraveghere.

Personalul care a trecut prin boală este protejat de anticorpii dobândiţi, dar acest lucru nu se are în vedere şi nu se propune dozarea anticorpilor la personalul infectat cu SARS-COV-2.

În al treilea rând, transferarea suportării costurilor testărilor periodice din bugetul DSP în bugetul personal al angajaţilor reprezintă un atac la adresa veniturilor realizate de angajaţi şi o modalitate indirectă de constrângere sau condiţionare a prezenţei lor la locul de muncă.

Măsura este discriminatorie deoarece pune angajaţii din sectorul de asistenţă socială în situaţia de a-şi valorifica la un nivel inferior veniturile realizate, în raport cu alte categorii de lucrători în sectoare publice.

Deficitul de personal din sistemul de asistenţă socială este recunoscut, iar formele de condiţionare şi constrângere pe care Guvernul intenţionează să le ia la adresa acestuia poate duce la pierderi de personal cu consecinţa perturbării activităţii de îngrijire a beneficiarilor, se mai arată în postare.

Nu există niciun alt sector de activitate în care vaccinarea sau, după caz, suportarea costurilor testării să fie obligatorii, potrivit sursei citate.

”Apreciem faptul că Guvernul României trebuie să rezolve problema creşterii ratei de vaccinare prin metode stimulative şi nicidecum prin condiţionări ori constrângeri, iar măsurile vor trebui aplicate în mod unitar tuturor sectoarelor de activitate care deservesc publicul, fără discriminare, altfel, statul român se dovedeşte încă odată ‘pentru unii mumă şi pentru alţii ciumă’! Nu faceţi experimente socio-sanitare pe angajaţii din asistenţă socială! Luaţi o singură decizie, valabilă pentru toţi angajaţii bugetari! Iar această decizie nu trebuie să aibă la bază impunerea vaccinării, ci convingerea angajaţilor privind eficacitatea ei!”, se mai arată în document.

Cîțu: Campania de vaccinare anti-COVID-19 trebuie accelerată

Premierul Florin Cîțu a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria de la finalul ședinței de Guvern, că în continuare campania de vaccinare anti-COVID-19 trebuie accelerată.

Totodată, premierul a dat asigurări că se vor face plăţile pentru personalul din centrele de vaccinare și că va menține metodele de încurajare a vaccinării împotriva noului coronavirus.

”Trebuie să fim pregătiţi să creştem numărul de paturi la ATI, să revenim uşor, treptat, către ceea ce aveam în iarnă. Şi să accelerăm campania de vaccinare. Să ne asigurăm că centrele de vaccinare au fluxurile funcţionale şi să rămână aşa în perioada următoare. Acum, că am avut şi rectificarea bugetară aprobată, trebuie să ne asigurăm, şi am vorbit cu Ministerul Sănătăţii, că se vor face plăţile către personalul din centrele de vaccinare cât mai rapid. Voi spune asta şi Ministerului Finanţelor, să nu tergiverseze această procedură, pentru că avem nevoie de toată lumea în această perioadă”, a declarat Cîțu.

Arafat face apel la populație să nu meargă la serviciu dacă prezintă simptome de COVID-19

Persoanele care manifestă simptome de COVID-19 să nu meargă la muncă, să respecte regulile sanitare, să se testeze şi să ia legătura cu medicul de familie cât mai rapid. Este mesajul transmis joi populației de șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat.

Apelul a fost făcut cu scopul de a nu îngreuna acţiunile de combatere a răspândirii nouluic oronavirus.

”Vreau să subliniez câteva lucruri: mai mulţi pacienţi ajung târziu, nu vin când apar simptomele şi nu se testează când apar simptomele. Mai mult, în unele unităţi de primiri-urgenţe, după ce s-a făcut anamneza cu pacienţi pozitivi, au aflat că pacienţii care ştiu că sunt simptomatici de câteva zile şi nu s-au testat au mers la locul de muncă, fiind simptomatici. Acest lucru face foarte grea combaterea răspândirii pandemiei. Apelul nostru către populaţie: dacă eşti simptomatic, nu te duci la lucru, porţi masca tot timpul şi te testezi. Dacă eşti pozitiv, anunţi medicul şi intri în izolare şi dacă e nevoie, bineînţeles, ajungi să fi consultat, pentru că aplicarea tardivă a tratamentului poate să pună viaţa unei persoane în pericol. Aşa că nu este de glumit cu acest virus, cine poate fi pozitiv, cine are simptome să nu meargă la locul de muncă, să se testeze şi să ia legătura cu medicul lui de familie”, a declarat Raed Arafat în cadrul unei conferințe de presă de la Palatul Victoria.

Raed Arafat: Spitalul Ana Aslan (ROL 2) va relua activitatea de terapie intensivă pentru COVID-19

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, a declarat joi că începând de vineri, 10 septembrie, Spitalul Ana Aslan (ROL 2), va relua activitatea de terapie intensivă în contextul creșterii numărului de cazuri noi de COVID-19 și a pacienților în stare gravă.

”Ministerul Apărării ne-a confirmat că de mâine Spitalul Ana Aslan, ROL 2 cum era cunoscut, va relua activitatea de terapie intensivă și de mâine după-amiază vom avea acces la încă 12 paturi de terapie intensivă, urmând să crească la 23 într-o scurtă perioadă. Mai avem mai multe locații unde urmează să crească numărul paturilor de terapie intensivă în următoarele zile prin detașare de personal auxiliar și de echipamente medicale. Vorbim de Institutul Național de Boli Infecțioase ”Matei Balș”, Spitalul de Urgență Sf. Pantelimon, Spitalul Universitar de Urgență și Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, unde urmează să fie reinstalată unitatea mobilă de terapie intensivă care va fi utilizată ca ultimă resursă, dar și prin detașare de personal”, a declarat Raed Arafat.

Potrivit șefului DSU, în România există în acest moment 848 de paturi ATI COVID la nivel național care sunt disponibile, din care 523 sunt deja ocupate. 102 dintre aceste paturi sunt în București. Numărul paturilor ATI COVID-19 este în dinamică, în acest moment lucrându-se la creșterea capacității paturilor de terapie intensivă.

 

CNSU: Starea de alertă va fi prelungită pentru 30 de zile în România

Starea de alertă în România se prelungește pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 10 septembrie, potrivit Hotărârii adoptate, joi, de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU).

Conform hotărârii, se aprobă, începând cu data de 13 septembrie, continuarea derulării proiectului-pilot, pentru o perioadă de 60 de zile, în incinta Aeroportului Internaţional Sibiu la terminalul „Sosiri”, pentru detectarea persoanelor infectate cu virusul SARS-CoV-2 cu sprijinul echipelor canine special pregătite în acest sens de către Centrul Chinologic „Dr. Aurel Greblea” Sibiu din cadrul Poliţiei Române.

Pe perioada menţionată, toate persoanele care tranzitează terminalul sosiri din incinta Aeroportului Internaţional Sibiu pot fi supuse verificărilor pentru depistarea infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 realizate de către echipele canine special pregătite. Persoanele indicate de echipajele canine ca posibil a fi infectate sunt testate gratuit cu test rapid pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 de către personalul Direcţiei de Sănătate Publică Sibiu sau personalul medical existent la nivelul aeroportului. Testele rapide utilizate în cadrul proiectului-pilot sunt asigurate gratuit de către DSP Sibiu.

Tot din 13 septembrie, se aprobă derularea unui proiect-pilot similar, pentru o perioadă de 60 de zile, în incinta Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj.

Reguli pentru desfășurarea competițiile sportive

Potrvit Hotărârii adoptate de CNSU, desfășurarea competițiilor sportive pe teritoriul României, în spații închise sau deschise, poate fi realizată cu participarea spectatorilor până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu asigurarea unei distanțe de minimum 1 metru între persoane, dacă incidența cumulată la 14 zile în județ/localitate este mai mare de 2/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori. Se propune ca participarea să fie permisă doar pentru persoanele care sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV-2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi și a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-CoV-2, în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului tineretului și sportului și al ministrului sănătății.

Activitățile instituțiilor muzeale, a bibliotecilor, librăriilor, cinematografelor, studiourilor de producție de film și audiovizuală, a instituțiilor de spectacole şi/sau concerte, școlilor populare, de artă şi de meserii, precum și evenimentele culturale în aer liber se desfășoară numai în condițiile stabilite prin ordinul comun al ministrului Culturii și al ministrului Sănătății. Participarea publicului este permisă până la 70% din capacitatea maximă a spațiului și cu purtarea măștii de protecție, dacă incidența cumulată la 14 zile din județ/localitate este mai mică sau egală cu 3/1.000 de locuitori și este interzisă la depășirea incidenței de 3/1.000 de locuitori. În incinta acestora pot fi organizate evenimente cu participarea a cel mult 1.000 de persoane , cu asigurarea unei suprafețe minime de 4 mp pentru fiecare persoană și respectarea normelor de protecție sanitară.

Pentru a consulta integral măsurile decise, dați click aici. 

Stire în curs de actualizare

GCS: Crește semnificativ numărul pacienților în stare gravă, la ATI. 39 de decese, în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 2.226 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, acestea fiind cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv.

Astfel, până joi, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.113.381 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 1.062.366 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 34.871 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 08.09.2021 (10:00) – 09.09.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 79 de decese (42 bărbați și 37 femei), dintre care 40 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Botoșani, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Ilfov, Ialomița, Maramureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea, Vâlcea și Municipiul București.

Dintre cele 79 decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 la categoria de vârstă 40-49 ani, 13 la categoria de vârstă 50-59 ani, 15 la categoria de vârstă 60-69 ani, 22 la categoria de vârstă 70-79 ani și 22 la categoria de vârstă peste 80 ani.

72 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 2 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 5 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Sunt raportate 40 de decese anterioare intervalului de referință, 1 produs din luna octombrie 2020, 6 din noiembrie 2020, 14 din decembrie 2020, 6 din ianuarie 2021, 1 din februarie 2021, 2 din martie 2021, 5 din aprilie 2021, 3 din mai 2021 și 2 din iunie 2021, din București și județul Ilfov. În intervalul de referință (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 39 de decese.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 3.985. Dintre acestea, 523 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 99 sunt minori, 91 fiind internați în secții și 8 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.227.747 de teste RT-PCR și 2.614.073 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 15.261 de teste RT-PCR (6.721 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 8.540 la cerere) și 23.967 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 13.939 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 3.647 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 54.291 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 86 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.650 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 479 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 8 septembrie, 685 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 228.400 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Studiu: Antibioticele pot creşte riscul de cancer de colon

Consumul susţinut de antibiotice pentru o perioadă de timp mai lungă poate duce la o creştere a riscului de îmbolnăvire de cancer al colonului într-un interval de timp de 5 până la 10 ani după aceea, conform unui nou studiu realizat pe mai mult de 40.000 de cazuri de cancer în Suedia, transmite Live Science.

Studii anterioare au arătat că antibioticele pot provoca modificări de durată ale microbiomului – comunitatea de microbi care trăiesc simbiont în tractul digestiv – iar aceste modificări pot favoriza apariţia cancerului de colon. De această dată, în cel mai mare studiu epidemiologic pentru explorarea acestei legături, cercetătorii au ajuns la concluzia că riscul ridicat ar putea fi specific cancerelor din aşa-numitul colon proximal, partea colonului care se conectează la intestinul subţire şi porneşte din partea inferior-dreaptă a abdomenului.

„Este foarte clar, atunci când ne uităm la date, că este limitat la colonul proximal sau colonul din partea dreaptă”, a declarat coordonatorul acestui studiu, Sophia Harlid, specialistă în oncologie de la Universitatea Umea din Suedia. Riscul de cancer legat de consumul de antibiotice este mai mare în partea de început a colonului proximal, denumit colon ascendent, „care se extinde din zona inferioară spre cea superioară-dreaptă a abdomenului”.

Persoanele care au luat antibiotice pentru mai mult de 6 luni se confruntă cu cel mai ridicat risc oncologic în colonul ascendent, cu 17% mai mare prin comparaţie cu persoanele care nu au luat deloc antibiotice, conform cercetării, publicată la începutul lunii septembrie în Journal of the National Cancer Institute.

Însă chiar şi curele scurte de antibiotice sunt asociate unei creşteri a riscului de cancer de colon, deşi mult mai mic decât în cazul persoanelor care au luat antibiotice timp de mai multe luni. Aceste date oferă un motiv în plus de prudenţă înainte de prescrierea antibioticelor, în afara problemei bacteriilor rezistente la aceste substanţe, conform lui Harlid.

Aceste noi date confirmă rezultatele unui studiu similar, dar mai mic, realizat în Marea Britanie şi publicat în 2019 în jurnalul Gut. Studiul suedez „corespunde perfect rezultatelor altor studii care apar… ceea ce nu face decât să întărească ideea că există această asociere (între antibiotice şi riscul de cancer de colon n.r.)”, a declarat Dr. Cynthia Sears, coordonatoarea studiului britanic.

Însă, este important de semnalat că aceste studii nu fac decât să identifice o corelaţie. Ele nu arată că antibioticele sunt direct răspunzătoare de cancerele de colon, a mai adăugat Sears, profesoară de medicină şi oncologie la Şcoala de medicină a Universităţii Johns Hopkins şi profesor de microbiologie moleculară şi imunologie la Bloomberg School of Public Health.

„Suntem de părere că problema este distrugerea echilibrului microbiomului” şi astfel unele bacterii infecţioase, precum Escherichia coli sau Klebsiella pneumoniae ajung să câştige proeminenţă, pe când în mod normal sunt ţinute sub control de alţi microbi, susţine Sears. Acest lucru poate duce la apariţia inflamaţiei în colon, generând substanţe chimice reactive care pot afecta ADN-ul şi pot genera tumori. În plus, căptuşeala internă a intestinului poate deveni mai permeabilă, fapt care le permite bacteriilor să se infiltreze în pereţii colonului, alături de nişte structuri care poartă denumirea de biofilm. Studiile au sugerat că aproape toate cazurile de cancer al colonului ascendent – aproape 90% – sunt asociate cu aceste biofilme, conform lui Sears.

Colonul proximal ar putea fi mai vulnerabil la aceste schimbări pentru că în el ajunge cea mai mare parte a antibioticelor din intestinul subţire, explică Sears.

Apoi, pe măsură ce aceste medicamente se deplasează prin colon, moleculele lor se descompun constant. Acest mecanism trebuie studiat în continuare, dar deocamdată, noul studiu întăreşte ipoteza că există o legătură între antibiotice şi cancerul de colon, a mai adăugat ea.

Noul studiu a folosit date din Registrul de Cancere Colorectale al Suediei pentru a identifica zeci de mii de pacienţi care au primit acest diagnostic între anii 2010 şi 2016. Datele din Registrul suedez al medicamentelor prescrise au permis identificarea consumului de antibiotice al acestor pacienţi între anii 2005 şi 2016, pentru a verifica dacă există vreo corelaţie. Apoi, datele pacienţilor bolnavi de cancer au fost comparate cu datele altor 200.000 de suedezi sănătoşi din punct de vedere oncologic, din populaţia generală.

Echipa a identificat o corelaţie clară între consumul de antibiotice şi cancerul în colonul ascendent, dar nu au remarcat o astfel de legătură pentru cancerele apărute în colonul distal (rectum).

Aceste rezultate confirmă existenţa legăturii dintre antibiotice şi cancerul de colon, însă şi acest studiu are anumite limite. Spre exemplu, seturile de date nu au inclus informaţii cu privire la regimul alimentar al indivizilor din studiu, dacă erau sau nu fumători şi dacă consumau sau nu alcool – toţi factori de risc pentru cancerul de colon.

În următorii ani echipa doreşte să realizeze un studiu şi mai mare, odată ce vor fi acumulate mai multe date, pentru a observa dacă anumite subtipuri de cancer de colon sunt mai puternic asociate consumului prelungit de antibiotice decât altele.