Echipamentele medicale donate de Danemarca pentru tratarea pacienților COVID au ajuns în România

sursa foto: DSU/Facebook

Un număr de 15 ventilatoare şi 8 concentratoare de oxigen necesare pentru tratarea bolnavilor COVID, ajutor oferit de Danemarca, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, au ajuns sâmbătă la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei de la Ciolpani.

Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a afirmat că, până sâmbătă seara, va fi clar unde va merge această aparatură, donată de Danemarca statului român, pentru gestionarea cazurilor COVID.

„Sprijinul care a venit din partea Danemarcei este exact pe componentele de care avem nevoie – concentratoarele ne cresc numărul paturilor cu oxigen. Cu siguranţă, până în seara asta o să se ştie unde pleacă donaţia respectivă, deci nu va sta în depozit. Ventilatoarele de transport vor veni în sprijinul nostru pentru transport, dar ele pot fi folosite temporar şi în Unităţile de Primiri Urgenţe. Astfel de dotări ne ajută să creştem capacitatea de management al pacienţilor respectivi”, a declarat Raed Arafat.

Alături de șeful DSU la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei de la Ciolpani a fost prezent şi ambasadorul Regatului Danemarcei în România, Soren Jensen.

„În situaţiile de dezastru ne adaptăm şi acceptăm anumite devieri. Altfel, dacă vrem ca totul să funcţioneze pe situaţia de normalitate înseamnă că noi nu ştim în ce situaţie ne aflăm. (…) Orice soluţie care creşte capacitatea de a elibera pacienţii din Unităţile de Primiri Urgenţe, pentru a putea să le preluăm către secţii de ATI sau secţii cu oxigen, acest lucru trebuie să fie făcut”, a arătat şeful DSU.

Pacient infectat cu SARS-CoV-2, transportat de la Oradea la Debrecen

Un pacient infectat cu SARS-CoV-2, aflat la terapie intensivă, a fost transportat, sâmbătă, de la Oradea la Debrecen, a anunţat şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat.

„Un singur pacient a plecat astăzi de la Oradea, cu elicopterul, către Debrecen, de terapie intensivă. Acum mai pleacă pacienţi care sunt mai uşor, nu de terapie intensivă, de oxigen sau de altceva, adică de terapie intermediară, dar vor pleca din zona de graniţă”, a afirmat Raed Arafat.

Şeful DSU a fost prezent sâmbătă, la Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei de la Ciolpani, unde a ajuns ajutorul oferit de Danemarca, prin Mecanismul European de Protecţie Civilă, constând în 15 ventilatoare şi 8 concentratoare de oxigen necesare pentru tratarea bolnavilor COVID.

GCS: O fetiță de șase ani și o adolescentă de 17 ani au murit după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2

O fetiță de șase ani din Argeș și o adolescentă de 17 ani din Buzău au murit după ce s-au infectat cu SARS-CoV-2. Ambele prezentau comorbidități, iar adolescenta era nevaccinată anti-COVID-19.

“Decesul de la grupa de varsta 0-9 ani este al unui pacient din județul Argeș, în vârstă de 6 ani, de sex feminin, care prezenta comorbiditati. Decesul de la grupa de vârstă 10-19 ani este al unui pacient de sex feminin din județul Buzău, în vârstă de 17 ani, care prezenta comorbidități, nevaccinat“, pregizează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Potrivit GCS, în intervalul 15.10.2021 (10:00) – 16.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 352 decese (194 bărbați și 158 femei), dintre care 2 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 352 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 1 la categoria de vârstă 10-19 ani, 5 la categoria de vârstă 30-39 ani, 12 la categoria de vârstă 40-49 ani, 27 la categoria de vârstă 50-59 ani, 82 la categoria de vârstă 60-69 ani, 113 la categoria de vârstă 70-79 ani și 111 la categoria de vârstă peste 80 ani.

283 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 23 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 46 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 2 decese anterioare intervalului de referință, survenite în luna septembrie 2021, în județele Călărași și Mureș. În intervalul de referință (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 350 decese.

Din totalul de 352 de pacienți decedați, 312 erau nevaccinați și 40 vaccinați. Cei 40 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 50 și 80 de ani. 33 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități.

Niciun loc liber în secțiile ATI pentru pacienții COVID în spitalele din România

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, la acest moment, la nivel national nu există niciun loc liber în secțiile ATI COVID, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2.

“În data de 16 octombrie 2021, conform datelor existente în aplicația alerte.ms, la nivel național există 1613 de paturi de ATI destinate pacienților COVID-19. De asemenea, la nivel național există o rezervă operațională de 168  paturi ATI destinate pacienților de COVID-19. Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienților ATI depășește capacitatea secțiilor principale”, potrivit unui comunicat al GCS.

La acest moment, 1.739 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii țări.

În București sunt avizate de către Direcția de Sănătate Publică 336 de paturi de ATI pentru pacienții de COVID-19.

“La  nivel național, la acest moment, nu sunt paturi ATI libere, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiții medicale care sunt și confirmate cu SARS-COV-2”, arată sursa citată.

Potrivit GCS, se lucrează pentru operaționalizarea și asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.

“Menționăm faptul că în procesul de operaționalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiții medicale și care sunt și confirmate cu SARS-COV-2 pentru că în aceste cazuri respectivii pacienți prezintă afecțiuni grave ce pot constitui comorbidități și sunt expuși unui risc mult mai mare”, explică GCS.

GCS: 15.239 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 350 decese în ultimele 24 de ore

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, 15.239 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 236 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

Astfel, până sâmbătă, pe teritoriul României, au fost confirmate 1.445.714 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 5.468 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.231.401 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 41.482 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 15.10.2021 (10:00) – 16.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 352 decese (194 bărbați și 158 femei), dintre care 2 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bistrița-Năsăud, Brăila, Botoșani, Brașov, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Tulcea, Vaslui, Vâlcea, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 352 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 0-9 ani, 1 la categoria de vârstă 10-19 ani, 5 la categoria de vârstă 30-39 ani, 12 la categoria de vârstă 40-49 ani, 27 la categoria de vârstă 50-59 ani, 82 la categoria de vârstă 60-69 ani, 113 la categoria de vârstă 70-79 ani și 111 la categoria de vârstă peste 80 ani.

283 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 23 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 46 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Au fost raportate 2 decese anterioare intervalului de referință, survenite în luna septembrie 2021, în județele Călărași și Mureș. În intervalul de referință (ultimele 24 de ore) au fost înregistrate 350 decese.

Din totalul de 352 de pacienți decedați, 312 erau nevaccinați și 40 vaccinați. Cei 40 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între 50 și 80 de ani. 33 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 7 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 18.361. Dintre acestea, 1.739 sunt internate la ATI.

Din totalul pacienților internați, 429 sunt minori, 394 fiind internați în secții și 35 la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 9.979.566 de teste RT-PCR și 3.878.690 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 25.923 de teste RT-PCR (12.684 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.239 la cerere) și 43.326 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 131.768 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 16.975 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 58.103 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 196 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 8.918 apeluri la numărul unic de urgență 112 și 603 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 15 octombrie, 2.505 sancțiuni contravenționale, în valoare de 365.700 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Noua Zeelandă a vaccinat anti-COVID 2,5% din populaţie în maratonul de ”super sâmbătă”

Noua Zeelandă a vaccinat sâmbătă cel puţin 2,5% din populaţie în cadrul unui maraton prin care guvernul şi-a propus să accelereze inoculările împotriva COVID-19, conform datelor preliminare ale Ministerului Sănătăţii, transmite Reuters.

Maratonul de vaccinare, denumit ”super sâmbăta”, viza administrarea a cel puţin 100.000 de doze pe parcursul zilei şi apropierea de ţinta de 90% din populaţie vaccinată.

Punctele de vaccinare au inclus unităţi mobile, centre comunitare, cabinete ale medicilor de familie, farmacii, dar şi restaurante fast-food şi parcuri, unde au fost puse la dispoziţie muzică live, mâncare şi băutură.

Celebrităţi, cântăreţi pop şi politicieni s-au alăturat eforturilor de a încuraja locuitorii să se vaccineze.

La Auckland, 300 de persoane au cumpărat bilete pentru a se vaccina la bordul unui avion Air New Zealand Boeing 787 Dreamliner.

Până seara au fost administrate 124.669 de doze, într-o ţară cu 4,9 milioane de locuitori.

”Ne-am stabilit o ţintă, Aotearoa, ai atins-o, dar să continuăm”, a spus prim-ministrul Jacinda Ardern la un punct de vaccinare, adresându-se cu numele maori al ţării. ”Să ne propunem 150 (de mii). Să ne propunem ţinte măreţe sau să plecăm acasă”, a îndemnat premierul.

Noua Zeelandă s-a menţinut în mare parte liberă de coronavirus în timpul pandemiei până la apariţia unui focar al variantei Delta la mijlocul lunii august.

Obiectivul actual al guvernului este ca, vaccinând o mare parte din populaţie, ţara să trăiască cu COVID-19.

Sâmbătă au fost raportate 41 de cazuri noi de infectare, dintre care 40 la Auckland, cel mai mare oraş al ţării.

De la mijlocul lunii august a fost impus un lockdown pentru limitarea transmiterii variantei Delta. Oficialii îşi propun să pună capăt restricţiilor atunci când rata de vaccinare cu schema completă va ajunge la 90%.

Până vineri, 62% din populaţia eligibilă, în vârstă de peste 12 ani, a Noii Zeelande fusese vaccinată cu schema completă, iar 83% cu cel puţin o doză.

Rezultatele finale ale maratonului de sâmbătă vor fi făcute publice duminică.

București: Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns la 16,1 cazuri la mia de locuitori

Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns, sâmbătă, în Bucureşti, la 16,1 cazuri la mia de locuitori, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.

În urmă cu o zi, rata de incidenţă a fost de 15,83 cazuri la mia de locuitori.

Acum o lună, pe 16 septembrie, incidenţa COVID-19 în Bucureşti era 1,93 la mia de locuitori, conform DSP.

Cum a crescut rata de infectare în București, în octombrie:

15.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 15.83
14.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 15.42
13.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 15.1
12.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 14.71
11.10.2021 – ora 10.00 – valoarea 14,2
10.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 13.6
9.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 12.65
8.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 12.24
7.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 11.49
6.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 10.93
5.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 10.31
4.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 9.64
3.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 8.98
2.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 8.28
1.10.2021 – ora 10:00 – valoarea de 7.68

CNSU a respins carantinarea zonei metropolitane Bucureşti

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, vineri, o hotărâre prin care a decis să nu valideze propunerea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru instituirea măsurii carantinei la „nivelul zonei metropolitane Bucureşti”.

Totodată, prin Hotărârea CNSU nr. 87/2021 se dispune ca Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Tineretului şi Sportului să intensifice acţiunile de control privind respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 şi să aplice măsurile prevăzute de cadrul normativ în vigoare.

Prin aceeaşi hotărâre a CNSU s-a stabilit ca Grupul de Suport Tehnico – Ştiinţific privind Gestionarea Bolilor Înalt Contagioase pe teritoriul României să analizeze situaţia epidemiologică din municipiul Bucureşti, judeţul Ilfov şi celelalte zone cu incidenţă ridicată şi să propună, după caz, noi măsuri de limitare a răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 pentru activităţile cu risc ridicat de răspândire a bolii.

Numărul de locuri la Rezidențiat a fost suplimentat. Cifra de școlarizare pentru anul universitar 2021-2022

Ministerul Sănătății a majorat numărul de locuri la rezidențiat pentru examenul din noiembrie 2021 cu 439, astfel că cifra de școlarizare pentru anul universitar 2021-2022 este 6.311.

Examenul de rezidențiat va fi organizat pe 21 noiembrie, în centrele universitare Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

Specialitățile deficitare pentru care se organizează rezidențiat pe post în spitale clinice cu secții clinice universitare, institute sau centre medicale clinice în sesiunea 21 noiembrie 2021, sunt: anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase, cardiologie pediatrică, chirurgie cardiovasculară, chirurgie pediatrică, chirurgie toracică, chirurgie vasculară, epidemiologie, expertiza medicală a capacității de muncă, gastroenterologie pediatrică, hematologie, igienă, medicină nucleară, medicină de urgență, medicină de laborator, microbiologie medicală, nefrologie pediatrică, neonatologie, neurologie pediatrică, oncologie medicală, ortopedie pediatrică, oncologie și hematologie pediatrică, pediatrie, pneumologie, pneumologie pediatrică, radiologie-imagistică medicală, radioterapie și sănătate publică și management.

La examenul de rezidențiat din noiembrie 2020, au fost declarați admiși 9.116 de candidați, după ce Ministerul Sănătății a majorat cifra de școlarizare.

Vă prezentăm integral Ordinul Ministerului Sănătății:

MINISTERUL SĂNĂTĂȚII
ORDIN

privind suplimentarea cifrei de școlarizare pentru rezidențiat pentru anul universitar 2021—2022

Văzând Referatul de aprobare nr. CAZ 2.053 din 14.10.2021 al Direcției generale resurse umane, structuri și politici salariale din cadrul Ministerului Sănătății,având în vedere prevederile art. 2 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului, aprobată prin Legea nr. 103/2012, cu modificările și completările ulterioare,în temeiul dispozițiilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea MinisteruluiSănătății, cu modificările și completările ulterioare,ministrul sănătății, interimar, emite următorul ordin:

Art. 1. — Pentru anul universitar 2021—2022, cifra de școlarizare pentru rezidențiat se suplimentează cu 439, față de 5.872, conform Hotărârii Guvernului nr. 477/2021 privind aprobarea cifrelor de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru învățământul superior de stat în anul școlar/universitar 2021—2022; astfel, cifra de școlarizare pentru anul universitar 2021 2022 este 6.311.
Art. 2. — Direcția generală resurse umane, structuri și politici salariale din cadrul Ministerului Sănătății va duce la îndeplinire dispozițiile prezentului ordin.
Art. 3. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ziua europeană a resuscitării: O intervenţie corectă şi în timp util ar putea tripla rata de supravieţuire

Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, în vederea educării populaţiei în privinţa acordării primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac, cu scopul de a reduce numărul de decese înregistrat din această cauză. Aceasta a fost marcată pentru prima dată în anul 2013, la iniţiativa Consiliului European de Resuscitare (ERC), după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă, cu privire la acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac şi la tehnicile de resuscitare.

Anual, în Europa, peste 350.000 de oameni suferă un stop cardio-respirator în afara spitalelor, deci fără a putea beneficia de asistenţă medicală imediată, şi numai una din şase victime primeşte ajutor de urgenţă din partea semenilor. Victimele au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigură un debit cardiac mic, dar esenţial, către inimă şi creier. O intervenţie corectă şi în timp util ar putea dubla sau chiar tripla rata de supravieţuire, astfel că ar putea fi salvate anual circa 100.000 de vieţi, potrivit Consiliului European de Resuscitare.

În România funcţionează Consiliul Naţional de Resuscitare (CNRR), o organizaţie medicală ştiinţifică interdisciplinară, constituită în anul 1998, al cărei principal obiectiv este promovarea standardelor de instruire şi aplicare a resuscitării cardio-pulmonare şi cerebrale la nivel naţional. CNRR este membru asociat al Consiliului European de Resuscitare, activitatea sa în domeniul educaţiei în resuscitare desfăşurându-se după standardele ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation).

În 2021, pentru a doua oară, ERC şi-a transformat congresul de Resuscitare într-un eveniment virtual (25-26 martie), iar în iunie s-a alăturat asociaţiilor sale surori într-un program de management post-stop cardiac (POSTCAM), pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii post-resuscitare în întreaga Europă.

În contextul pandemiei de COVID-19, provocarea cheie, în privinţa resuscitării, este aceea de a echilibra în mod fiabil riscul pentru furnizor şi beneficiul potenţial pentru pacient. ERC publică Ghidurile europene de resuscitare, care sunt standardul pentru practica şi instruirea resuscitării în şi dincolo de Europa.

CNSU a respins propunerea INSP de carantinare a zonei metropolitane Bucureşti. Ce măsuri au fost dispuse

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, vineri, o hotărâre prin care a decis să nu valideze propunerea Institutului Naţional de Sănătate Publică pentru instituirea măsurii carantinei la „nivelul zonei metropolitane Bucureşti”.

Totodată, prin Hotărârea CNSU nr. 87/2021 se dispune ca Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerul Economiei, Ministerul Educaţiei şi Ministerul Tineretului şi Sportului să intensifice acţiunile de control privind respectarea măsurilor de prevenire şi combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 şi să aplice măsurile prevăzute de cadrul normativ în vigoare.

Prin aceeaşi hotărâre a CNSU s-a stabilit ca Grupul de Suport Tehnico – Ştiinţific privind Gestionarea Bolilor Înalt Contagioase pe teritoriul României să analizeze situaţia epidemiologică din municipiul Bucureşti, judeţul Ilfov şi celelalte zone cu incidenţă ridicată şi să propună, după caz, noi măsuri de limitare a răspândirii infecţiilor cu virusul SARS-CoV-2 pentru activităţile cu risc ridicat de răspândire a bolii.