Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Miercurea Ciuc a tratat în 2025 mai mult de 30.000 de pacienți, ceea ce înseamnă că personalul medical a acordat îngrijiri pentru peste 80 de persoane în fiecare zi.

Reprezentanții spitalului precizează că există zile în care numărul pacienților este mai redus, dar și perioade cu un aflux crescut, când la UPU se prezintă peste 100 de persoane într-o singură zi, fiind înregistrate inclusiv situații în care 150 de pacienți au solicitat îngrijiri medicale în decurs de 24 de ore. În acest context, spitalul atrage atenția că resursele umane sunt limitate, iar timpul de așteptare poate varia.

Spitalul subliniază că, la UPU, pacienții nu sunt preluați în ordinea sosirii, ci în funcție de gravitatea cazului, stabilită prin triaj. Cazurile cu risc vital imediat primesc cod roșu și necesită intervenție de urgență, în timp ce pacienții în stare gravă, cu risc de agravare, sunt încadrați la cod galben. Codul verde este alocat urgențelor fără pericol vital imediat, iar codurile albastru și alb vizează situații non-urgente sau amânabile.

De asemenea, conducerea spitalului explică faptul că perioadele de așteptare nu înseamnă lipsă de preocupare din partea personalului medical, întrucât medicii și asistenții pot aștepta rezultate ale investigațiilor, consultații interdisciplinare sau intervenția altor specialiști necesari în îngrijirea pacientului.

Pacienții sunt îndemnați să anunțe personalul medical dacă starea lor se agravează în timpul așteptării, pentru a fi supuși unei reevaluări la triaj. Totodată, spitalul recomandă ca persoanele care se prezintă la UPU să aibă asupra lor actul de identitate și documente medicale relevante privind afecțiuni anterioare.

În paralel, Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc anunță că a elaborat și se află în curs de implementare un sistem electronic de informare, care va afișa în sala de așteptare date despre stadiul îngrijirii și tratamentul pacienților, cu scopul de a îmbunătăți comunicarea cu pacienții și aparținătorii.

Blocurile operatorii ale Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad au realizat, pe parcursul anului 2025, 14.880 de intervenții chirurgicale, atât pentru pacienții internați, cât și pentru cei care au beneficiat de spitalizare de zi, arată datele oficiale ale unității medicale.

În medie, aproximativ 40 de intervenții chirurgicale au fost realizate zilnic, pe tot parcursul anului, reflectând o activitate susținută a echipelor medicale și o adresabilitate ridicată a pacienților care au necesitat tratament chirurgical.

Intervențiile au fost efectuate în sălile de operație aferente mai multor specialități, printre care Chirurgie Generală I și II, Ortopedie, Chirurgie și Ortopedie Pediatrică, Chirurgie Plastică, ORL, Oftalmologie, Obstetrică-Ginecologie și Urologie.

Potrivit conducerii spitalului, echipele chirurgicale multidisciplinare au realizat 11.371 de intervenții pentru pacienții internați și alte 3.509 intervenții pentru pacienții care au putut beneficia de tratament chirurgical în regim de spitalizare de zi, contribuind astfel la reducerea duratei de internare și la eficientizarea actului medical.

Un bărbat de 39 de ani din București, diagnosticat cu cardiomiopatie dilatativă și aflat pe lista de așteptare aproape doi ani, a primit primul transplant cardiac realizat în 2026 la Spitalul Clinic de Urgență București, oferindu-i astfel o nouă șansă la viață, potrivit Agenției Naționale de Transplant.

Intervenția chirurgicală, care a durat peste opt ore, a fost coordonată de Prof. Univ. Dr. Horațiu Moldovan, șeful Secției de Chirurgie Cardiovasculară, și a presupus o luptă contra cronometru, utilizarea tehnologiei medicale de vârf și implicarea unei echipe medicale multidisciplinare de elită. Evoluția postoperatorie a pacientului a fost una complexă, fiind necesară inclusiv circulația extracorporeală de lungă durată ECMO.

„Este primul transplant cardiac realizat de echipa noastră anul acesta. Pacientul a evoluat cu o anumită dificultate, am folosit multă tehnologie medicală, o îngrijire performantă de vârf, inclusiv circulație extracorporeală de lungă durată ECMO, reușind să-l sevrăm acum câteva zile și chiar să-l extubăm”, a declarat Prof. Univ. Dr. Horațiu Moldovan.

Potrivit Agenției Naționale de Transplant, de la începutul anului 2026 au fost efectuate trei transplanturi cardiace în România, unul la București și două la Târgu Mureș. După ani de luptă cu boala, pacientul operat la Spitalul Clinic de Urgență București privește acum cu optimism spre viitor.

Totodată, Agenția atrage atenția asupra realității dramatice a listelor de așteptare. În prezent, 71 de pacienți se află pe lista de așteptare pentru un transplant cardiac, iar peste 4.500 de români așteaptă un transplant de organe.

Reprezentanții instituției au transmis mulțumiri familiei donatorului, un tânăr de 30 de ani, care a ales să dăruiască viață într-un moment de profundă suferință, precum și echipelor medicale de la Spitalul Universitar, care a realizat prelevarea, și de la Spitalul Clinic de Urgență București – Floreasca, unde a avut loc transplantul.

Primele unități modulare au fost amplasate la Spitalul Clinic de Psihiatrie „Dr. Gheorghe Preda” din Sibiu, pentru a muta temporar activitatea unor secții și a permite desfășurarea în siguranță a lucrărilor de modernizare și eficientizare energetică a pavilioanelor.

Terenul a fost pregătit și traseele de utilități realizate din bugetul propriu al spitalului, iar mutarea pacienților va avea loc numai după amenajarea completă și autorizarea incintelor modulare.

Proiectul de reabilitare, derulat de Consiliul Județean Sibiu cu fonduri europene nerambursabile prin Programul Regiunea Centru 2021–2027 și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), are o valoare de aproximativ 150 milioane de lei și vizează patru pavilioane ale celui mai vechi spital de psihiatrie din Europa de Sud-Est.

„Prin aceste investiții vor fi asigurate condiții superioare de cazare și tratament pentru pacienți și un mediu de lucru modern și eficient pentru personalul medical, contribuind la creșterea calității serviciilor de sănătate mintală oferite în județul Sibiu”, transmit reprezentanții CJ Sibiu.

Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara a reluat procedurile chirurgicale din cadrul Programului Național de Transplant de Țesut Osos, oferind pacienților cu fracturi severe oportunitatea unei recuperări eficiente și personalizate.

Intervenția recentă, realizată în cadrul Clinicii II Ortopedie-Traumatologie, a vizat o fractură iterativă de humerus proximal, cu defect osos semnificativ și degradarea materialului de fixare folosit anterior. Echipa medicală, coordonată de prof. dr. Jenel Marian Pătrașcu, a aplicat o soluție terapeutică avansată: augmentare biologică cu alogrefă structurală de peroneu și fixare internă prin tehnica „double plating”. Grefa osoasă a fost furnizată de Banca de Os a Spitalului Colentina, în cadrul unei colaborări între instituții.

Operația a fost efectuată de o echipă multidisciplinară, condusă de conf. dr. Faur Cosmin și alcătuită din dr. Troțea Dragoș, dr. Dimitrovici Boban, dr. Săndici Zoran, Kalapis Raluca, dr. Vlad Marian Dolana, Hriș Gabriela, Jianu Daniela, Stănescu Iolanda, Corina Bărbulescu și brancardierul Galea Alexandru.

Conducerea spitalului a transmis mulțumiri speciale familiei donatorului, „al cărei gest de altruism a făcut posibilă realizarea acestei intervenții chirurgicale și alegerea variantei optime de tratament pentru pacienta clinicii noastre”. De asemenea, au fost apreciate eforturile întregului personal al Agenției Naționale de Transplant, implicat în salvarea și îmbunătățirea vieții pacienților ce necesită astfel de proceduri complexe.

Spitalul Județean de Urgență Târgu Jiu a lansat o campanie gratuită de testare HPV destinată femeilor între 18 și 65 de ani care, în ultimii trei ani, au avut rezultate modificate la testul Babeș–Papanicolau și nu au efectuat anterior testarea HPV.

Scopul acestei inițiative este sprijinirea diagnosticului precoce și prevenirea cancerului de col uterin.

Testarea HPV se realizează doar pentru femeile care au indicație de la medicul ginecolog și cu avizul acestuia în Cabinetul de Ginecologie, medicul fiind responsabil de recoltare. Campania se va desfășura pe parcursul lunii februarie, în limita a 100 de teste disponibile.

Testarea HPV este recomandată ca investigație complementară în cazul modificărilor citologice, contribuind semnificativ la evaluarea riscului oncologic și la stabilirea conduitei medicale adecvate.

Condiții de acces:

• existența unui rezultat anterior modificat la testul Babeș–Papanicolau;

• indicație de testare/recomandare din partea unui medic ginecolog;

• avizul medical al medicului din Cabinetul de Ginecologie al Ambulatoriului SJU Târgu Jiu;

• testarea se realizează în limita numărului de teste disponibile.

„La prezentarea la Cabinetul de Ginecologie, pacientele sunt rugate să prezinte rezultatul testului Babeș Papanicolau sau recomandarea medicului ginecolog de testare HPV și să țină cont de opinia medicală a medicului din cabinet.

Institutul Național de Sănătate Publică a anunțat că, în săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie 2026, 11 persoane au pierdut lupta cu gripa, ridicând la 68 numărul total al deceselor înregistrate de la începutul sezonului.

Potrivit raportului INSP pentru perioada 26 ianuarie – 1 februarie, au fost înregistrate 112.896 cazuri de infecții respiratorii, incluzând gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare (IACRS) și pneumonii. Aceasta reprezintă o creștere de 7,6% față de săptămâna precedentă (104.973 cazuri) și o scădere de 34,7% comparativ cu aceeași săptămână a sezonului anterior (172.877 cazuri). Numărul raportat este cu 14,8% sub media calculată pentru același interval în ultimii șapte ani, excluzând sezoanele pandemice (2018–2025), care era de 132.435 de cazuri.

În aceeași perioadă, s-au înregistrat 9.039 cazuri de gripă clinică la nivel național, în creștere față de 8.499 în săptămâna precedentă, dar mai puține decât cele 12.583 cazuri raportate în aceeași săptămână a sezonului precedent. Comparativ cu media ultimelor cinci sezoane (5.555 cazuri), numărul actual este de aproape 1,6 ori mai mare.

De asemenea, în intervalul menționat au fost confirmate în laborator 209 cazuri de gripă: 57 cu virus AH3, 13 cu virus AH1, 137 cu virus A nesubtipat și două cu virus B.

Până la 1 februarie, în Registrul Electronic Național de Vaccinări (RENV) au fost raportate 1.300.994 de vaccinări antigripale, dintre care 1.274.242 pentru grupele eligibile pentru decontare în regim compensat. În farmaciile comunitare autorizate au fost realizate 6.091 vaccinări.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat importanța accesului la terapii inovatoare și a colaborării internaționale pentru oncologie, în urma vizitei sale la Hadassah University Medical Center.

„Discuțiile cu conducerea spitalului și cu echipa medicală au fost aplicate și orientate spre viitor. Ne-am concentrat pe dezvoltarea unor parteneriate pentru cercetare medicală, schimb de experiență în terapii inovatoare – în special tratamente biologice – și pe medicina personalizată în oncologie, acolo unde fiecare pacient are nevoie de soluții adaptate propriului profil biologic”, a declarat ministrul.

Un element central al vizitei l-a constituit schimbul de experiență al resursei umane, mai ales în domeniul oncologiei, pentru ca medicii români să aibă acces direct la practici avansate, tehnologii moderne și protocoale de tratament de ultimă generație. „Un element important al cooperării îl reprezintă și schimbul de experiență al resursei umane, în special în domeniul oncologiei, pentru ca medicii români să aibă acces direct la practici avansate, tehnologii moderne și protocoale de tratament de ultimă generație”, a explicat ministrul.

De asemenea, Rogobete a subliniat importanța inițierii procedurilor pentru un acord între Ministerul Sănătății și Statul Israel, care va permite realizarea determinărilor genetice pentru anumite boli rare și adaptarea terapiilor oncologice la particularitățile fiecărui pacient. „Un punct esențial al întâlnirii a vizat inițierea procedurilor pentru semnarea unui acord între Ministerul Sănătății și Statul Israel, care să permită realizarea determinărilor genetice pentru anumite boli rare și adaptarea terapiilor oncologice în funcție de particularitățile fiecărui pacient. Este un pas important pentru medicina de precizie – pentru diagnostic mai corect, tratamente mai eficiente și șanse reale pentru oameni”, a mai adăugat ministrul.

Vizita s-a încheiat în secția de anestezie și terapie intensivă, unde ministrul a apreciat modul în care secțiile ATI cresc capacitatea de răspuns în caz de accidente cu victime multiple. „Organizare, tehnologie și proceduri clare – exact ceea ce salvează vieți în momente critice. Au fost câteva ore de dialog aplicat, care vor duce la parteneriate concrete, pentru oameni și pentru a aduce excelența medicală în cât mai multe domenii din sistemul nostru de sănătate”, a concluzionat Alexandru Rogobete.

Pe 4 februarie, de Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice (COPAC) a demarat proiectul pilot „Când diagnosticul încetinește ritmul vieții”, destinat să sprijine pacienții în gestionarea impactului emoțional și practic al unui diagnostic oncologic.

 Inițiativa vizează crearea unor grupuri de suport pentru persoanele diagnosticate cu afecțiuni oncologice, indiferent de tipul cancerului sau stadiul bolii, oferind un spațiu sigur în care pacienții pot împărtăși experiențele lor și pot primi sprijin emoțional.

Grupurile de suport vor debuta pe 19 februarie și se vor desfășura online, pe platforma ZOOM, pentru a fi accesibile participanților din întreaga țară. Întâlnirile vor avea loc săptămânal, câte o sesiune de aproximativ 120 de minute, timp de trei luni, cu un număr limitat de 20 de participanți, pentru a asigura un mediu sigur și calitativ. Fiecare grup va fi facilitat de un psiho-oncolog.

Potrivit COPAC, aceste grupuri se adresează persoanelor diagnosticate cu cancer, aflate în diferite etape ale bolii – de la diagnostic, tratament, pauze de tratament până la monitorizare – și care caută sprijin emoțional, conectare cu persoane aflate în situații similare și resurse pentru a face față provocărilor aduse de boală. „Grupul nu înlocuiește psihoterapia sau tratamentul medical, ci le completează”, precizează organizația.

Participarea la grupuri oferă multiple beneficii: un spațiu sigur pentru împărtășire și ascultare, sprijin și normalizare emoțională, oportunitatea de a construi relații bazate pe empatie și respect, identificarea resurselor personale pentru a face față provocărilor și reducerea sentimentului de izolare. În cadrul întâlnirilor se vor aborda teme precum impactul emoțional al diagnosticului, frica și incertitudinea, relațiile cu familia și prietenii, dificultatea de a cere și primi ajutor, resursele interioare și sprijinul exterior, precum și redefinirea normalității și a speranței.

„Acest grup de suport face parte dintr-un proiect pilot COPAC(Coaliția Organizațiilor Pacienților cu Afecțiuni Cronice), dedicat sprijinirii persoanelor diagnosticate cu afecțiuni oncologice, prin crearea unui cadru sigur de conectare, susținere emoțională și acces la resurse”, transmit reprezentanții COPAC.