Deși venirea pe lume a unui copil este percepută adesea ca un moment de mare bucurie pentru mamă, datele clinice arată că între 10 și 15% dintre femeile proaspăt mame se confruntă cu depresie postnatală.

Psihologii Salvați Copiii România atrag atenția asupra importanței monitorizării sănătății mintale după naștere și asupra diferențierii clare între tristețea trecătoare și afecțiunea clinică. Un studiu realizat de organizație arată că nașterea prematură, care apare în aproximativ 10% dintre cazuri, reprezintă un factor suplimentar de vulnerabilizare emoțională. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, Organizația Salvați Copiii România recomandă includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități.

„În cei 16 ani de când mergem în maternități și secții de neonatologie, în comunități, pentru a putea interveni cât mai rapid acolo unde este nevoie, programul de combatere a mortalității infantile s-a dezvoltat tot mai mult. Am înțeles cât de important este ca mama să fie susținută psiho-emoțional, mai ales acolo unde vorbim despre nașterea prematură, care înseamnă și multă anxietate. Depresia postnatală este o problemă de sănătate emoțională și nu trebuie minimalizată. Consecințele ei sunt grave și pot afecta atât mama, cât și nou-născutul”, explică Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Primele luni de viață sunt critice pentru formarea conexiunilor neuronale, iar depresia mamei poate influența copilul în mod indirect.

• Dificultăți de atașament: Mama poate avea dificultăți în a răspunde prompt și cald la nevoile sugarului, ceea ce poate duce la un „atașament nesigur”.
• Întârzieri în dezvoltare: Studiile arată că micuții pot prezenta întârzieri în dezvoltarea limbajului sau a abilităților cognitive.
• Probleme emoționale și comportamentale: Mai târziu în viață, acești copii pot fi mai predispuși la anxietate, ADHD sau dificultăți de reglare a propriilor emoții.

„Depresia postpartum nu este doar o perioadă dificilă de „tristețe după naștere”; dacă rămâne netratată, ea poate lăsa urme profunde atât asupra mamei, cât și asupra copilului și a întregii familii. Este o afecțiune medicală serioasă, nu o dovadă de slăbiciune, iar înțelegerea efectelor sale pe termen lung este primul pas spre vindecare”, subliniază Mihaela Dinu, psiholog Salvați Copiii România.

Pentru a demara un program pilot de susținere emoțională adaptat nevoilor mamelor, Organizația Salvați Copiii a realizat o cercetare calitativă în rândul mamelor internate în secțiile de specialitate din cadrul Maternității Polizu. În urma centralizării rezultatelor au fost identificate aspecte relevante:

• Nașterea copilului a avut loc prematur în cazul a 56% dintre respondente. Statusul de prematur la naștere este asociat cu un termen mai lung de internare a mamei, 74% dintre mamele de prematuri fiind internate de două săptămâni sau mai mult.
• La momentul interviului, doar 37% dintre copii se aflau în salon cu mama, 34% în alt salon, iar 29% în secția de terapie intensivă. În cazul copiilor născuți prematur, 76% dintre aceștia sunt internați de peste 20 de zile, iar în cazul a 29% dintre ei durata internării depășește 140 de zile.
• Mamele de copii născuți prematur afirmă într-o măsură semnificativ mai ridicată că, în ultima săptămână, au fost îngrijorate, stresate, deprimate sau speriate, comparativ cu mamele copiilor născuți la termen.
• Mamele de copii prematuri au simțit nevoia să vorbească într-o măsură semnificativ mai ridicată cu psihologul spitalului, 64% comparativ cu 42% în cazul mamelor de copii născuți la termen.
• Doar 5% dintre respondente afirmă că pot beneficia de consiliere individuală în spital, iar aproximativ 1% de grupuri de suport sau terapie de cuplu/familie. 8 din 10 respondente nu știu dacă aceste servicii sunt disponibile.
• Consilierea mamei este principala sugestie pentru îmbunătățirea confortului psihologic în spital (43%), urmată de dotări (13%), aproape 2 din 10 respondente neputând identifica o soluție.

„A devenit tot mai evident că sănătatea emoțională a mamei influențează profund nu doar starea ei de bine, ci și evoluția copilului și dinamica întregii familii. Cu toate acestea, în practică, sprijinul acordat mamelor rămâne adesea insuficient, mai ales în momentele de vulnerabilitate intensă care urmează unei nașteri premature. În acest context, sprijinul emoțional nu este un lux, ci o necesitate. Iar una dintre cele mai valoroase forme de sprijin o reprezintă grupurile dedicate mamelor de prematuri. Acestea oferă nu doar un spațiu sigur de exprimare, ci și sentimentul că nu sunt singure în această experiență. Schimbul de trăiri, validarea emoțiilor și sprijinul reciproc pot reduce semnificativ anxietatea și pot contribui la recăpătarea încrederii și a echilibrului interior. În paralel cu eforturile medicale esențiale pentru îngrijirea nou-născuților, este important să dezvoltăm și să integrăm astfel de intervenții psihosociale în mod constant și accesibil. Experiențele și inițiativele deja existente ne arată că acest lucru este posibil atunci când există colaborare între instituții, specialiști și organizații implicate. Un rol important în acest domeniu îl are și activitatea constantă a Organizației Salvați Copiii România, care, de-a lungul anilor, a susținut îmbunătățirea îngrijirii nou-născuților și a dezvoltat inițiative menite să ofere sprijin real mamelor, inclusiv prin facilitarea accesului la resurse și servicii dedicate”, spune Conf. Dr. Toader Daniela Oana, Manager Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului “Alessandrescu- Rusescu” (INSMC).

În acest context, Organizația Salvați Copiii România, împreună cu INSMC, a organizat o masă rotundă dedicată sănătății emoționale a mamelor, ca spațiu de dialog între specialiști din domeniul medical, psihologic și social. Evenimentul a scos în prim-plan provocările emoționale majore cu care se confruntă mamele de prematuri, de la anxietate și incertitudine până la simptome de stres post-traumatic.

Ca rezultat al discuțiilor, participanții au identificat două nevoi prioritare. Este necesară includerea obligatorie a serviciilor de suport psihologic în maternități ca parte integrantă a îngrijirii perinatale. Având în vedere prevalența crescută a tulburărilor de sănătate mintală în perioada postpartum și impactul acestora asupra sănătății materne și dezvoltării copilului, se impune includerea serviciilor de evaluare și consiliere psihologică în pachetul de servicii oferite în maternități. În prezent, cadrul normativ nu prevede obligativitatea psihologului în schema minimă de personal a maternităților, deși dreptul pacienților de a beneficia de suport psihologic este recunoscut. În practică, accesul depinde de organizarea internă și de resursele disponibile la nivelul fiecărei unități sanitare. Se recomandă alocarea de resurse pentru asigurarea unui număr adecvat de specialiști, minimum doi psihologi/unitate, pentru implementarea screeningului sistematic și a intervențiilor timpurii.

De asemenea, se impune dezvoltarea unui cadru integrat de consiliere pentru părinții de nou-născuți prematuri, începând din etapa prenatală și continuând postnatal. Serviciile structurate de suport psihologic trebuie să includă intervenții timpurii, sprijin în perioada spitalizării și continuitate după externare, în concordanță cu principiile îngrijirii centrate pe familie și cu recomandările internaționale în domeniu.

Este important de reținut că Baby Blues afectează până la 80% dintre mame, dar dispare de la sine în maximum două săptămâni. Depresia postnatală, însă, este mai intensă și persistentă. Semnele de alertă includ:

• Anhedonia: Lipsa capacității de a simți bucurie sau plăcere, chiar și în prezența bebelușului.
• Dificultăți de atașament: Sentimentul de deconectare față de nou-născut sau frica de a nu fi o mamă bună.
• Tulburări severe de somn: Incapacitatea de a dormi chiar și atunci când bebelușul doarme.
• Modificări cognitive: Dificultăți de concentrare, „ceață mentală” și gânduri intruzive legate de siguranța copilului.

Depresia postnatală nu este o fază care trece de la sine. Netratată, ea poate avea repercusiuni pe termen lung asupra mamei și a dezvoltării emoționale a copilului. Monitorizarea nu se termină la controlul de șase săptămâni și nu trebuie să se limiteze la perioada de lăuzie, deoarece depresia postnatală poate debuta oricând în primul an după naștere. Urmărirea eficientă presupune o rețea de sprijin formată din partener, medic de familie și psiholog.

Studiile clinice arată că vârful de debut poate apărea între lunile trei și șase post-partum, iar depresia netratată crește riscul de tulburări de anxietate și somatoforme pe termen lung. Strategiile de intervenție includ evaluarea periodică folosind instrumente validate la intervale de 3, 6 și 12 luni, implicarea partenerului pentru a observa schimbările de comportament pe care mama le-ar putea minimaliza și stabilirea unor rutine care să permită mamei perioade de odihnă neîntreruptă și interacțiune socială cu adulți.

Există, de asemenea, o corelație directă între severitatea simptomelor depresive și întreruperea precoce a alăptării. Spre deosebire de manifestările depresive clasice, depresia postnatală poate prezenta simptome mascate prin somatizare, pe care medicii le pot observa în timpul controalelor post-partum sau al vizitelor la neonatologie. Printre semnalele de alarmă se numără hipervigilența disproporționată și dificultățile de complianță, precum și labilitatea emoțională severă, care depășește fluctuațiile hormonale fiziologice din primele 10 zile.

Pacienții cu boala Parkinson în stadiu avansat pot beneficia de o nouă opțiune terapeutică la Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad, unde medicii din cadrul Secției Clinice Neurologie au introdus tratamentul asistat cu dispozitivul Duodopa.

Un pacient de 68 de ani, cu un istoric de peste zece ani de boală Parkinson, a început acest tratament în urmă cu câteva zile, după ce simptomele îi afectaseră semnificativ independența. Deși urma tratament oral, evoluția bolii îi îngreuna activități de bază precum mersul sau hrănirea.

„În urma examinării am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție pentru pacient constă în implementarea unei terapii de înaltă precizie, terapie pentru care, până acum arădenii erau trimiși la Timișoara. Spre deosebire de tablete, care sunt absorbite neuniform din stomac, dispozitivul Duodopa utilizează o pompă portabilă programabilă care administrează medicamentul sub formă de gel, direct în intestinul subțire. La doar câteva zile de la montarea pompei, pacientul a prezentat o îmbunătățire spectaculoasă. Imobilitatea a fost ameliorată cu peste 80%, permițându-i acestuia să își recapete controlul asupra propriului corp. Iată că această procedură marchează o etapă esențială în gestionarea cazurilor complexe unde tratamentul medicamentos clasic nu mai oferă rezultate”, a explicat șeful Secției Clinice Neurologie, dr. Constantin Covăsală, medicul curant al pacientului.

Procedura de montare a dispozitivului, care permite administrarea medicației direct în intestinul subțire pentru o eficiență crescută, a fost realizată prin gastrostomie endoscopică percutană, o intervenție minim invazivă.

Intervenția a fost efectuată de o echipă multidisciplinară formată din dr. Oana Koppandi, medic specialist gastroenterolog, dr. Dan Goldiș, medic primar chirurgie generală, și dr. Cristian Nicolescu, medic primar anestezie și terapie intensivă.

De Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată pe 24 martie, conf. univ. dr. Beatrice Mahler, medic pneumolog, a subliniat că tratamentul tuberculozei sensibile în România trebuie să fie adaptat la recomandările internaționale.

„Ca medic pneumolog consider că managementul tuberculozei cunoaște astăzi o schimbare de viziune, o schimbare de paradigmă. Tratamentul nou în tuberculoză se referă, în esență, la regimuri terapeutice moderne, mai eficiente, cu o durată mai scurtă și mai bine tolerate și deci și o aderență mai bună a pacientului și știm că în TB, aderența pacientului este esențială”, explică conf. univ. dr. Mahler.

Medicul subliniază că tratamentul tuberculozei sensibile trebuie adaptat pentru a reduce durata terapiei și a crește confortul pacientului: „Tratamentul de 4 luni ca prima recomandare, sau 6 luni la cazuri selecționate, administrat zilnic, sub forme care permit administrarea mai multor tipuri de antibiotice într-o singură capsulă. Astăzi, tratamentul tuberculozei sensibile presupune cel puțin 6 luni de tratament cu un maxim de 12 tablete, minim posibil la noi 10 tablete, administrate zilnic în primele 2 luni.”

Conf. univ. dr. Mahler evidențiază și beneficiile sociale și economice ale noilor regimuri terapeutice: „Scăderea numărului de zile de concediu de boală plătit 100%, cu aproximativ 30%, pentru că boala se vindecă mai repede. Înseamnă 30% mai multe zile de activitate la locul de muncă pentru persoanele vindecate de tuberculoză. Înseamnă o economie semnificativă provenită din reducerea numărului de zile pentru care este prevăzută alocația de hrană.”

Conf. univ. dr. Beatrice Mahler atrage atenția asupra impactului direct asupra pacienților: „Dar dincolo de toate acestea, pentru românii care trec prin tuberculoză sunt zeci de zile care nu mai sunt trăite în boală, în stigmat și în suferință, pentru că tuberculoza se vindecă, iar noile scheme de tratament permit să se vindece mai repede.”

Institutul Național de Sănătate Publică a demarat programul național de depistare precoce a cancerului pulmonar, intitulat „Screeningul Cancerului Pulmonar – Program Național de Detectare Precoce”.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în calitate de Beneficiar al finanțării, precum și cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, fundația Centrul Pentru Politici și Servicii de Sănătate și Asociația Română Anti-Sida, în calitate de parteneri.

Proiectul se va derula pe o durată de 50 de luni, conform Contractului de Finanțare nr. 98945/26.08.2025, încheiat între Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), în calitate de Autoritate de Management pentru Programul Sănătate. Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Sănătate (POS), Prioritatea 1: „Creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive.”

Obiectivul general al proiectului este lărgirea accesului egal, echitabil și nediscriminatoriu la servicii de sănătate de calitate și cost-eficace, centrate pe pacient, pentru 27.118 persoane din grupul țintă vulnerabil. Acest obiectiv se va realiza prin mai multe componente: dezvoltarea capacității programului de screening prin crearea metodologiei de screening, a unui ghid de consiliere pentru renunțarea la fumat, cinci curricula de formare pentru personalul medical și non-medical, o strategie de comunicare și un registru digital de screening; formarea a 774 de specialiști implicați în identificarea, mobilizarea și sprijinirea grupului țintă; organizarea campaniilor de informare și conștientizare pentru 27.118 persoane; derularea efectivă a programului de screening pentru minim 21.695 de persoane; monitorizarea și evaluarea calității programului.

Rezultatele așteptate în urma derulării proiectului includ:

• R1(A1.1) Metodologia de screening
• R2 (A1.1) Ghid de consiliere renunțare la fumat
• R3 (A1.2) 1 Curriculum de formare în prevenția cancerului pulmonar
• R4 (A1.2) 1 Curriculum de formare în consilierea privind renunțarea la fumat
• R5 (A1.2) 451 persoane formate – personal din managementul / coordonarea / implementarea programelor de screening
• R6 (A1.3) 1 curriculum de formare în diagnosticul pacientului cu cancer pulmonar (metode invazive)
• R7 (A1.3) 1 curriculum de formare în diagnosticul invaziv al cancerului pulmonar
• R8 (A1.3) 1 curriculum de formare în abordarea multidisciplinară a cancerului pulmonar
• R9 (A1.3) 323 persoane formate – personal din managementul / coordonarea / implementarea programelor de screening
• R10 (A2.1, A2.3, A2.4, A3.2) 21.695 de persoane din grupuri vulnerabile / defavorizate socio-economic / care locuiesc în comunități cu grad de vulnerabilitate crescut care au beneficiat de screening cancer pulmonar
• R11 (2.2) Strategia de comunicare
• R12 (2.2) 1 campanie de informare, consiliere, mobilizare, educare și conștientizare a grupului vulnerabil privind activitățile de prevenție, depistare precoce a cancerului pulmonar dedicată persoanelor din grupurile vulnerabile / defavorizate
• R13 (2.2) 27.118 de persoane care au beneficiat de informare, consiliere, mobilizare, educare și conștientizare privind activitățile de prevenție, depistare precoce a cancerului pulmonar
• R14 (A3.1) Registru de screening cancer pulmonar

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 82.032.595,75 lei, cofinanțată din Fondul Social European Plus (FSE+) prin Programul Sănătate, PS/627/PS_P1/OP4/ESO4.11/PS_P1_ESO4.11_A1 – „Organizarea și implementarea la nivel național a unui program de prevenție și depistare precoce (screening) și direcționare către diagnostic a cancerului pulmonar”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat lansarea programului PROTEGO, care va stabili un cadru unitar pentru îngrijirea pacienților critici și a celor cu arsuri severe.

„Am participat astăzi la lansarea unui proiect extrem de important pentru România. Programul de Reziliență și Organizare pentru Tratamentul Eficient al Leziunilor Generate de Arsuri și al altor Situații Critice – PROTEGO – intervine exact acolo unde sistemul de sănătate are nevoie de mai multă coerență, mai multă rigoare și mai multă capacitate de răspuns: în tratamentul pacientului critic, în special al pacienților cu arsuri severe”.

Ministrul a subliniat că, în prezent, există diferențe între spitale în gestionarea acestor cazuri, ceea ce poate influența direct evoluția pacienților.

„Astăzi, modul în care este gestionat tratamentul marilor arși diferă încă între spitale. Iar atunci când vorbim despre pacienți critici, diferențele de organizare, de protocoale sau de pregătire pot face o diferență majoră. PROTEGO a fost construit tocmai pentru a reduce aceste decalaje și pentru a crea un mod comun de lucru între centrele care tratează aceste patologii”.

Proiectul este coordonat de Spitalul Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” Timișoara și reunește instituții medicale și universitare din principalele centre din țară.

„Este o colaborare directă între echipe care tratează aceleași tipuri de cazuri, cu aceeași responsabilitate și cu aceeași miză: viața pacientului”.

Programul are o durată de implementare de 35 de luni și o investiție de peste 22,8 milioane de lei, finanțată aproape integral din fonduri europene.

„PROTEGO aduce în același cadru lucrurile esențiale: formare pentru echipele medicale, protocoale aplicate unitar și o organizare mai clară a intervențiilor”.

În același timp, autoritățile vor consolida capacitatea de răspuns a sistemului sanitar, inclusiv prin creșterea finanțării.

„În paralel cu dezvoltarea centrelor pentru mari arși, inclusiv cele de la Timișoara și Târgu Mureș, consolidăm și capacitatea de răspuns a sistemului. Bugetul programului AP pentru arsuri crește cu 75% în anul 2026 față de anul trecut, iar finanțarea pentru transferul pacienților în străinătate va fi extinsă”.

Ministrul Sănătății a subliniat că obiectivul este asigurarea unor servicii medicale eficiente și unitare pentru pacienți.

„Pacientul trebuie să primească o îngrijire coerentă, rapidă și bazată pe dovezi. Acesta este standardul pe care îl construim acum”.

Totodată, acesta a mulțumit specialiștilor implicați în proiect și partenerilor instituționali.

„Mulțumesc tuturor specialiștilor implicați în acest proiect – medici, cadre universitare, echipe medicale și parteneri instituționali – pentru contribuția directă la construirea acestui mecanism de lucru. Le mulțumesc, în mod special, colegilor de la Banca Mondială, care au fost alături de România în dezvoltarea infrastructurii dedicate pacienților cu arsuri severe”.

În final, ministrul a subliniat necesitatea unor schimbări concrete în sistemul de sănătate.

„Tratamentul pacienților cu arsuri severe nu mai poate rămâne doar un obiectiv. Trebuie să devină un standard real, aplicat unitar, în fiecare centru care tratează astfel de cazuri. Într-o perioadă în care mulți „experți în sănătate” aleg să își dea cu părerea despre cum ar trebui să fie lucrurile, repetând aceleași lozinci de ani de zile, noi am ales un alt drum. Am ales să facem. Să trecem de la discurs la decizie. De la teorie la implementare. De la promisiuni la rezultate concrete pentru oameni. Nu toate lucrurile se pot schimba peste noapte. Dar fiecare pas făcut în direcția corectă contează. Iar responsabilitatea noastră nu este să comentăm sistemul, ci să îl schimbăm. Încrederea ne face bine doar atunci când este însoțită de fapte”.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România, a subliniat la conferința de lansare a PROTEGO – Program de Reziliență și Organizare pentru Tratamentul Eficient al leziunilor generate de arsuri și alte situații critice, că pacientul cu arsuri extinse reprezintă una dintre cele mai mari provocări pentru sistemul medical românesc, iar succesul tratamentului depinde de infrastructura unităților și de experiența echipelor medicale.

Potrivit acesteia, managementul pacientului mare ars trebuie să fie îmbunătățit de la infrastructura în care este tratat până la eficientizarea și standardizarea îngrijirii: „Pacientul mare ars a reprezentat și reprezintă o mare provocare pentru sistemul medical românesc, trebuie să recunoaștem și trebuie văzut ce anume putem să facem pentru ca managementul pacientului ars aflat într-o situație critică, așa cum este folosit ca termen de către specialiști, să fie îmbunătățit, de la infrastructura în care este de fapt tratat marele ars, până la eficientizarea și, mai ales, standardizarea îngrijirii”.

Prof. univ. dr. Poiană a subliniat că pacientul critic ars „reprezintă una dintre cele mai dificile provocări medicale. Este pacientul care nu permite variații, este pacientul care nu permite improvizații. Diferența dintre viață și moarte este dată de infrastructura în care este tratat pacientul, dar și de rigoare și de experiență. Avem medici foarte buni în tratarea arsurilor, dar cu siguranță mai avem și unele lucruri care trebuie îmbunătățite și mai ales standardizate”.

Pentru a oferi claritate și siguranță medicilor, programul PROTEGO urmărește implementarea unor protocoale uniforme în întreaga țară: „Trebuie să precizăm un lucru: standardizarea nu înseamnă limitare, înseamnă siguranță pentru pacient și claritate pentru medic. Din acest proiect consider că se va putea obține această îngrijire conformă indiferent unde ajunge pacientul în sistemul de sănătate românesc și pacientul să beneficieze de aceleași protocoale de tratament și decizii fundamentate științific, așa numita medicină bazată pe dovezi”, subliniază președintele CMR.

Standardizarea, însă, nu este suficientă fără infrastructură și echipe multidisciplinare bine coordonate. „Responsabilitatea îngrijirii marelui ars nu este o responsabilitate individuală, ci este o responsabilitate colectivă, pentru că în managementul pacientului ars niciun medic nu acționează de unul singur. Succesul îngrijirii și managementului adecvat al marelui ars depinde de eficiența cu care lucrează echipele multidisciplinare, de comunicare eficientă în cadrul acestor echipe și de respectarea protocoalelor. Dincolo de infrastructură, dincolo de calitatea echipei multidisciplinare și protocoalele de lucru eficiente, comunicarea în cadrul echipei medicale și între echipă și pacient sunt de cele mai multe ori definitorii”, a mai spus președintele Colegiului Medicilor din România.

Prof. univ. dr. Poiană a evidențiat și importanța continuității actului medical pentru reducerea complicațiilor și creșterea șanselor de supraviețuire: „Calitatea actului medical nu este un obiectiv abstract. Atunci când vorbim de calitate, vorbim despre o intervenție corectă făcută la timp, despre continuitatea îngrijirii medicale. Acest aspect al continuității, mai ales la îngrijirea marelui ars, reduce pe cât posibil complicațiile, având în vedere complexitatea și gravitatea patologiei, și crește șansele de supraviețuire ale acestor pacienți”.

Prin PROTEGO, prof. univ. dr. Poiană consideră că se realizează un pas decisiv pentru transformarea îngrijirii pacienților critici cu arsuri într-o bună practică medicală, uniformă în întreaga țară: „În privința pacientului ars aflat în stare critică se face acel pas decisiv de care era nevoie pentru medicină, în care calitatea actului medical să devină regulă, să devină bună practică medicală și nu excepție. Putem construi un sistem medical coerent în care să tratăm corespunzător marele ars, indiferent de zona țării în care este referit. Putem să lucrăm unitar și, poate cel mai important, să oferim pacienților mari arși cele mai bune șanse, indiferent de locul în care vor fi internați și îngrijiți. În fața pacientului critic ars nu avem voie să fim diferiți în ceea ce privește standardele de îngrijire și de management al pacienților. Avem o singură obligație: să fim la același nivel de responsabilitate și calitate în îngrijirea pacientului, pentru că medicina nu este doar despre ceea ce facem, ci despre cum facem”.

Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu organizează, cu prilejul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Tuberculozei din 24 martie, mai multe acțiuni menite să informeze populația și să susțină prevenția, depistarea și tratamentul acestei afecțiuni.

Activitățile se vor desfășura atât în mediul online, cât și în spațiul public, implicând personal medical, pacienți și voluntari, într-un demers comun de educație pentru sănătate. Campania include informări în mediul online și în mass-media, prin materiale video și declarații ale medicilor despre prevenția și diagnosticarea tuberculozei, precum și publicarea unor mărturii ale pacienților în presa locală, pentru a evidenția importanța depistării precoce și a tratamentului corect.

De asemenea, în data de 24 martie, între orele 11:00 și 13:00, va fi organizat un punct de informare sub forma unui cort amplasat pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din Sibiu. Aici, voluntarii Crucii Roșii, împreună cu echipa medicală a spitalului, vor oferi trecătorilor pliante informative și vor pune la dispoziție informații utile despre tuberculoză.

În plus, în seara aceleiași zile, clădirea Dispensarului TBC, alături de alte clădiri emblematice din Sibiu, precum Consiliul Județean Sibiu, vor fi iluminate în culoarea roșie, simbol al luptei împotriva tuberculozei.

„Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu are o misiune esențială în prevenirea și controlul tuberculozei la nivelul județului Sibiu. Investim constant în echipamente, în formarea personalului și în dezvoltarea serviciilor medicale, astfel încât pacienții să beneficieze de diagnostic și tratament la standarde moderne. Ziua Mondială de Luptă Împotriva Tuberculozei ne reamintește că eforturile comune ale medicilor, autorităților și comunității pot contribui la reducerea impactului acestei boli. Avem nevoie de implicarea fiecăruia dintre noi: informați-vă, preveniți și susțineți persoanele afectate! Împreună putem construi o comunitate mai responsabilă!”, a declarat Cristian Roman, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu.

Prin aceste demersuri, unitatea medicală, aflată în subordinea Consiliului Județean Sibiu, urmărește să crească nivelul de responsabilitate individuală și colectivă în prevenirea tuberculozei și să contribuie la reducerea stigmatizării asociate acestei afecțiuni.

Prof. dr. Oana Săndulescu, în cadrul conferinței RoVaccin, subliniază că vaccinarea nu protejează doar împotriva bolilor specifice, ci stimulează întreg sistemul imunitar, ajutând la prevenirea altor infecții și reducând riscul apariției unor afecțiuni hematologice.

„Dincolo de protecția specifică împotriva unui agent patogen, vaccinurile pot avea un efect heterolog, adică stimulează sistemul imun în ansamblu și contribuie la apărarea nespecifică a organismului”, a explicat ea. Prof. dr. Săndulescu a subliniat că cercetările recente deschid perspective importante asupra rolului complex al imunizării în sănătatea publică.

Prof. dr. Oana Săndulescu a mai menționat că înțelegerea acestor mecanisme permite consolidarea strategiilor de prevenție și evidențiază importanța comunităților interdisciplinare care lucrează pentru sănătatea publică. „Mulțumesc pentru invitație și pentru oportunitatea de a contribui anual la această comunitate unită de un obiectiv comun: prevenția”, a adăugat Săndulescu.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), împreună cu Asociația CREST, a lansat un proiect care vizează managementul durabil al deșeurilor generate de activitățile medicale, potrivit INSP.

Proiectul, intitulat “PRO-DES-MED – Management durabil al deșeurilor rezultate din activitățile medicale: de la ghidare metodologică la implementare eficace”, se desfășoară în perioada 27 februarie 2026 – 27 octombrie 2028 și este cofinanțat de Uniunea Europeană prin Programul de Sănătate.

Obiectivul principal al inițiativei este creșterea calității îngrijirii medicale în România prin dezvoltarea a șapte instrumente și proceduri standardizate, ghiduri și programe de formare. Acestea vizează instruirea și actualizarea competențelor unui număr de 1.148 de persoane, atât din personal medical, cât și suport, din toate regiunile țării, inclusiv din zone mai puțin dezvoltate, pentru a asigura o aplicare integrată și eficientă a standardelor de gestionare a deșeurilor medicale.

Pe termen lung, proiectul urmărește consolidarea capacității unităților sanitare de a utiliza date integrate și coerente pentru luarea deciziilor strategice. Aceste activități includ standardizarea practicilor de management al deșeurilor, dezvoltarea planurilor instituționale și județene, precum și instruirea personalului medical și non-medical la nivel național pentru aplicarea instrumentelor create.

Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 15.651.143,65 lei, din care Uniunea Europeană contribuie cu 12.642.993,82 lei, bugetul național asigură 894.545,50 lei, iar beneficiarul proiectului participă cu 2.113.604,33 lei, potrivit INSP.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) atrage atenția asupra necesității imunizării bebelușilor cu vaccinul hexavalent DTPa-VPI-Hib-Hep B, care protejează copiii împotriva difteriei, tetanosului, tusei convulsive, hepatitei B, poliomielitei și infecțiilor cauzate de Haemophilus influenzae tip B.

Difteria este o infecție bacteriană care afectează căile respiratorii și pielea, iar toxina bacteriană poate provoca miocardită, paralizii și afectarea rinichilor. În lipsa vaccinării și a tratamentului adecvat, boala poate fi fatală în până la 10% dintre cazuri.

Tetanosul este cauzat de Clostridium tetani și se manifestă prin contracturi musculare dureroase și dificultăți respiratorii; netratat, poate pune viața în pericol.

Tusea convulsivă, o boală contagioasă provocată de Bordetella pertussis, este deosebit de periculoasă pentru sugari, provocând apnee, cianoză și accese severe de tuse.

Hepatita B afectează ficatul, iar infectarea în primii ani de viață poate duce la forme cronice, ciroză sau cancer hepatic.

Poliomielita, produsă de virusul poliomielitic, afectează în special copiii sub 5 ani și poate provoca handicapuri motorii permanente; singura măsură eficientă de prevenire este vaccinarea.

Haemophilus influenzae tip B (Hib) poate provoca complicații severe sau deces la copiii mici și se poate solda cu sechele permanente, precum pierderea auzului sau dizabilități intelectuale.

Conform calendarului național de vaccinare, vaccinul hexavalent se administrează gratuit la vârstele de 2, 4 și 11 luni și se poate face concomitent cu vaccinul pneumococic conjugat, care previne infecțiile severe cauzate de Streptococcus pneumoniae, mai ales la copiii sub 5 ani, avertizează INSP.

Vaccinarea reprezintă cea mai sigură și eficientă metodă de protecție împotriva acestor boli grave, reducând riscul de complicații și mortalitate infantilă.