18.1 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Record de cazuri noi de COVID-19: Peste 40.000 de infectări în ultimele 24 de ore. Numărul deceselor, în creștere

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 40.018 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 19.887 mai mult decât în ziua anterioară. 4.123 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până marți, pe teritoriul României au fost confirmate 2.256.543 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 55.854 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.919.254 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 60.122 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 31.01.2022 (10:00) – 01.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 97 de decese (56 bărbați și 41 femei), dintre care 2 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Buzău, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Neamț, Olt, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman,Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 97 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 20-29 ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 ani, 8 la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 ani, 29 la categoria de vârstă 70-79 ani și 34 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Toate decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități.

    Din totalul de 97 de pacienți decedați, 75 au fost nevaccinați și 22 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 20-29 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

    Au fost raportate 2 decese anterioare intervalului de referință, survenite în luna ianuarie 2022, în județele Ialomița și Mureș.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 9.981, cu 200 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 937 de persoane, cu 34 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 937 pacienți internați la ATI, 790 sunt nevaccinați.

    Din totalul pacienților internați, 823 sunt minori, 802 fiind internați în secții, cu 59 mai puțin decât în ziua anterioară și 21 la ATI, cu unul mai mult decât în ziua anterioară.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.828.441 de teste RT-PCR și 7.403.231 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 36.146 de teste RT-PCR (20.492 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 15.654 la cerere) și 86.494 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 194.011 persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 9.809 persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 96.995 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 24 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 10.422 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 1.582 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 31 ianuarie, 1.227 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 308.050 lei.

    MS, despre valabilitatea certificatului COVID-19 la intrarea în ţară: Nu a intervenit nicio modificare

    Ministerul Sănătăţii (MS) a transmis, marţi, că nu a intervenit nicio modificare în ceea ce priveşte valabilitatea certificatului electronic COVID-19, la intrarea în ţară.

    „Pentru corecta informare a populaţiei privind utilizarea certificatului electronic COVID-19 pentru călătoriile în statele membre ale Uniunii Europene, Spaţiul Economic European (SEE) şi Confederaţia Elveţiană, Ministerul Sănătăţii precizează următoarele: În acest moment, nu a intervenit nicio modificare în ceea ce priveşte valabilitatea certificatului electronic COVID-19, la intrarea pe teritoriul naţional”, a informat MS.

    Sursa citată subliniază că, după adoptarea de către Guvernul României a Deciziei Uniunii Europene 2021/1073, care vizează specificaţiile tehnice de implementare a Regulamentului european 953/2021, România va aplica aceleaşi reglementări cu celelalte state membre care recunosc certificatul de vaccinare doar după efectuarea dozei booster, dacă de la încheierea schemei de vaccinare completă au trecut mai mult de 270 zile.

    „În ceea ce priveşte utilizarea certificatului electronic COVID-19 la nivel naţional, aceasta va fi reglementată prin Hotărâre a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă”, susţine sursa citată.

    Deșeurile medicale ale pandemiei de COVID-19, riscuri pentru sănătate și pentru mediu

    „Muntele” de deşeuri medicale asociate COVID-19 prezintă riscuri pentru sănătate şi pentru mediu, a declarat marţi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), solicitând măsuri pentru a reduce în special utilizarea mănuşilor, informează AFP, potrivit presei internaționale.

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii a analizat într-un nou raport cele aproape 87.000 de tone de echipamente de protecţie individuală care au fost expediate între martie 2020 şi noiembrie 2021 în întreaga lume de către Naţiunile Unite, pentru a ajuta ţările, în special pe cele mai defavorizate, să facă faţă pandemiei.

    Au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri ne-infecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă.

    Aproximativ 97% din deşeurile din plastic rezultate în urma testelor au fost incinerate.

    Aceste zeci de mii de tone de deşeuri medicale la care se face referire în raport reprezintă însă doar o mică parte din volumul global de deşeuri, deoarece studiul nu ia în considerare echipamentele care nu au fost trimise prin intermediul ONU.

    Aceste deşeuri medicale suplimentare rezultate în urma răspunsului la pandemie au pus la grea încercare sistemele de gestionare a deşeurilor din întreaga lume şi ameninţă „sănătatea oamenilor şi pe cea a mediului”, subliniază cu îngrijorare OMS, potrivit Agerpres.

    Potrivit raportului, trei din 10 unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale.

    OMS propune o multitudine de soluţii pentru reducerea deşeurilor. Organizaţia sugerează crearea unor ambalaje mai mici şi mai durabile şi, în general, fabricarea de echipamente din materiale regenerabile.

    Trimiterea deşeurilor medicale la depozitele de deşeuri ar trebui să fie ultima soluţie, se arată în document.

    Raportul solicită totodată dezvoltarea de măşti care pot fi folosite de mai multe ori sau care pot fi compostate. OMS pune un accent deosebit pe mănuşi, care, în contextul răspunsului la pandemie, constituie în termeni de volum cea mai mare parte a deşeurilor provenite din echipamentele de protecţie individuală achiziţionate prin intermediul ONU .

    OMS consideră că aceste mănuşi sunt folosite într-un număr mult prea mare: deşi agenţia ONU nu le recomandă pentru administrarea de vaccinuri, „se pare că este o practică obişnuită”, se arată în raport.

    Bucureștiul a ajuns la o rată de incidență COVID-19 de 21,65 cazuri la mia de locuitori

    Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este marţi de 21,65 cazuri la mia de locuitori, conform Direcţiei de Sănătate Publică.

    Aceasta este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală.

    În ziua precedentă, incidenţa a fost de 19,88 cazuri la mia de locuitori.

    Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an.

    Astfel, dacă pe 1 ianuarie, gradul de infectare cu SARS-CoV-2 era 0,72 cazuri la mia de locuitori, în 12 ianuarie a trecut de 3 (3,32), iar de atunci s-a majorat accelerat. În 18 ianuarie, incidenţa a ajuns la 6,15 şi a tot crescut, sâmbătă înregistrându-se o rată de infectare de peste 16.

    GCS: România depășește 40.000 de cazuri zilnice de infectare

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, de la ultima raportare, au fost înregistrate 40.018 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care 2 decese anterioare.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 1 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 40.018 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care 2 decese anterioare”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    Fără restricții împotriva noului coronavirus, în Danemarca

    Danezii nu mai au de marţi practic nicio restricţie anticoronavirus, în pofida faptului că incidenţa rămâne ridicată, informează dpa, potrivit presei internaționale.

    Obligaţia de a purta mască sanitară este de acum de domeniul trecutului, la fel şi prezentarea „permiselor de sănătate” care demonstrează că posesorul s-a vaccinat pentru COVID-19, s-a recuperat după boală sau s-a testat şi e negativ.

    Evenimentele cu public se pot desfăşura de azi înainte fără limită de participanţi şi petrecăreţii se pot înghesui fără mască pe ringurile de dans din cluburi.

    Toate acestea pot avea loc întrucât COVID-19 nu mai este considerat „critic pentru societate”, desemnare care permitea guvernului să adopte măsuri dure vizând îngrădirea răspândirii sale.

    Doar călătorii care intră în Danemarca trebuie să prezinte în continuare dovada vaccinării.

    Autorităţile daneze au luat o decizie similară în septembrie, dar măsurile au fost reintroduse treptat, după ce cazurile au început să se înmulţească.

    Pe parcursul ultimei săptămâni, Danemarca a înregistrat între 33.000 şi 47.000 de cazuri noi zilnic, cifre care erau greu de imaginat înainte de apariţia variantei Omicron, cu nivelul ei ridicat de contagiozitate.

    Totuşi, spitalele nu s-au aglomerat, aşa cum existau temeri în trecut. Rata ridicată de vaccinare este considerată a fi principalul motiv pentru care sistemul de sănătate s-a menţinut bine, menţionează dpa, potrivit Agerpres.

    Spitalele şi căminele sunt încurajate încă să ceară vizitatorilor să poarte măşti şi să folosească permisele sanitare, pentru a-i proteja pe cei vulnerabili şi vârstnici.

    „Am trecut de faza critică”, a declarat săptămâna trecută premierul danez Mette Frederiksen, anunţând iminenta ridicare a măsurilor.

    „De la 1 februarie, Danemarca va fi deschisă, complet deschisă. Suntem gata să ieşim din umbra coronavirusului. Spunem ‘ adio ‘ restricţiilor şi ‘ bun-venit ‘ vieţii de dinainte”, a spus Frederiksen.

    SUA: Când ar putea fi disponibil vaccinul Pfizer/BioNTech pentru copiii cu vârsta sub 5 ani

    Vaccinul anti-COVID -19 Pfizer/BioNTech pentru copii cu vârsta sub 5 ani ar putea fi disponibil până la sfârşitul lunii februarie în Statele Unite, companiile aşteptând autorizarea în următoarele săptămâni, transmite Reuters.

    Pfizer şi partenerul său BioNTech vor depune la Agenţia americană a medicamentului (FDA), marţi, o cerere de autorizare rapidă pentru serul destinat copiilor cu vârste între 6 luni şi 5 ani. Ar fi primul vaccin disponibil pentru această grupă de vârstă. Copiii mai mari de 5 ani deja pot fi imunizaţi cu serul de la Pfizer.

    FDA a îndemnat cele două companii partenere să depună solicitări de autorizare pentru ca autorităţile americane să evalueze acest vaccin din două doze, potrivit unor experţi care au vorbit sub anonimat.

    Companiile au testat în ultimele luni o a treia doză, după rezultate dezamăgitoare pentru regimul cu două injecţii care arată că, deşi vaccinul este sigur, două doze nu au oferit un răspuns imunitar suficient de puternic la toate grupele de vârstă. Dar datele despre o a treia doză nu vor fi disponibile cel puţin până la sfârşitul lunii martie. Odată ce aceste informaţii vor fi transmise, autorităţile de reglementare urmează să autorizeze a treia doză de vaccin pediatric.

    Un oficial al administraţiei Biden a afirmat că există consens între specialiștii din sănătate „în a urgenta autorizarea” referitoare la planul Pfizer/BioNTech.

    Vinerea trecută, Pfizer a prezentat noi date autorităţilor sanitare despre vaccinul pentru cei mici, la discuţii participând şi Anthony Fauci, consilier la Casa Albă şi expert pe probleme infecţioase, dar şi alţi experţi. Consilierii externi ai FDA ar putea să se întâlnească la jumătatea lunii februarie pentru a discuta despre aplicarea în două doze a vaccinului.

    În decembrie, Pfizer şi BioNTech au anunţat că două doze de vaccin la copiii de 2, 3 şi 4 ani nu au declanşat un răspuns imun comparabil cu ceea ce a fost generat la adolescenţi şi adulţi. Dar regimul cu două injecţii a creat un răspuns imunitar protector la copiii cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi 2 ani.

    SUA: Autorizare definitivă pentru vaccinul anti-COVID-19 produs Moderna

    Vaccinul anti-COVID-19 al companiei Moderna, care beneficia până luni doar de o autorizare în regim de urgenţă în Statele Unite, a primit o autorizare definitivă pentru persoanele de peste 18 ani, a anunţat Agenţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA), citată de Reuters.

    Vaccinul Moderna, denumit Spikevax, „îndeplineşte standardele riguroase” formulate de Agenţia pentru alimente şi medicamente în ceea ce priveşte „siguranţa, eficacitatea şi calitatea producţiei necesare pentru obţinerea autorizaţiei”, a precizat FDA într-un comunicat.

    Spikevax a devenit astfel cel de-al doilea vaccin anti-COVID-19 care primeşte o autorizare definitivă în Statele Unite, după serul produs de Pfizer-BioNTech, care a primit acelaşi tip de autorizaţie la sfârşitul lunii august 2021 pentru persoanele cu vârsta peste 16 ani. Cele două vaccinuri se bazează pe aceeaşi tehnologie – ARN mesager.

    FDA speră că autorizarea definitivă a vaccinului Moderna va putea să ofere „o încredere suplimentară” anumitor persoane pentru ca acestea „să ia decizia de a se vaccina”, a precizat într-un comunicat directoarea interimară a FDA, Janet Woodcock.

    Această autorizare reprezintă „o etapă capitală” pentru Moderna, iar Spikevax a devenit primul ser al companiei care obţine o astfel de autorizare în Statele Unite, a declarat CEO-ul companiei americane, Stephane Bancel.

    El a reamintit că vaccinul Moderna a fost administrat „mai multor sute de milioane de oameni la nivel mondial”.

    Serul anti-COVID-19 dezvoltat de Moderna a primit autorizarea pentru utilizare de urgenţă în Statele Unite în decembrie 2020. Acest vaccin este disponibil doar pentru persoanele de peste 18 ani.

    Autorizarea sa definitivă vizează primele două doze ale vaccinului, administrate la interval de o lună, iar doza sa de supra-rapel („booster”) beneficiază de o autorizare de urgenţă.

    Înainte de decizia sa de luni, FDA a analizat datele furnizate de studii clinice realizate pe aproximativ 15.000 de persoane care au primit acest vaccin şi pe cele obţinute de la un grup de 15.000 de persoane care au primit un placebo, a precizat agenţia americană.

    Aproape 75 de milioane de persoane au primit deja cele două doze din schema clasică a vaccinului Moderna în Statele Unite, potrivit datelor publicate de Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), relatează Reuters.

    Vaccinul Moderna este autorizat în peste 70 de ţări, inclusiv în Canada şi în Uniunea Europeană.

    În iunie 2021, compania Moderna a cerut ca vaccinul său anti-COVID-19 să fie autorizat şi pentru grupa de vârstă 12-17 ani, însă FDA nu a dat curs deocamdată acestei solicitări.

    Prospectul vaccinului Moderna conţine un avertisment privind riscul de miocardită, o inflamaţie a muşchiului cardiac, după vaccinare. Acest risc este mai mare la bărbaţii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, în primele şapte zile după administrarea celei de-a doua doze.

    CNCAV: Peste 2.700 de persoane vaccinate anti-COVID-19 cu prima doză, în ultimele 24 de ore

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat, luni, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 16.688 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson & Johnson, dintre care 2.739 reprezintă prima doză, 3.464 – doza a doua şi 10.485 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.450.482 de doze de vaccin pentru 8.072.187 de persoane, 7.980.034 primind schema completă şi 2.388.599 fiind imunizate cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate opt reacţii adverse, patru de tip local şi patru de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.892 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.179 de tip local şi 17.713 de tip general.

    Coronavirus: Subvarianta BA.2 este mai infecţioasă decât varianta originală Omicron, potrivit unui studiu danez

    Subvarianta BA.2 a variantei Omicron a noului coronavirus, care a devenit foarte repede dominantă în Danemarca, este mai transmisibilă decât varianta comună BA.1 şi deţine o capacitate mai mare de infectare a persoanelor vaccinate împotriva noului coronavirus, au descoperit autorii unui studiu danez, informează Reuters.

    Studiul, care a analizat infectările provocate de noul coronavirus în peste 8.500 de familii daneze în perioada decembrie 2021 – ianuarie 2022, a descoperit că persoanele infectate cu subvarianta BA.2 erau cu 33% mai predispuse să îi infecteze pe oamenii din jur, în comparaţie cu persoanele infectate cu subvarianta BA.1.

    La nivel mondial, subvarianta originală BA.1 reprezintă peste 98% din totalul cazurilor de infectări cu Omicron, însă BA.2 a devenit foarte repede tulpina dominantă în Danemarca, înlocuind-o pe BA.1 în cea de-a doua săptămână din luna ianuarie.

    „Am ajuns la concluzia că subvarianta Omicron BA.2 este în mod nativ substanţial mai transmisibilă decât BA.1 şi că ea deţine, de asemenea, proprietăţi care îi permit să ocolească imunitatea şi care reduc şi mai mult efectul protector al vaccinării împotriva noului coronavirus”, au declarat autorii studiului.

    Studiul, care nu a fost încă examinat de alţi oameni de ştiinţă, a fost realizat de cercetători de la Statens Serum Institut (SSI), Universitatea Copenhaga, Oficiul pentru Statistică din Danemarca şi Universitatea Tehnică din Danemarca.

    „Dacă aţi fost expus la Omicron BA.2 în familia voastră, aveţi o probabilitate de 39% de a vă infecta în următoarele şapte zile. În schimb, dacă aţi fost expus la BA.1, această probabilitate este de 29%”, a declarat coordonatorul principal al studiului, Frederik Plesner.

    Acest fapt sugerează că subvarianta BA.2 este cu aproximativ 33% mai infecţioasă decât BA.1, a adăugat cercetătorul danez.

    Cazuri de infectare cu BA.2 au fost înregistrate şi în Statele Unite, Marea Britanie, Suedia şi Norvegia, însă în procente mult mai reduse decât cele din Danemarca, unde această subvariantă a ajuns să reprezinte 82% din totalul infectărilor.

    Studiul danez a arătat, totodată, că BA.2 este mai eficientă decât BA.1 în ceea ce priveşte infectarea persoanelor vaccinate cu schemă completă şi a celor vaccinate cu doze „booster”, indicând astfel „proprietăţi mai mari de evitare a imunităţii” pentru această subvariantă.

    Însă vaccinurile anti-COVID-19 continuă să joace un rol important, au subliniat autorii studiului, deoarece persoanele vaccinate cu doze „booster” şi cele vaccinate cu schemă completă sunt mai puţin predispuse să se infecteze şi să transmită mai departe oricare dintre cele două subvariante în comparaţie cu persoanele nevaccinate.

    O analiza preliminară realizată de SSI a arătat că nu există o diferenţă între riscul de spitalizare provocat de BA.2 în comparaţie cu cel provocat de BA.1.

    Studiul a confirmat şi o analiză preliminară din Anglia, care a arătat că BA.2 pare să deţină un avantaj substanţial de transmitere în comparaţie cu BA.1, potrivit Agenţiei pentru Siguranţă Sanitară din Marea Britanie (UKHSA).

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.