FNPMF: Tarifele orare pentru gărzile din centrele de permanență, nemajorate de 5 ani

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) atrage atenția că tarifele orare pentru gărzile din centrele de permanență nu au mai fost majorate de cinci ani.

”Având în vedere creșterile de prețuri, creșterile salariale din sectorul bugetar din ultimii ani, cât și faptul că ultima majorare a tarifelor orare din centrele de permanență a avut loc în anul 2017 prin Ordinul nr. 1484/7310/2017, vă solicităm majorarea tarifelor orare pentru centrele de permanență cu 50%”, se arată într-un comunicat al FNPMF.

Potrivit sursei citate, tarifele orare actuale, aprobate de Ministerul Sănătății în anul 2017, sunt următoarele:

  • pentru cheltuielile cu dotarea și menținerea trusei de urgență cu medicamente și materiale sanitare – 4 lei/oră – suportate de medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanență asigurând continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă, în spațiul pus la dispoziție de consiliul local;
  • pentru cheltuielile de administrare și funcționare ale cabinetului, precum și costurile cu dotarea și menținerea trusei de urgență cu medicamente și materiale sanitare – 20 lei/oră – suportate de medicii de familie care participă la constituirea unui centru de permanență asigurând continuitatea asistenței medicale primare în regim de gardă, în cabinetul propriu sau prin rotație în spațiul pus la dispoziție de unul dintre medicii participanți la convenția de asociere,
  • pentru medicul de medicină de familie tariful orar este de 40 lei/oră;
  • pentru asistenții medicali care desfășoară serviciul în regim de gardă în cadrul centrelor de permanență se determină în funcție de salariul negociat, care cuprinde toate sporurile și contribuțiile aferente tariful orar nu poate fi mai mic de 20 lei/oră și mai mare de 22,5 lei/oră;
  • pentru veniturile realizate se calculează și se virează cotele potrivit reglementărilor legale în vigoare.

”Precizăm că tarifele sunt fixe și nu se majorează pentru garda din zilele de sâmbătă, duminică și sărbătorile legale. Solicităm și corectarea acestei grave erori. Menționăm că în zilele lucrătoare garda se instituie în centrul de permanenţă între orele 15:00-8:00. În zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, precum şi în zilele declarate libere de către Guvernul României garda începe de la ora 8:00 şi durează 24 de ore. Zilele de gardă se stabilesc în funcţie de programul de la cabinetul de medicina familiei al fiecărui medic de familie participant la serviciul de gardă, în timpul săptămânii, iar în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale, garda de 24 de ore se poate împărţi şi în ture de 12 ore, fiecare”, potrivit comunicatului citat.

 

CNCAV: Vaccinarea este eficientă împotriva spitalizării asociate cu COVID-19 în rândul copiilor și adolescenților

Vaccinarea este eficientă împotriva spitalizării asociate cu COVID-19 în rândul copiilor și adolescenților, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), citând un nou studiu CDC.

O doză de rapel (booster) a restabilit eficacitatea la 81% în rândul adolescenților cu vârsta cuprinsă între 16 și 17 ani, susține sursa citată.

”Vaccinarea cu Pfizer este eficientă împotriva spitalizării asociate cu COVID-19 în rândul copiilor și adolescenților. Cu toate acestea, eficacitatea vaccinului a fost mai scăzută în perioada de circulație a variantei Omicron și a scăzut, cu timpul, după vaccinare”, potrivit unui mesaj postat pe pagina RO Vaccinare.

Potrivit sursei citate, în general, eficacitatea vaccinării cu schemă completă a fost de 73%–94% împotriva spitalizării asociate cu COVID-19.

”Concluzie: Toți copiii și adolescenții eligibili ar trebui să se vaccineze împotriva COVID-19, inclusiv cu doza de rapel pentru cei cu vârsta cuprinsă între 12 și 17 ani”, notează sursa citată.

FNPMF: Termenul de plată pentru serviciile de testare SARS-CoV-2, depășit

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) atrage atenția că a fost depășit termenul legal de plată pentru serviciile de testare cu teste antigen rapide pentru detectarea SARS-CoV-2 prestate de cabinetele de medicina familiei și solicită dobândă penalizatoare de 0,1% pe zi de întârziere.

FNPMF susține, într-o scrisoare adresată Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, că la 1 martie, termenul legal de plată pentru serviciile de testare cu teste antigen rapide pentru detectarea SARS-CoV-2 prestate de cabinetele de medicina familiei în baza contractelor încheiate în luna ianuarie 2022 cu casele de asigurări de sănătate județene, a municipiului București și CASAOPSNAJ, era înregistrată o intârziere de 10 zile.

,,Vă solicităm dobândă penalizatoare de 0,1% pe zi de întârziere. Potrivit art. 1498 din Codul civil, dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege. Dobânda legală este aceea ce se determină în baza legii şi care se aplică în situațiile în care părțile nu au stabilit nimic în legătură cu aceasta în contract. Omisiunea unei astfel de clauze nu poate fi interpretată în sensul în care părțile ar fi dorit să renunțe la dreptul de a obține dobânda, ci în sensul în care au dorit ca raporturile dintre ele să se întemeieze pe lege. Vă indicăm spre studiu și Ordonanța Guvernului nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligații băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale în domeniul bancar, precum și notificările de plată emise cabinetelor medicale de casele județene de asigurări de sănătate și a Municipiului București”, se arată într-un comunicat al FNPMF.

De asemenea, potrivit sursei citate, există întârzieri de plată și pentru serviciile de vaccinare anti-COVID-19, împotriva gripei, contra HPV și pentru toate celelalte tipuri de vaccinuri din Programul Național de Imunizare.

Reevaluarea periodică a persoanelor cu handicap grav se poate face la domiciliu. Legea, în Monitorul Oficial

Legea nr. 40/2022 pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, în cazul persoanelor încadrate în grad de handicap grav, reevaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal.

Comisia de evaluare se va deplasa la domiciliul persoanei după o prealabilă programare şi o informare a acesteia cu privire la data şi ora efectuării evaluării periodice, mai prevede legea.

Vă prezentăm textul Legea nr. 40/2022 pentru completarea art. 87 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, publicat în Monitorul Oficial:

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Articol unic. – La articolul 87 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul cuprins:

„(12) Pentru persoanele cu handicap, pentru care comisia de evaluare a stabilit anterior încadrarea în gradul de handicap grav, cu excepţia celor prevăzute la alin. (11), reevaluarea periodică se poate face la domiciliul persoanei, la cererea acesteia ori a reprezentantului său legal. Comisia de evaluare se deplasează la domiciliul persoanei după o prealabilă programare şi informare a acesteia cu privire la data şi ora efectuării evaluării periodice.”

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.

GCS: Aproape 5.000 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 82 decese. Scade numărul pacienților internați la ATI

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 4.837 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 765 mai puțin decât în ziua anterioară. 626 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Astfel, până sâmbătă, pe teritoriul României au fost confirmate 2.765.169 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 113.819 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 2.570.546 de pacienți au fost declarați vindecați.

Până astăzi, 63.931 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 04.03.2022 (10:00) – 05.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 82 decese (51 bărbați și 31 femei), dintre care 6 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Arad, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Gorj, Harghita, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 82 de decese, 1 a fost înregistrat la categoria de de vârstă 30-39 de ani, 1 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 15 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 29 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 33 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

80 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 82 pacienți decedați, 68 au fost nevaccinați și 14 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 30-39 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 6 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Gorj, Ilfov și Municipiul București, în luna februarie 2022.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.896, cu 464 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 794 persoane, cu 22 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 794 pacienți internați la ATI, 711 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 285 sunt minori, 280 fiind internați în secții, cu 9 mai puțin decât în ziua anterioară și 5 la ATI, cu unul mai puțin decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.507.751 teste RT-PCR și 8.783.369 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 13.948 de teste RT-PCR (7.079 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.869 la cerere) și 27.659 de teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 83.700 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 6.146 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.912 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 45 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.624 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 147 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 4 martie, 434 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 49.100 lei.

Monitorul Oficial: Procedura prin care refugiații ucrainieni pot beneficia de aceleași servicii medicale ca și românii

Monitorul Oficial a publicat Ordinul pentru modificarea și completarea Ordinului președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate nr. 1.549/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calității de asigurat.

Astfel, a fost stabilită procedura prin care cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pot accesa servicii medicale pe teritoriul României.

Vă prezentăm textul Ordinului nr. 127/2022, publicat în Monitorul Oficial:

Având în vedere:

– art. 1 alin. (1) şi (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistenţă umanitară de către statul român cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite, proveniţi din zona conflictului armat din Ucraina;

– Referatul de aprobare al Direcţiei buget a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. BG 336 din 2.03.2022, în temeiul dispoziţiilor art. 291 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 17 alin. (5) din Statutul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2006, cu modificările şi completările ulterioare, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emite următorul ordin:

Art. I. – Ordinul preşedintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. 1.549/2018 privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1036 din 6 decembrie 2018, cu completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. Titlul ordinului se modifică şi va avea următorul cuprins:

„ORDIN privind aprobarea Normelor metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România”

2. Articolul 1 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 1. -Se aprobă Normele metodologice pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.”

3. Titlul anexei se modifică şi va avea următorul cuprins:

„NORME METODOLOGICE pentru stabilirea documentelor justificative privind dobândirea calităţii de asigurat, precum şi pentru stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România”

4. În anexă, după articolul 13 se introduce un nou capitol, capitolul IV, care cuprinde articolul 131, cu următorul cuprins:

„CAPITOLUL IV Stabilirea documentelor necesare atribuirii numărului unic de identificare în sistemul de asigurări sociale de sănătate cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare

Art. 131. – (1) Cetăţenii străini sau apatrizii aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina şi intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, beneficiază de servicii medicale, de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi serviciile cuprinse în programele naţionale de sănătate curative, care se acordă de către furnizori, pe baza documentului de trecere a frontierei de stat, valabil, acceptat de statul român, cuprins în Lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român, prevăzută în anexa la Ordinul ministrului afacerilor externe nr. 1.124/2015 privind lista documentelor de trecere a frontierei de stat acceptate de statul român, cu modificările ulterioare, din care să rezulte că persoana se încadrează în categoria cetăţenilor ucraineni sau, după caz, a cetăţenilor străini sau apatrizi care provin din zona conflictului armat din Ucraina.

(2) O copie a documentului prevăzut la alin. (1) se păstrează la furnizor şi se transmite de către acesta casei de asigurări de sănătate cu care se află în relaţie contractuală, prin mijloace de comunicare electronică, asumat prin semnătură electronică extinsă calificată.

(3) Evidenţa la nivelul caselor de asigurări a cetăţenilor străini sau apatrizilor aflaţi în situaţii deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina care intră în România şi care nu solicită o formă de protecţie potrivit Legii nr. 122/2006 privind azilul în România, cu modificările şi completările ulterioare, se realizează pe baza numărului unic de identificare care se atribuie în baza documentelor prevăzute la alin. (1), prin Sistemul informatic unic integrat, cu asigurarea garanţiilor corespunzătoare drepturilor şi libertăţilor persoanelor ale căror date cu caracter personal sunt prelucrate.

(4) Numărul unic de identificare menţionat la alin. (3) se compune după formula prevăzută la art. 13 alin. (4), iar numărul de identificare al casei de asigurări este cel prevăzut la art. 13 alin. (5).”

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Bilanț provizoiru: 4.837 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2, de la ultima raportare

4.837 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore şi au fost raportate 82 de decese, dintre care șase anterioare intervalului de referinţă, a informat, sâmbătă, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 5 martie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 4.837 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 82 de decese, dintre care 6 anterioare intervalului de referință”, precizează GCS.

În România, cel mai mare număr de cazuri de persoane infectate cu SARS-CoV-2 de la începutul pandemiei – 40.018 – s-a înregistrat pe data de 1 februarie.

INSP nu recomandă populației să achiziționeze comprimate de iodură de potasiu pentru uz profilactic și nici să facă stocuri

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a transmis, vineri, că nu recomandă populației să achiziționeze comprimate de iodură de potasiu pentru uz profilactic și nici să facă stocuri deoarece administrarea se face doar la recomandarea autorității centrale de sănătate publică și în concentrația stabilită de aceasta.

”Administrarea iodurii de potasiu va fi introdusă în cadrul măsurilor de răspuns timpuriu stabilite de către autoritățile competente. Utilizată în exces și cu titlu preventiv, aceasta poate provoca afecţiuni ale glandei tiroide”, a precizat INSP.

Potrivit sursei citate, administrarea de iodură de potasiu se face doar când inhalarea de iod radioactiv este principala sursă de expunere și nu trebuie considerată tratament împotriva radiațiilor ionizante, întrucât are efect decât în cazul emisiilor cu iod radioactiv care trebuie confirmat prin măsurători dozimetrice.

“Administrarea de iodură de potasiu nu trebuie considerată o acțiune de protecție independentă, aceasta făcându-se numai când inhalarea de iod radioactiv este principala sursă de expunere. Aceasta nu trebuie considerată tratament împotriva radiațiilor ionizante întrucât nu are efect decât în cazul emisiilor cu iod radioactiv care trebuie confirmat prin măsurători dozimetrice; iodura de potasiu nu protejează împotriva oricărui alt tip de radiație sau contaminare cu alte substanțe radioactive”, a precizat INSP.

INSP avertizează, de asemenea, populația să nu consume sare iodată în cantități nerecomandate sau alte suplimente alimentare care conțin iod, în locul pastilei de iodură de potasiu.

Klaus Iohannis: Am decis să nu mai prelungim starea de alertă după 8 martie

Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că starea de alertă nu va mai fi prelungită după data de 8 martie.

Evoluția pandemiei de COVID-19 va fi gestionată de Ministerul Sănătății.

”Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în țară, iar valul cinci este aproape de a se încheia. Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situații, decizii cu un impact major pentru viitor. Am convocat astăzi o ședință de evaluare cu toți responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România. Ministerul Sănătății este cel care urmează să gestioneze în continuare evoluția epidemiei, care sperăm că se apropie de final”, a declarat președintele Iohannis.

Șeful statului a mai spus că odată cu ridicarea stării de alertă vor fi eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum. Măsurile complete vor fi anunțate și explicate pe larg de autoritățile abilitate în perioada imediat următoare.

Klaus Iohannis a mai subliniat și provocările cu care întreaga societate s-a confruntat în cei doi ani de pandemie COVID-19, perioadă în care peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala.

”Se împlinesc doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, doi ani foarte grei, în care existența noastră a fost modificată radical. Peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaș și nenumărate familii îndoliate. Aceste cifre exprimă multă suferință, sunt reflecția unor tragedii care au produs urme adânci. Ultimii doi ani au adus multe provocări, care ne-au influențat în cele mai diferite moduri: răspândirea accelerată a virusului, izolarea, presiunea pusă pe sistemul sanitar, închiderea școlilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interacțiunilor sociale, toate acestea au avut un impact negativ și ne-au ridicat nenumărate bariere. O perioadă de mari sacrificii pentru români, dar, în același timp, o perioadă în care am descoperit noi valențe ale solidarității, ale spiritului civic, ale dedicării și implicării. Nu am fi putut însă răzbi fără intervenția concertată și susținută a autorităților, care au trebuit să gestioneze o criză sanitară istorică, în pofida unor deficiențe acute, cauzate de lipsa reformelor sistemice tocmai în domeniile de care aveam mai mare nevoie. Faptul că astăzi putem vorbi de o nouă etapă, care înseamnă cel puțin finalul acestui val pandemic, se datorează în bună parte și măsurilor eficiente de prevenție adoptate de autorități. În mod evident, nu am fi putut reuși fără responsabilitatea cetățenilor, fără solidaritatea românilor care, în marea lor majoritate, au înțeles și au respectat regulile. Le mulțumesc în mod special pentru acest lucru! Doresc să mulțumesc încă o dată și medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, farmaciștilor și tuturor celor care au fost permanent în prima linie în lupta cu virusul și au făcut dovada dedicării și a profesionalismului desăvârșit. Mobilizarea exemplară a sistemului sanitar, în ciuda vulnerabilităților majore cu care acesta s-a confruntat, a fost impresionantă. Pandemia ne-a învățat și lecții pe care trebuie să le valorificăm, și poate cea mai importantă este cea a solidarității: am oferit ajutor celor aflați în nevoie și am primit sprijin de la partenerii europeni atunci când noi ne-am confruntat cu probleme majore”, a mai spus șeful statului.

Klaus Iohannis a pus accent și pe importanța vaccinării anti-COVID-19, dar și pe respectarea măsurilor de protecție în continuare.

„Colaborarea europeană și internațională în domeniul științific a permis înțelegerea mai aprofundată a acestui virus nou și a făcut posibilă, într-un timp record, descoperirea vaccinurilor și a medicamentelor care pot preveni și trata această boală severă. Nu în ultimul rând, am învățat să prețuim sănătatea noastră, dar și pe a celor dragi, am învățat să ne protejăm, să prevenim, să luăm decizii responsabile și să le respectăm. Ultimii doi ani ne-au demonstrat că trebuie să învățăm să trăim în acest context epidemiologic, să ne adaptăm și să punem în valoare oportunitățile existente, pentru a fi capabili să oferim îngrijirea și protecția de care are nevoie comunitatea. Ceea ce vreau să subliniez este că rămânem vigilenți și pe mai departe. Obiceiurile bune de prevenție, dobândite în ultimii doi ani, trebuie menținute. Chiar dacă sunt semne îmbucurătoare că am intrat într-o fază descendentă, este la fel de important să continuăm să ne vaccinăm și să ne protejăm, fiindcă cel mai probabil va trebui să trăim cu acest virus. Pandemia ne-a arătat că sănătatea trebuie tratată întotdeauna ca o prioritate și din punctul de vedere al creșterii investițiilor, dar și al regândirii unor mecanisme, astfel încât sistemul sanitar să fie unul echitabil și capabil să răspundă eficient unor situații limită”, a conchis președintele Iohannis.

MS a distribuit aproape 168.000 de măști FFP2 către județele de la frontiera de Nord și Est

Ministerul Sănătății informează vineri că a distribuit un număr de 167.880 măști FFP2 către județele de la frontiera de Nord și Est. Măștile sunt din rezerva proprie a Ministerului.

Măștile de protecție urmează să fie distribuite de direcțiile de sănătate publică personalului medical care acordă asistență medicală, dar și celui care asigură activități de sănătate publică  pentru cetățenii din Ucraina.

”Ministerul Sănătății a distribuit din rezerva proprie un număr de 167.880 măști FFP2 către județele de la frontiera de Nord și Est. Măștile de protecție vor fi distribuite de către direcțiile de sănătate publică personalului medical care acordă asistență medicală și celui care asigură activități de sănătate publică  pentru cetățenii din Ucraina”, se arată într-o informare a Ministerului.