CNSU a aprobat abrogarea procedurilor de carantină în contextul COVID-19

Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a aprobat, marţi, o hotărâre referitoare la abrogarea procedurilor de carantină a persoanelor în contextul COVID-19.

Astfel, s-a decis abrogarea Hotărârii Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă nr. 6/2022 privind procedura de aprobare a regulilor de aplicare a măsurii carantinei asupra persoanelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 31 ianuarie 2022.

Prin HCNSU nr.6/2022, aprobată pe 31 ianuarie, Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă a decis instituirea unei carantine cu o durată de 5 zile pentru persoanele care sosesc în România şi nu prezintă certificatul digital al UE privind COVID-19 care să ateste vaccinarea, trecerea prin boală în ultimele 180 de zile sau testarea negativă RT-PCR efectuată cu cel mult 72 de ore înaintea îmbarcării/intrării în ţară.

Prin aceeaşi hotărâre, CNSU a stabilit la data respectivă instituirea carantinei pentru o durată de 5 zile pentru contacţii direcţi ai unei persoane confirmate pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 şi exceptarea lor de la această măsură dacă se află în perioada de 90 de zile ulterioară izolării ca urmare a confirmării pozitive COVID-19.

Ministrul Rafila: Pe măsură ce numărul de pacienți va scădea, activitatea spitalelor se va relua cu tot profilul de activitate pe care îl are fiecare unitate sanitară

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat marți că unitățile sanitare vor continua să funcționeze ”în sistem combinat” chiar dacă starea de alertă a fost ridicată, însă pe măsură ce numărul de pacienți COVID-19 va scădea unitățile sanitare își vor relua tot profilul de activitate.

”Spitalele vor funcționa în sistem combinat, adică unitățile sanitare care au tratat până acum pacienți COVID vor trata în continuare. Avem 5.000 de pacienți. Ei trebuie tratați în continuare. Dar pe măsură ce numărul de pacienți va scădea și activitatea spitalelor se va relua cu tot profilul de activitate pe care îl are fiecare unitate sanitară încât să existe un proces gradual de reîntoarcere la normalitate și în ceea ce privește acordarea serviciilor medicale. Iar pentru acest lucru am discutat cu cei de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate și vom asigura și o perioadă de tranziție de finanțare la nivelul cheltuielilor efectuate pentru aceste unități sanitare. Discuția a fost pentru data de 30 septembrie”, a declarat ministrul Rafila.

Ministrul Rafila: Izolarea, în cazul unei persoane pozitive pentru COVID-19, rămâne valabilă. Dar nu mai este dublată de control

Izolarea în caz de COVID-19 rămâne valabilă, chiar dacă multe dintre măsurile de protecție nu mai sunt obligatorii. Însă, aceasta nu va mai fi dublată de control, așa cum se întâmpla până acum, potrivit ministrului Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila.

”Izolarea unei persoane simptomatice este normală, aceeași recomandare o avem și pentru alte tipuri de afecțiuni. Dacă ai gripă, sigur că trebuie să te izolezi. Este o diferență în momentul de față încât izolarea nu este dublată de control, pentru că acel control al izolării va dispărea. Dar asta nu înseamnă că dacă avem simptome, dacă se confirmă diagnosticul trebuie să împrăștiem infecția. Este o conduită pe care nu avem cum să o încurajăm în vreun fel, dimpotrivă. Izolarea este esențială și pentru o vindecare mai rapidă. Chiar dacă primești tratament ambulatoriu, este bine să fii izolat, inclusiv de membrii familiei, încât să nu transmiți infecția”, a declarat ministrul Rafila marți, în cadrul unei conferințe de presă de la Ministerul Sănătății.

În ceea ce privește carantina, ministrul a declarat: ”Aici procesul de evaluare a legislației continuă și în acest moment, pentru că este nevoie de o decizie a Comitetului Național pentru Situații de Urgență și așteptăm să găsim o soluție de carantină, să vedem dacă ea va continua sau nu și în ce condiții.”

Ministrul a mai spus că în momentul în care cineva are un test pozitiv pentru infecția cu SARS-CoV-2, persoana în cauză se izolează și primește concediu medical de la medicul de familie sau de la spitalul în care ajunge să fie internat.

Ministrul Sănătății, despre măsurile de protecție care nu mai sunt obligatorii odată cu încetarea stării de alertă

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a prezentat marți lista măsurilor de protecție care nu vor mai fi obligatorii odată cu ridicarea stării de alertă în România.

Potrivit oficialului, începând cu data de 9 martie masca de protecție nu mai este obligatorie  și nu vor mai exista limitări în ceea ce privește accesul în diferite spații publice. De asemenea, certificatul COVID-19 nu va mai fi solicitat la intrarea în țară.

Cu toate acestea, prof. dr. Alexandru Rafila face apel la prudență și responsabilitate individuală.

”Prudența și responsabilitatea individuală cred că trebuie să reprezinte principalele atribute ale perioadei urmatoare. În ceea ce privește măsurile la care se renunță, în primul rând utilizarea măștii atât în spațiile exterioare cât și în spațiile interioare nu va mai fi obligatorie, nu vor exista limite privind accesul în diversele spații publice, fie că discutăm de spații comerciale, instituții de alimentație publică, instituții publice, nu vor mai exista limite în privința orarului. Iar la nivelul legislației care reglementează călătoriile, acel certificat PLF de localizare a călătorilor nu va mai fi solicitat. De asemenea, la intrarea în țară nu va mai fi solicitat certificatul electronic COVID. Apropo de călătoriile în străinătate, pentru că marea majoritate a țărilor euopene păstrează acest certificat la intrarea în fiecare stat membru , recomandarea este să se consulte condițiile de călătorie. Noi suntem pregătiți și păstrăm partea aceasta de legislație care permite emiterea acestui certificat electronic COVID”, a declarat ministrul Rafila.

Măsuri recomandate cu tărie de Ministerul Sănătății:

  • Purtarea măștii de protecție în spațiile deschise aglomerate, în mijloacele de transport în comun, în spațiile închise, inclusiv în unitățile sanitare, grădinițe, școli și universități
  • Evitarea spațiilor aglomerate, închise și deschise
  • Spălarea mâinilor cu apă și săpun ori substanțe antiseptice este esențială
  • Mijloacele de transport în comun și unitățile de interes public trebuie igienizate periodic în continuare
  • Dacă apar simptome de îmbolnăvire trebuie să vă testați, mergeți la medicul de familie, în centrele de evaluare și tratament sau la Unitățile de Primiri Urgențe pentru a primi medicația adecvată. Nu luați medicamente fără recomandarea medicului

”Aceste măsuri pe care vi le recomandăm fac parte din pachetul de responsabilitate individuală, dar cu efect asupra societății, asupra siguranței comunităților în care noi ne desfășurăm activitatea încât să putem continua acest trend descendent iar numărul de cazuri la terapie intensivă și numărul de decese să continue, de asemenea, trendul descrescător. (…) O măsură, chiar dacă nu este obligatorie, dacăe ste recomandată pentru o perioadă de timp, cel puțin până dispare transmiterea comunitară, cred că ar trebui să o respectăm cu toții”, a mai adăugat ministrul.

5.461 de cazuri noi de COVID-19, în ultimele 24 de ore, cu 2.273 mai mult decât în ziua anterioară

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 5.461 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 2.273 mai mult decât în ziua anterioară. 694 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În total, până marți, 8 martie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.776.910 cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 115.251 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

2.606.660 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 556 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Tot până pe 8 martie, 64.094 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 07.03.2022 (10:00) – 08.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 101 decese (57 bărbați și 44 femei), dintre care 4 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Constanța, Dolj, Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Sibiu, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 101 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de de vârstă 40-49 de ani, 3 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 21 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 28 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 47 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

99 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 101 pacienți decedați, 86 au fost nevaccinați și 15  vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 50-59 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

Au fost raportate 4 decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Brăila și Vaslui, în luna februarie 2022.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.700, cu 353 mai puțin decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 695 de persoane, cu 55 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 695 de pacienți internați la ATI, 621 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 291 sunt minori, 284 fiind internați în secții, cu 53 mai puțin decât în ziua anterioară și 7 la ATI, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.543.336 teste RT-PCR și 8.849.042 teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.334 teste RT-PCR (9.008 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.326 la cerere) și 34.627 de teste rapide antigenice.

 

Studiu: Efectele secundare ale vaccinurilor ARNm anti-COVID-19, ”ușoare și temporare”

Un studiu publicat în revista ”The Lancet Infectious Diseases” arată că majoritatea efectelor secundare înregistrate după administrarea în SUA a 298 de milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 bazate pe ARNm au fost ”uşoare şi temporare”.

Dintre cele 340.522 cazuri de efecte secundare raportate între decembrie 2020 şi iunie 2021 sistemului de evaluare a siguranţei vaccinurilor (Vaccine Adverse Event Reporting System (VAERS), 92 % (313.499) ”nu au fost serioase”, în timp ce sub 1 % dintre participanţi la studiu au primit asistenţă medicală după vaccinare, relatează EFE, potrivit Agerpres.

Simptomele cele mai comune au fost durere de cap – 20% dintre cazuri, oboseală – 17%, febră – 16%, frisoane – 16% şi durere – 15%.

Doar 6,6% dintre efectele secundare raportate au fost clasificate drept ”serioase”, cea mai comună dintre ele fiind ”lipsa de respiraţie”, de care au declarat că au suferit 4.175 de participanţi la studiu.

”Ritmul intens în care au fost administrate vaccinurile anti COVID-19 în sistem de urgenţă, mai ales la populaţiile vârstnice a fost fără precedent”, a declarat autorul principal al studiului, David Shay, membru al Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (Centers for Disease Control and Prevention, CDC).

La rândul său, Hannah Rosenblum, coautoare a studiului, a precizat: ”Urmărirea siguranţei vaccinurilor anti-COVID-19 a fost cea mai completă făcută vreodată în istoria SUA. Cele două sisteme de supraveghere complementare care au fost utilizate pentru acest studiu ar trebui să impulsioneze încrederea că vaccinurile cu ARNm sunt sigure”.

Aceasta a mai menționat că ”vaccinurile sunt instrumentul cel mai eficient” pentru a preveni formele severe de COVID-19 și că ”beneficiile imunizării în ceea ce priveşte prevenirea bolilor grave şi a deceselor sunt puternic în favoarea vaccinării”.

Bilanț provizoriu: 5.461 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2, în ultimele 24 de ore

România a înregistrat în ultimele 24 de ore un număr de 5.461 de persoane infectate cu virusul SARS-CoV-2, informează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

În același interval, au fost raportate 101 decese.

”Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 8 martie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 5.461 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 101 decese, dintre care 4 anterioare intervalului de referință”, informează GCS.

Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00.

EXCLUSIV Psihologul Alexandra Marin, despre impactul războiului asupra sănătății psiho-emoționale a copiilor

De aproape două săptămâni asistăm la un context internațional destul de sumbru, fiind înconjurați de informații cu un puternic impact emoțional legat de războiul din Ucraina. Mame cu copii în brațe au ales calea pribegiei pentru a-și salva viețile și pentru a le oferi celor mici o viață mai liniștită, orașe distruse, familii despărțite… sunt doar câteva imagini transpuse în cuvinte prin care se poate descrie situația din Ucraina.

Așadar, această povară a războiului este greu de dus nu numai de adulți, ci și de copii care, cu siguranță, nu vor uita vreodată aceste zile, impactul asupra lor fiind unul extrem de puternic. Despre cât de puternic este acest impact asupra celor mici și cum ar trebui să le vorbim despre ceea ce se întâmplă, am discutat cu Alexandra Marin, psiholog depreHUB, specialist în Psihologie Clinică și Psihologie Aplicată în Domeniul Securității Naționale.

”Impactul asupra sănătății psiho-emoționale a copiilor este unul puternic. Copiii sunt expuși, oricât de mult am încerca să îi protejam, la informații cu privire la situația din Ucraina. Sentimentul predominant care apare este frica. Fenomenul fiind unul greu de înțeles și de conștientizat (chiar și pentru adulți) creează o stare de tensiune și agitație generală, iar cei mici nu înțeleg ce se petrece, astfel apărând frica de necunoscut. Vorbim de frica de necunoscut pentru că este o situație fără precendent (cu atât mai mult pentru copii) și la care nimeni nu s-a gândit că se poate întâmpla și nu s-a pregătit psihic și emoțional pentru ea. Copiii resimt faptul că adulții din jurul lor se tem, se îngrijorează și astfel nu se simt în siguranță”, a declarat pentru www.sanatatea.tv și www.rohealthreview.ro Alexandra Marin, psiholog depreHUB, specialist în Psihologie Clinică și Psihologie Aplicată în Domeniul Securității Naționale.

Sentimentul de frică se poate croniciza într-o formă patologică, dacă nu este depășit sănătos

Specialistul atrage atenția că, în această perioadă cu precădere, ar trebui să acordăm o atenție sporită celor mici și să le oferim acel sentiment de siguranță. În caz contrar, fricile pe care le-ar putea dezvolta un copil într-un astfel de context s-ar putea reflecta în viața de adult.

”Dacă cei mici trăiesc aceste evenimente cu o puternică teamă că ceva rău li se poate întâmpla, dacă cei din jur nu sunt atenți la nevoile lor, atunci cu siguranță pot apărea traume pe termen lung. Această emoție normală de frică din prezent se poate croniciza într-o formă patologică dacă nu este depășită sănătos. Astfel se poate ajunge în viitor la anxietate cu sau fără atacuri de panică, fobie socială (teamă de interacțiuni sociale) sau agorafobie (frică de a fi într-o situație necunoscută)”, a mai explicat psihologul Alexandra Marin.

Cum îi explicăm unui copil ce este războiul

Alexandra Marin este de părere că nu ar trebui să le ascundem adevărul copiilor, ci să încercăm să le explicăm ce se întâmplă la un nivel pe care ei îl pot înțelege și făcând comparații cu noțiuni pe care ei le cunosc deja.

„Este important să le explicăm copiilor în termeni pe care ei îi pot înțelege. Tot timpul când le vorbim despre noțiuni de politică și geopolitică ar fi indicat să le dăm exemple, să facem comparații cu ceva ce ei cunosc deja. Spre exemplu, putem să le explicăm de alianța NATO ca fiind o înțelegere între niște “țări prietene”. Putem să le explicăm că aceste țări prietene sunt mai puternice împreună pentru că se ajută una pe cealaltă, dar că nu toate țările au vrut să se împrietenească cu ele și astfel ele au niște “dușmani”. Mergând mai departe cu aceste metafore putem să ne apropiem de contextul actual și să le explicăm de ce unele țări nu își doresc ca anumite state să devină și ele parte ale acestei “prietenii” și că, astfel, a început conflictul. Este foarte important să le arătăm cum să se poziționeze ei cu privire la conflict: nu avem nicio vină pentru că a început, iar acum niște oameni, niște copii ca și ei au nevoie de puțin ajutor, ca între prieteni. Astfel le putem arăta că adulții se implică în ajutarea civililor din Ucraina, ba chiar îi putem implica și pe ei: ar putea să doneze o jucărie pentru unul dintre copiii care a fost nevoit să își lase jucăriile acasă. Astfel, copilul va simți că se poate și el implica și ajuta pe cineva de vârsta lui care acum trece prin niște momente dificile. Va simți că nu i se ascund lucruri, ci că poate fi și el parte la acest proces umanitar de a sprijini prietenii”, a mai explicat specialistul.

Cum îi putem proteja pe cei mici astfel încât impactul asupra psihicului lor să nu fie afectat, dar fără a le ascunde adevărul

Copiii au memoria, și mai ales memoria vizuală, foarte bine dezvoltată. Pentru a evita ca starea lor psiho-emoțională să aibă de suferit în mod evident, psihologul recomandă ca fim atenți la informațiile vizuale și auditive la care sunt expuși cei mici. Asta nu înseamnă, însă, să le ascundem adevărul.

”Este important să avem grijă la informațiile auditive și vizuale la care cei mici au acces. Cum spuneam, nu le putem ascunde ce se întâmplă, dar este important să primească informații pe înțelesul lor, nu într-un mod care să îi sperie și să le trezească neclarități. Este bine să îi ținem ancorați pe copii în timp și spațiu. Să le arătăm pe hartă poziția tuturor țărilor, să le explicăm ce înseamnă granițele unei țări și faptul că noi ne aflăm în jurul unor astfel de granițe. Să le oferim această “plasă de siguranță” care să fie atât logică, dar și pe înțelesul lor”, a conchis psihologul Alexandra Marin.

8 Martie, Ziua Internațională a Femeii

Anual, în data de 8 martie, este marcată Ziua Internațională a Femeii. În 2022, această zi se desfășoară sub tema „Egalitatea de gen azi pentru un mâine sustenabil” și face un apel la acțiuni pentru schimbări climatice pentru femei, de către femei.

Femeile și fetele se confruntă cu cele mai mari efecte ale crizei climatice, deoarece aceasta amplifică inegalitățile de gen existente și pune în pericol viața și mijloacele de trai ale femeilor, potrivit UN Women. În întreaga lume, femeile depind mai mult de resursele naturale, dar au mai puțin acces la acestea și, adesea, poartă o responsabilitate disproporționată pentru asigurarea hranei, apei și combustibilului.

Pe măsură ce femeile și fetele poartă povara impactului climatic, ele sunt, de asemenea, esențiale pentru a conduce și a genera schimbări în adaptarea, atenuarea și soluțiile la climă. Fără includerea a jumătate din populația lumii, este puțin probabil ca mâine să se realizeze soluții pentru o planetă sustenabilă și o lume egală între sexe.

În 2021, la Forumul Generaţia Egalităţii a fost lansată Coaliţia pentru acţiunea feministă pentru justiţia climatică, care reuneşte guverne, companii din sectorul privat, sistemul ONU şi societatea civilă pentru asumarea unor angajamente concrete faţă de justiţia climatică. De Ziua internaţională a femeii, Coaliţia ajută la impulsionarea acţiunilor şi investiţiilor globale, cu accent pe finanţarea soluţiilor climatice echitabile de gen, creşterea leadershipului femeilor în economia verde, creşterea rezistenţei femeilor şi fetelor la impactul şi dezastrele climatice şi creşterea utilizării de date privind egalitatea de gen şi climă, potrivit sursei citate.

Prima zi naţională a femeii a fost marcată în Statele Unite, în data de 28 februarie 1909. Această zi a fost desemnată în amintirea grevei din 1908 a muncitorilor din industria textilă din New York, în care femeile au protestat împotriva condiţiilor de muncă.

În anul 1910, Internaţionala Socialistă reunită la Copenhaga a hotărât instituirea unei zile dedicate femeii, fără a stabili însă o dată anume, data de 8 martie fiind aleasă abia în 1913.

Ziua Internaţională a Femeii a fost marcat pentru prima dată în Austria, Danemarca, Germania şi Elveţia, ca urmare a iniţiativei de la Copenhaga, în 19 martie 1911.

În România, la 7 martie 2016, a intrat în vigoare Legea nr. 22/2016 pentru declararea zilei de 8 martie – Ziua femeii şi 19 noiembrie – Ziua bărbatului.

La mulți ani tuturor femeilor!

Guvern: Marţi, ultima zi de stare de alertă sanitară pe teritoriul României

Guvernul nu va prelungi starea de alertă, instituită pentru a gestiona pandemia de COVID-19, iar aceasta va înceta marţi, 8 martie, la miezul nopţii, a declarat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

”Guvernul nu va prelungi starea de alertă.Ca atare, mâine la miezul nopţii va expira starea de alertă în România”, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.

Dan Cărbunaru a precizat că, în privinţa situaţiilor privind formularul de localizare a pasagerului (PLF) şi certificatul verde, Ministerul Sănătăţii va clarifica reglementările privind cele două categorii de documente, în perioada următoare.

România s-a aflat în stare de alertă sanitară timp de aproape doi ani, din 15 mai 2020 şi până pe 8 martie 2022.

Cinci valuri pandemice au fost pe teritoriul ţării în această perioadă, fapt care a impus măsuri de protecţie sanitară.

După doi ani, bilanţul COVID-19 numără, conform datelor furnizate luni de Grupul de Comunicare Strategică, 63.993 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 care au decedat în România. Până luni, pe teritoriul naţional au fost înregistrate 2.771.449 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 114.557 ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Potrivit GCS, 2.594.194 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi.

Măsuri de relaxare

Odată cu ridicarea stării de alertă, vor fi eliminate şi o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum, Ministerul Sănătăţii urmând să gestioneze în continuare evoluţia epidemiei de COVID-19.

Măsurile de relaxare propuse de Ministerul Sănătății:

  • Accesul fără certificat COVID-19 în centrele comerciale, în hoteluri, instituții publice, restaurante etc.
  • Creșterea limitei de la 30% la 50% din capacitatea spațiului pentru evenimente culturale și fără restricții de interval orar
  • Organizarea evenimentelor private cu participarea a maxim 200 de persoane
  • Masca de protecție nu va mai fi obligatorie în mediul exterior, dar rămâne obligatorie în spațiile închise. De asemenea, este recomandată în spațiile deschide aglomerate