O prelevare de organe a avut loc la Spitalul Clinic de Urgență Elias din București, în dimineața de Paște, de la un donator în vârstă de 57 de ani, aflat în moarte cerebrală, anunță Agenția Națională de Transplant (ANT). Astfel, au putut fi efectuate două transplanturi renale și transplanturi de cornee, oferind o nouă șansă la viață unor pacienți aflați în suferință.

„În dimineața Sfintelor Sărbători de Paști, un gest de profundă generozitate a adus speranță și viață. La Spitalul Clinic de Urgență Elias din București, a avut loc o prelevare de organe de la un donator în vârstă de 57 de ani, aflat în moarte cerebrală. Familia și-a exprimat acordul pentru donarea de organe și țesuturi, astfel în urma acestei prelevări, au putut fi efectuate două transplanturi renale, o femeie de 44 de ani și un bărbat de 23 de ani, la Institutul Clinic Fundeni și transplanturi de cornee la Institutul Clinic de Urgențe Oftalmologice ,,Prof.dr. Mircea Olteanu”, oferind o nouă șansă la viață unor pacienți aflați în suferință”, a transmis Agenția Națională de Transplant.

Potrivit sursei citate, echipa ATI a Spitalului Elias a fost formată din: dr. Ioana Popescu Garotescu – coordonator intraspitalicesc de transplant și dr. Andreea Stroi – KDP.

„Într-o zi simbol al renașterii și speranței, acest gest ne reamintește că viața poate continua prin dăruire. Mulțumiri familiei donatorului pentru altruismul și puterea de care au dat dovadă, precum și echipelor medicale implicate pentru profesionalism și dedicare”, arată sursa citată.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a subliniat, în cadrul vizitei efectuate la Centrul de mari arși al Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu”, că acest proiect marchează un pas semnificativ în consolidarea infrastructurii medicale din România.

Vizita a avut loc de Ziua Mondială a Sănătății, prilej cu care oficialul a transmis un mesaj de apreciere pentru personalul medical și a subliniat importanța proiectelor strategice în domeniul sănătății.

„Încep prin a spune la mulți ani profesioniștilor din sănătate, pentru că astăzi e Ziua Mondială a Sănătății, și apreciez extraordinar de mult faptul că ați acceptat invitația Ministerului Sănătății de a sărbători ziua mondială în acest mod, într-un obiectiv de investiții strategic pentru țara noastră. Vorbim despre primul centru de mari arși din România construit în perioada postdecembristă. Nu voi intra în detalii tehnice, cunoaștem foarte bine proiectul. Felicit pe toți cei care au participat la derularea acestui obiectiv de investiții: echipa spitalului, echipa consiliului județean, echipa de constructori și, nu în ultimul rând, echipei Ministerului Sănătății, care a implementat în ultimii ani de zile acest proiect și, domnule președinte, acesta este doar începutul, pentru că România mai are nevoie de încă cel puțin un spital de arși grav la București și sperăm ca, tot împreună cu Banca Mondială, să putem demara în viitorul apropiat acest proiect. Vă mulțumesc tuturor și, încă o dată, la mulți ani tuturor celor care țin sănătatea din România pe umeri în fiecare zi!”, a declarat Alexandru Rogobete.

Ministrul a subliniat că dezvoltarea centrelor pentru tratarea marilor arși rămâne o prioritate, menționând necesitatea construirii unor unități similare, inclusiv în București, pentru a răspunde nevoilor pacienților la nivel național.

Comunitatea internațională celebrează astăzi Ziua Mondială a Sănătății, marcând 78 de ani de la înființarea Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), sub mesajul „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.”

Institutul Național de Sănătate Publică subliniază că această zi depășește semnificația unei simple aniversări a progresului tehnologic, reprezentând totodată un apel la solidaritate într-un context global afectat de dezinformare și crize tot mai accentuate.

Pilonul central al inițiativei OMS îl reprezintă conceptul „One Health”, care recunoaște interdependența sănătății umane, animale și a ecosistemelor, subliniind necesitatea unor soluții coordonate, bazate pe știință, pentru gestionarea amenințărilor comune.

Datele OMS indică că peste 75% dintre bolile infecțioase emergente la om au o origine zoonotică, ceea ce arată legătura directă dintre sănătatea oamenilor și modul în care sunt gestionate ecosistemele și contactul cu fauna sălbatică.

Ziua Mondială a Sănătății 2026 servește ca platformă pentru două evenimente majore: Summitul Internațional „One Health”, găzduit de OMS și Guvernul Franței, și Forumul Global al Centrelor de Colaborare ale OMS, care reunește aproape 800 de instituții științifice din peste 80 de țări. Scopul acestor evenimente este transformarea angajamentelor politice în acțiuni concrete privind prevenția, pregătirea, rezistența antimicrobiană, sistemele alimentare durabile și sănătatea mediului, în vederea consolidării sistemelor de sănătate pentru oameni, animale și planetă.

Mesajul zilei – „Împreună pentru sănătate. Susținem știința.” – subliniază importanța adevărului, metodei și solidarității, în contextul unei „infodemii” globale. Publicul este încurajat să se informeze din surse sigure, să susțină cercetarea, să protejeze mediul și să respecte recomandările medicale.

Institutul Național de Sănătate Publică reamintește că sănătatea nu este un concept abstract, ci rezultatul acțiunilor zilnice ale fiecăruia.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Sănătății 2026, Biroul OMS din România subliniază rolul esențial al cercetării științifice și al cooperării pentru protejarea sănătății publice.

Potrivit organizației, „Sănătatea nu este o întâmplare. Este rezultatul științei, al solidarității și al colaborării dintre noi toți”. Într-o postare recentă, WHO România subliniază că „de peste un secol, știința a transformat sănătatea globală: a salvat milioane de vieți, a redus suferința și a oferit speranță generațiilor viitoare”.

Organizația evidențiază că acțiunile bazate pe dovezi, de la alimentație corectă la vaccinuri și cercetări privind afecțiuni cronice sau sănătatea mintală, „sunt esențiale pentru sănătatea noastră”. În contextul crizelor climatice, sanitare și sociale, WHO România avertizează că „avem mai mult ca oricând nevoie de fapte, dovezi și soluții bazate pe știință”.

Mai mult, organizația subliniază interconectarea sănătății: „Sănătatea oamenilor, a animalelor și a planetei este interconectată”, iar progresul depinde de colaborare: „Progresul în sănătate se construiește împreună”.

WHO România încheie mesajul de Ziua Mondială a Sănătății cu un apel global: „Împreună pentru sănătate. Cu încredere în știință”.

Costel Fotea, președintele Consiliului Județean Galați, a declarat că Spitalul de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” din Galați va beneficia de un nou pavilion medical, realizat printr-o investiție de 17,3 milioane de lei.

„Prin această investiție, construim un nou pavilion medical care va înlocui Pavilionul B, vechi de peste 100 de ani, care nu mai corespunde standardelor tehnice și medicale actuale pentru desfășurarea activităților spitalicești”, a declarat Fotea.

Lucrările sunt în plină desfășurare, iar până la sfârșitul anului noul pavilion va fi gata, oferind o unitate medicală modernă cu o suprafață de aproape 1.200 mp și o capacitate de 58 de paturi. Spațiile vor include cabinete medicale dotate cu echipamente de ultimă generație, saloane pentru pacienți și săli de tratament amenajate la cele mai înalte standarde, potrivit președintelui CJ Galați.

În plus, noua clădire va beneficia de un sistem automatizat de management (BMS), care va optimiza costurile de operare și va asigura controlul eficient al climatizării, încălzirii și iluminatului. „Am promis și ne ținem de cuvânt: reconstruim din temelii sistemul de sănătate din județul Galați!”, a subliniat Fotea.

Cu prilejul Zilei Mondiale a Sănătății, marcată anual pe data de 7 martie, Crucea Roșie Română lansează la nivel național campania „Maratonul Sănătății – Prevenția salvează vieți”, dedicată prevenției diabetului, ce va cuprinde sesiuni de screening organizate simultan în fiecare județ din țară.

Inițiativa are ca scop creșterea gradului de conștientizare privind riscurile diabetului, importanța depistării precoce și adoptarea unui stil de viață sănătos. Peste 100.000 de români sunt diagnosticați cu diabet în fiecare an, iar factorii favorizanți includ consumul crescut de zahăr, produse ultra procesate, grăsimi saturate, sucuri dulci și mâncare de tip fast-food.

În cadrul evenimentelor, participanții vor beneficia gratuit de testarea glicemiei, evaluări de risc și informații utile despre prevenție și managementul bolii. În București, testările se vor desfășura conform calendarului stabilit de Crucea Roșie Română.

“Prin „Maratonul Sănătății – Prevenția salvează vieți”, Crucea Roșie Română își propune să aducă serviciile de prevenție mai aproape de comunități și să încurajeze totodată populația să acorde o mai mare atenție propriei sănătăți”, transmit reprezentanții organizației.

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (A.P.A.A.) arată că introducerea sării iodate a avut un efect major asupra sănătății publice, reducând semnificativ incidența gușei și a tulburărilor grave de dezvoltare cauzate de lipsa iodului.

Potrivit specialiștilor, în trecut, deficitul de iod provoca forme severe de boală, inclusiv întârziere mintală, surditate, mutism și deformări precum gușa, iar în unele regiuni alpine până la 90% din populație era afectată. Cauza principală era una geografică, solul fiind sărac în iod, iar alimentația locală neputând compensa acest deficit.

Descoperirea esențială a fost că iodul nu este un medicament, ci un nutrient indispensabil organismului, care trebuie consumat constant în cantități mici. În Elveția, mai mulți medici au contribuit la demonstrarea și implementarea soluției, de la formularea teoriei până la convingerea populației să adopte consumul de sare iodată.

Introducerea sării iodate în anii 1920 a dus la scăderea rapidă a cazurilor de gușă, iar începând cu anii 1930 nu s-au mai înregistrat nașteri de copii afectați de forme severe ale bolii. Succesul modelului elvețian a determinat adoptarea acestei măsuri la nivel global, devenind una dintre cele mai importante intervenții de sănătate publică.

Și în România, deficitul de iod a reprezentat o problemă majoră în anii ’50, fiind asociat cu gușa și tulburări grave de dezvoltare. Introducerea programului național de iodare a sării în 1954 a dus la eliminarea aproape completă a acestor afecțiuni.

“Rezultatele au fost spectaculoase: aceste boli au fost practic eliminate, iar iodul – esențial pentru hormonii tiroidieni – contribuie direct la dezvoltarea creierului, încă din viața intrauterină.

În perioada 3–4 aprilie 2026, Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor din Oradea a desfășurat o sesiune de instruire dedicată medicilor, concentrată pe tehnici de cateterizare și proceduri invazive în cadrul terapiei intensive pentru nou-născuți critici.

Evenimentul a avut loc la Maternitatea spitalului și face parte din proiectul „Extinderea și modernizarea compartimentului de terapie intensivă neonatală, dotarea cu echipamente specifice, amenajarea și dotarea unui centru regional de formare pentru pacienții critici nou-născuți”.

Programul cursului a combinat sesiuni teoretice și practice, cu scopul de a consolida competențele necesare în terapia intensivă neonatală. Participanții, medici rezidenți, specialiști și primari din centre medicale de referință, au învățat tehnici esențiale precum pregătirea pacientului și controlul infecțiilor, accesul vascular periferic, central și ombilical, îngrijirea și monitorizarea liniilor vasculare, proceduri invazive (toracocenteză, puncție lombară), utilizarea ecografiei (POCUS), aborduri avansate precum ECMO și CRRT, management postprocedural și hemodializă la nou-născut.

Sesiunile au fost susținute de medici cu experiență în domeniu, printre care Conf. Dr. Cîrstoveanu Cătălin Gabriel și Șef lucrări Dr. Bizubac Mihaela, oferind participanților și oportunitatea de a discuta cazuri practice și a clarifica aspecte esențiale din practica medicală curentă.

„Acest tip de inițiativă reflectă preocuparea constantă a Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor pentru formarea continuă a personalului medical și pentru asigurarea unor standarde cât mai ridicate în îngrijirea nou-născuților”, a declarat Dr. Radu Galiș, medic primar neonatologie–pediatrie.