Președintele Klaus Iohannis a declarat vineri că starea de alertă nu va mai fi prelungită după data de 8 martie.

Evoluția pandemiei de COVID-19 va fi gestionată de Ministerul Sănătății.

”Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în țară, iar valul cinci este aproape de a se încheia. Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situații, decizii cu un impact major pentru viitor. Am convocat astăzi o ședință de evaluare cu toți responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de 8 martie starea de alertă instituită în România. Ministerul Sănătății este cel care urmează să gestioneze în continuare evoluția epidemiei, care sperăm că se apropie de final”, a declarat președintele Iohannis.

Șeful statului a mai spus că odată cu ridicarea stării de alertă vor fi eliminate și o serie de măsuri care au fost în vigoare până acum. Măsurile complete vor fi anunțate și explicate pe larg de autoritățile abilitate în perioada imediat următoare.

Klaus Iohannis a mai subliniat și provocările cu care întreaga societate s-a confruntat în cei doi ani de pandemie COVID-19, perioadă în care peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala.

”Se împlinesc doi ani de la debutul pandemiei de COVID-19, doi ani foarte grei, în care existența noastră a fost modificată radical. Peste 63.000 de români au pierdut lupta cu boala, lăsând în urma lor un gol uriaș și nenumărate familii îndoliate. Aceste cifre exprimă multă suferință, sunt reflecția unor tragedii care au produs urme adânci. Ultimii doi ani au adus multe provocări, care ne-au influențat în cele mai diferite moduri: răspândirea accelerată a virusului, izolarea, presiunea pusă pe sistemul sanitar, închiderea școlilor, afectarea mai multor sectoare din economie, diminuarea interacțiunilor sociale, toate acestea au avut un impact negativ și ne-au ridicat nenumărate bariere. O perioadă de mari sacrificii pentru români, dar, în același timp, o perioadă în care am descoperit noi valențe ale solidarității, ale spiritului civic, ale dedicării și implicării. Nu am fi putut însă răzbi fără intervenția concertată și susținută a autorităților, care au trebuit să gestioneze o criză sanitară istorică, în pofida unor deficiențe acute, cauzate de lipsa reformelor sistemice tocmai în domeniile de care aveam mai mare nevoie. Faptul că astăzi putem vorbi de o nouă etapă, care înseamnă cel puțin finalul acestui val pandemic, se datorează în bună parte și măsurilor eficiente de prevenție adoptate de autorități. În mod evident, nu am fi putut reuși fără responsabilitatea cetățenilor, fără solidaritatea românilor care, în marea lor majoritate, au înțeles și au respectat regulile. Le mulțumesc în mod special pentru acest lucru! Doresc să mulțumesc încă o dată și medicilor, asistenților medicali, infirmierilor, farmaciștilor și tuturor celor care au fost permanent în prima linie în lupta cu virusul și au făcut dovada dedicării și a profesionalismului desăvârșit. Mobilizarea exemplară a sistemului sanitar, în ciuda vulnerabilităților majore cu care acesta s-a confruntat, a fost impresionantă. Pandemia ne-a învățat și lecții pe care trebuie să le valorificăm, și poate cea mai importantă este cea a solidarității: am oferit ajutor celor aflați în nevoie și am primit sprijin de la partenerii europeni atunci când noi ne-am confruntat cu probleme majore”, a mai spus șeful statului.

Klaus Iohannis a pus accent și pe importanța vaccinării anti-COVID-19, dar și pe respectarea măsurilor de protecție în continuare.

„Colaborarea europeană și internațională în domeniul științific a permis înțelegerea mai aprofundată a acestui virus nou și a făcut posibilă, într-un timp record, descoperirea vaccinurilor și a medicamentelor care pot preveni și trata această boală severă. Nu în ultimul rând, am învățat să prețuim sănătatea noastră, dar și pe a celor dragi, am învățat să ne protejăm, să prevenim, să luăm decizii responsabile și să le respectăm. Ultimii doi ani ne-au demonstrat că trebuie să învățăm să trăim în acest context epidemiologic, să ne adaptăm și să punem în valoare oportunitățile existente, pentru a fi capabili să oferim îngrijirea și protecția de care are nevoie comunitatea. Ceea ce vreau să subliniez este că rămânem vigilenți și pe mai departe. Obiceiurile bune de prevenție, dobândite în ultimii doi ani, trebuie menținute. Chiar dacă sunt semne îmbucurătoare că am intrat într-o fază descendentă, este la fel de important să continuăm să ne vaccinăm și să ne protejăm, fiindcă cel mai probabil va trebui să trăim cu acest virus. Pandemia ne-a arătat că sănătatea trebuie tratată întotdeauna ca o prioritate și din punctul de vedere al creșterii investițiilor, dar și al regândirii unor mecanisme, astfel încât sistemul sanitar să fie unul echitabil și capabil să răspundă eficient unor situații limită”, a conchis președintele Iohannis.

Ministerul Sănătății informează că până joi, 3 martie, 2.760 de persoane au donat sânge pentru Ucraina.

”România donează sânge pentru Ucraina! 2.760 de persoane au donat sânge ieri, 3 martie. (…) Românii ajută astfel la salvarea vieților militarilor și cetățenilor răniți în urma atacurilor Federației Ruse asupra Ucrainei”, informează Ministerul.

Lista completă a centrelor unde puteți dona, dar și adresele și numerele de telefon le găsiți aici.

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat vineri Hotărârile numărul 11 și 12, privind acordarea de asistență internațională Ucrainei.

Textele integrale ale celor două Hotărârii le găsiți mai jos:

HOTĂRÂRE nr. 11 din 02.03.2022 privind acordarea de asistență internațională, cu titlu gratuit, Ucrainei, constând în ambulanțe

Având în vedere degradarea situației de securitate din Ucraina care a generat o lipsă acută a alimentelor, carburanților și medicamentelor, precum și exodul masiv al populației din zonele afectate și a determinat apariția unei crize umanitare,

ținând cont de solicitările de sprijin adresate de autoritățile ucrainene care vizează acordarea de unor bunuri de strictă necesitate și primă urgență,

luând în considerare propunerea șefului Departamentului pentru Situații de Urgență, vicepreședinte al Comitetului Național pentru Situații de Urgență, în sensul acordării asistenței internaționale Ucrainei, formulată în temeiul prevederilor art. 24^1 lit. j) coroborate cu prevederile art. 20 lit. f) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 20 lit. f) și l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

Art. 1 – (1) Se aprobă acordarea de asistență internațională, cu titlu gratuit, pentru Ucraina, constând în ambulanțe tip A și B conform anexei la prezenta hotărâre.

(2) Transportul ambulanțelor prevăzute la alin. (1) se realizează, pe cale rutieră, de către serviciile județene de ambulanță care le dețin, respectiv inspectoratele județene pentru situații de urgență.

(3) Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pune la dispoziție un microbuz pentru revenirea personalului care asigură transportul ambulanțelor, în județele de domiciliu.

Art. 2 – (1) Ministerul Afacerilor Externe sprijină procesul de finalizare a documentației aferente realizării asistenței internaționale oferite de către România.

(2) Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

HOTĂRÂRE nr. 12 din 04.03.2022 privind propunerea de alocare de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina

Având în vedere degradarea situației de securitate din Ucraina care a generat exodul masiv al populației din zonele afectate și deplasarea acestora către statele vecine determinând astfel apariția unei crize umanitare reprezentată în principal de nevoia acută de a asigura nevoile de bază ale acestor persoane, respectiv cazare, hrană și condiții minime de igienă,

luând în considerare evoluția numărului de persoane care au intrat în România din Ucraina fie direct, prin punctele de trecere a frontierei comune, fie indirect prin Republica Moldova, raportat la cele care părăsesc teritoriul țării dintre cele intrate, se constată că numărul persoanelor care rămân în România crește în medie zilnic cu 5.000 persoane doar prin raportare la cetățenii ucraineni, în data de 03.03.2022 numărul acestora fiind de 51.917,

ținând cont de numărul cetățeniilor străini, alții decât cetățenii ucraineni, și apatrizii care se refugiază din aceiași zona de conflict, în România, în vederea repatrierii în țările de origine și care se ridică în medie la aproximativ 5.000 de persoane zilnic, marea majoritate a acestora staționând mai mult de 3 zile pe teritoriul țării până la îmbarcarea către alte destinații,

prin raportare la evenimentele anterioare petrecute pe plan internațional care au implicat exodul populației din zonele de conflict armat, din care rezultă că în primele zile se refugiază persoanele cu posibilități financiare și nivel de trai peste medie, care de obicei nu au nevoie de sprijin umanitar, iar ulterior se refugiază persoanele cu posibilități materiale limitate și care au resurse ce nu le permit asigurarea mijloacelor minimale de subzistență în țările în care se refugiază,

apreciind că evoluția situației de securitate din Ucraina vă continua să degenereze, urmând a fi afectate zone mult mai extinse decât în prezent și apropiate de granița cu România,

întrucât evaluarea exactă a numărului de persoane pentru care este necesară alocarea de resurse financiare pentru acoperirea utilităților prevăzute prin mecanismul stabilit în Ordonanța de Urgență nr. 15 din 2022 este imposibilă de realizat la acest moment, ca urmare a lipsei de predictibilitate,

deoarece resursele societății civile puse la dispoziție, cu titlu gratuit, în ultimele 7 zile de conflict armat din Ucraina sunt pe cale de a fi epuizate,

întrucât, la acest moment este necesară alocarea urgentă a unor sume de bani pentru a veni în sprijinul persoanelor refugiate din Ucraina aflate în nevoie și pornind de la aprecierea unui număr zilnic de 70.000 de persoane pentru care sunt necesar a fi asigurate servicii minimale pentru acoperirea nevoilor de bază, în spații puse la dispoziție gratuit sau contra-cost,

având în vedere faptul că aprecierea numărului de 70.000 de persoane a avut la bază analiza datelor de intrare/ieșire în țară și diferența dintre cele două elemente, a cetățenilor ucraineni, sau de altă naționalitate sosiți din Ucraina,

în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. e) și i) din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

în temeiul prevederilor art. 4 alin. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, art. 20 lit. n) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență cu modificările și completările ulterioare și ale art. 2 și 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații de Urgență, cu modificările și completările ulterioare,

Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta HOTĂRÂRE:

Art. 1 – (1) Se propune ca pentru finanțarea cheltuielilor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin și asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, să fie alocate, Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

(2) Pentru stabilirea sumelor necesar a fi alocate, se propune a fi avute în vedere pentru o perioadă de 30 de zile, cheltuielile necesare pentru:

a) un număr mediu de 70.000 de persoane cazate zilnic, dintre care 50.000 în spații puse la dispoziție gratuit și 20.000 în spații puse la dispoziție contra-cost;

b) funcționarea a 22 taberelor temporare de cazare și asistență umanitară.

Art. 2 –Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, și omologul israelian, Nitzan Horowitz, au stabilit miercuri pașii concreți pentru încheierea, în perioada imediat următoare, a unui acord bilateral în domeniul Sănătății care să faciliteze colaborarea în domeniul organizării asistenței medicale și de sănătate publică, digitalizării și medicinei de urgență.

Pașii au fost stabiliți în cadrul vizitei oficiale în Israel a ministrului Alexandru Rafila, informează Ministerul Sănătății (MS).

”Cu această ocazie s-au stabilit pașii concreți pentru încheierea, în perioada imediat următoare, a unui acord bilateral în domeniul Sănătății care să faciliteze colaborarea în domeniile menționate și să permită sprijinul reciproc în crizele umanitare și de sănătate publică, inclusiv în criza declanșată de războiul din Ucraina. Dezvoltarea serviciilor medicale ambulatorii și aspecte legate de sistemul public de asigurări de sănătate au fost, de asemenea, subiecte abordate de partea română. A fost discutată și tema privind creșterea accesului universităților de medicină din România la pregătirea studenților din Israel”, informează MS.

Cu prilejul acestei vizite, ministrul Alexandru Rafila a vizitat centrul medical Sourasky, unde s-a întâlnit cu președintele acestei organizații, prof. dr. Ronni Gamzu, și au vizitat secțiile de oncologie, radioterapie, cardiologie intervențională și de terapie a durerii din Spitalul Ichilov, care aparține acestui centru medical.

”Schimbul de experiență, trainingul specialiștilor români și accesul la resurse terapeutice pentru pacienții din România au fost abordate și s-a stabilit un calendar concret de implementare”, mai informează MS.

Ministerul Sănătății (MS) avertizează asupra utilizării iodurii de Potasiu de către populație în scop profilactic, ca urmare a discuțiilor din spațiul public despre utilizarea iodurii de Potasiu în cazul unui posibil incident nuclear.

”Iodura de Potasiu nu trebuie utilizată în mod profilactic, deoarece poate provoca afecțiuni ale glandei tiroide. În caz de urgență datorată unui posibil incident nuclear, administrarea comprimatelor de Iodură de Potasiu se face doar în primele ore”, informează MS.

Ministerul Sănătății organizează asigurarea stocurilor, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică. Producerea și stocarea acestui produs sunt asigurate de către SC Antibiotice SA și Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale, potrivit MS.

În caz de nevoie, acest produs va fi distribuit în cel mai scurt timp populației de către autoritățile de sănătate publică din fiecare județ.

Procedura prin care cetățenii străini sau apatrizii aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, pot accesa servicii medicale pe teritoriul României, a fost aprobată prin Ordin al Președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), informează vineri CNAS.

Astfel, ”pe baza documentului de trecere a frontierei acceptat de statul român, cetățenii străini sau apatrizii care provin din Ucraina beneficiază de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale și de serviciile cuprinse în programele naționale curative, la fel ca și persoanele asigurate din România”, se arată în comunicat.

Furnizorii de servicii medicale la care se prezintă aceste persoane vor transmite la casa de asigurări de sănătate, prin orice mijloace de comunicare electronice, o copie a documentului pe baza căreia persoana va fi adăugată în Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), prin atribuirea unui număr unic de identificare încadrat într-o nouă categorie creată special pentru evidența  informatizată a acestor persoane, cu codul 426, denumită ”Cetățeni străini sau apatrizi aflați în situații deosebite care provin din zona conflictului armat din Ucraina, care intră în România și nu solicită o formă de protecție, conform legii nr.122/2006 și care nu sunt beneficiari ai Convenției ratificată prin Decretul nr.165/ 1961.”

În cadrul caselor de asigurări de sănătate va fi asigurat personalul necesar în program de lucru prelungit (luni-duminică, 08:00 – 20:00) pentru procesarea documentelor transmise de către furnizorii cu care se află în relație contractuală și atribuirea numărului unic de identificare persoanelor mai sus menționate, astfel încât furnizorii să poată acorda serviciile medicale atunci când sunt solicitate de către cetățenii străini sau apatrizii din Ucraina, potrivit comunicatului.

”Trebuie să asigurăm asistența medicală necesară acestor oameni greu încercați, chiar dacă acest lucru presupune un efort suplimentar. Procesarea pentru atribuirea numărului unic de identificare se va realiza într-un timp foarte scurt, de aceea recomandăm medicilor ca în momentul în care acordă servicii medicale unui refugiat din Ucraina, în primul rând să transmită în format electronic la casa de asigurări de sănătate documentele necesare, astfel încât până la finalul consultației să primească numărul unic de identificare necesar înregistrării în SIUI a serviciului medical acordat,” a declarat Adela Cojan, președintele interimar al CNAS.