28.9 C
București
duminică, septembrie 6, 2026
More

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultima săptămână. Datele INSP

    Potrivit Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică, în săptămâna 10 – 16 octombrie, au fost administrate 1.019 de doze de vaccin Pfizer, Moderna şi Johnson&Johnson, dintre care 206 – prima doză, 250 – doza a doua, 325 – a treia doză şi 238 – doza a patra.

    Din numărul total de doze administrate, 19 au fost Pfizer Pediatric.

    De la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.897.296 doze de vaccin pentru 8.138.816 de persoane.

    Potrivit sursei citate, 8.127.393 de persoane au primit schema completă, 2.628.114 au fost imunizate cu doza a treia şi 20.964 cu doza a patra.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare, s-au înregistrat 20.070 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.243 de tip local şi 17.827 de tip general.

    Ziua europeană a resuscitării, marcată la 16 octombrie

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Ziua europeană a resuscitării, marcată la 16 octombrie

    sursa foto: Consiliul Naţional Român de Resuscitare/Facebook

    Ziua europeană a resuscitării este marcată la 16 octombrie, prin manifestări ce au drept scop educarea populaţiei în ceea ce priveşte acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac, în vederea reducerii numărului de decese înregistrat din această cauză.

    Această zi a fost marcată pentru prima dată în anul 2013, la iniţiativa Consiliului European de Resuscitare (ERC), după ce, la 14 iunie 2012, Parlamentul European a solicitat organizarea unei săptămâni de informare în întreaga Europă, cu privire la acordarea primului ajutor unei persoane care a suferit un stop cardiac şi la tehnicile de resuscitare, potrivit www.erc.edu.

    În Europa, în fiecare an, peste 350.000 de oameni suferă un stop cardio-respirator în afara spitalelor, deci fără a putea beneficia de asistenţă medicală imediată, şi numai una din şase victime primeşte ajutor de urgenţă din partea semenilor. Victimele au nevoie de manevre de resuscitare în cel mai scurt timp posibil, deoarece resuscitarea asigură un debit cardiac mic, dar esenţial, către inimă şi creier. O intervenţie corectă şi în timp util ar putea dubla sau chiar tripla rata de supravieţuire, astfel că ar putea fi salvate anual circa 100.000 de vieţi, potrivit Consiliului European de Resuscitare.

    În contextul pandemiei de COVID-19, accentul a fost pus pe aplicarea măsurilor de resuscitare cardio-pulmonară, provocarea cheie, în privinţa resuscitării, fiind aceea de a echilibra în mod fiabil riscul pentru furnizor şi beneficiul potenţial pentru pacient. În 2020, Consiliul de Resuscitare din Serbia a organizat un panel, în cadrul căruia specialişti din întreaga Europă au dezbătut probleme legate de provocările etice, orientări ştiinţifice pentru aplicarea măsurilor de resuscitare în timpul pandemiei de COVID-19 şi, apoi, au fost reluate cursurile Consiliului European de Resuscitare (ERC), în webinarii pentru susţinerea vieţii. În 2021, ERC s-a alăturat asociaţiilor sale surori într-un program de management post-stop cardiac (POSTCAM), pentru a îmbunătăţi calitatea îngrijirii post-resuscitare în întreaga Europă, iar în 2022, pentru a treia oară, ERC şi-a transformat congresul de Resuscitare într-un eveniment virtual (16-17 iunie).

    Pentru promovarea standardelor de instruire şi aplicare a resuscitării cardio-pulmonare şi cerebrale la nivel naţional, în România funcţionează Consiliul Naţional de Resuscitare (CNRR). Aceasta este o organizaţie medicală ştiinţifică interdisciplinară, constituită în anul 1998 şi este membru asociat al Consiliului European de Resuscitare, activitatea sa în domeniul educaţiei în resuscitare desfăşurându-se după standardele ILCOR (International Liaison Committee on Resuscitation).

    Focar de infecţie intraspitalicească la Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Cinci pacienţi internaţi la ATI au murit

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Focar de infecţie intraspitalicească la Spitalul Clinic Judeţean Mureş. Cinci pacienţi internaţi la ATI au murit

    Un focar de infecție intraspitalicească, cu șase cazuri, din care cinci soldate cu deces, a fost identificat la nivelul Spitalului Clinic Judeţean (SCJ) Mureş, a declarat, sâmbătă, dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății, precizând că acestea au fost depistate și raportate în ultimele zile.

    „Pacienţii aveau multiple patologii, erau pacienţi polispitalizaţi şi asupra lor, din cauza acestor patologii severe, au fost efectuate o serie de manevre şi proceduri invazive. Infecţiile despre care vorbim se referă la germeni cu rezistenţă mare la antibiotice. Vorbim aici de pioceanic şi acinetobacter. (…) Trebuie să vă comunic că, din analiza efectuată astăzi împreună cu colegii de la spital, Secţia de terapie intensivă este o secţie autorizată provizoriu şi care nu oferă condiţii tocmai optime pentru îngrijirea pacienţilor. Ca măsuri, deja din cursul zilei de joi, spitalul a decis ca să fie sistate toate internările în Secţia de terapie intensivă. Deja a început o activitate de curăţenie şi dezinfecţie în saloanele Secţiei de terapie intensivă”, a declarat secretarul de stat, potrivit Agerpres.

    De asemenea, au mai fost decise o serie de măsuri care urmează să fie implementate imediat, cum ar fi continuarea acţiunii de curăţenie şi dezinfecţie în Secţia de terapie intensivă, cu mutarea provizorie a pacienţilor care sunt în continuare în aceasta.

    „Am mai discutat necesitatea efectuării screening-ului bacteriologic al tuturor pacienţilor care se află încă internaţi în Secţia de terapie intensivă, pentru a ajunge să cunoaştem dacă mai există situaţii în care pacienţii au fost colonizaţi cu aceste două bacterii sau cu alte tipuri de bacterii. Nu în ultimul rând, am decis împreună cu managementul spitalului implementarea unui program continuu de screening la internare în cazul tuturor pacienţilor care sunt acceptaţi şi au nevoie de îngrijire în Secţia de terapie intensivă, precum şi screening-ul personalului care lucrează în această secţie”, a afirmat secretarul de stat.

    Dr. Adriana Pistol a precizat că acest spital este unul dintre puţinele din ţară care raportează infecţiile asociate asistenţei medicale.

    Comitetul de urgenţă al OMS evaluează dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în pandemia de COVID-19

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Comitetul de urgenţă al OMS evaluează dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în pandemia de COVID-19

    La peste doi ani după ce a decretat urgenţa mondială, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a reunit, joi, Comitetul pentru pandemia de COVID-19 pentru a evalua dacă trebuie menţinut cel mai înalt grad de alertă în faţa virusului, relatează France Presse.

    Comitetul se reuneşte o dată la trei luni pentru a face bilanţul şi a se decide dacă trebuie menţinută această măsură excepţională. OMS nu a precizat la ce dată vor fi publicate concluziile comitetului.

    OMS a decretat alerta mondială – o urgenţă de sănătate publică la nivel internaţional în limbaj tehnic – în 30 ianuarie 2020.

    Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a calificat pentru prima oară, în 11 martie 2020, situaţia drept pandemie, iar liderii mondiali au părut să conştientizeze cu adevărat dimensiunea pericolului.

    Tedros Adhanom Ghebreyesus a subliniat joi, în faţa comitetului, că „nu am fost niciodată într-o poziţie mai bună pentru a pune capăt urgenţei sanitare mondiale”.

    Directorul OMS a subliniat că numărul deceselor semnalate în fiecare săptămână este aproape de nivelul său cel mai scăzut înregistrat vreodată de la începutul pandemiei şi a evaluat că două treimi din populaţia mondială s-a vaccinat, între care 75% din personalul din sănătate şi persoanele vârstnice.

    „Dar munca noastră nu s-a terminat încă”, a spus directorul OMS, explicând că există încă „mari disparităţi în ratele de vaccinae”: trei sferturi de persoane care trăiesc în ţări sărace nu au primit încă măcar o singură doză de vaccin.

    Oficialul a subliniat, de asemenea, că cea mai mare parte a ţărilor a ridicat măsurile vizând limitarea propagării virusului şi a deplâns, din nou, că cea mai mare parte a ţărilor şi-a redus considerabil supravegherea epidemiei şi activităţile de depistare şi de secvenţiere a virusului, ceea ce împiedică experţii să-i urmărească mutaţiile.

    În 13 octombrie, OMS înregistrase peste 620 milioane de cazuri confirmate oficial, număr fără îndoială foarte redus faţă de cel real, la fel ca şi cel de peste 6,5 milioane de decese înregistrate.

    „Mai multe ţări în Europa semnalează în prezent o creştere a numărului de cazuri, spitalizări şi decese legate de COVID-19”, a indicat dr. Tedros. „Trebuia să ne aşteptăm la aceasta pentru că vremea se răceşte în emisfera nordică şi oamenii petrec mai mult timp împreună în interior”, a adăugat directorul OMS.

    Studiu: Doza booster actualizată a vaccinului Pfizer a generat o creştere substanţială a nivelurilor de anticorpi neutralizanţi împotriva subvariantelor Omicron

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Studiu: Doza booster actualizată a vaccinului Pfizer a generat o creştere substanţială a nivelurilor de anticorpi neutralizanţi împotriva subvariantelor Omicron

    Companiile Pfizer şi BioNTech au anunţat că vaccinul lor anti-COVID-19 ce a fost adaptat pentru a combate varianta Omicron a noului coronavirus a generat un puternic răspuns imunitar împotriva actualelor subvariante aflate în circulaţie, BA.5 şi BA.4, informează Reuters.

    Potrivit celor două companii, datele medicale obţinute în urma unui studiu clinic la care au participat pacienţi adulţi au arătat că doza booster actualizată a acestui vaccin a determinat o creştere substanţială a nivelurilor de anticorpi neutralizanţi împotriva subvariantelor BA.4 şi BA.5.

    Vaccinurile adaptate la Omicron produse de Pfizer şi de Moderna au fost autorizate deja în mai multe ţări, inclusiv în Statele Unite pentru adulţi şi, mai recent, pentru copii cu vârste de peste cinci ani.

    Autorizaţia emisă în Statele Unite s-a bazat însă pe datele de siguranţă şi de eficienţă ale vaccinului original Pfizer, nu pe cele ale vaccinului adaptat pentru a combate BA.4 şi BA.5.

    Datele preliminare publicate joi sugerează de asemenea că acest vaccin bivalent oferă probabil o protecţie mai bună împotriva subvariantelor Omicron în comparaţie cu vaccinul original.

    Câte persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal. Datele INSP

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Câte persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal. Datele INSP

    Peste 400.000 persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

    ”Pănă la data de 09.10.2022 au fost vaccinate antigripal 401.785 persoane din grupele la risc, cu vaccin distribuit de Ministerul Sănătății”, potrivit INSP.

    Potrivit sursei citate, în săptămâna 3 – 9 octombrie, au fost raportate la nivel național 98 de cazuri de gripă clinică, comparativ cu 29 de cazuri înregistrate în aceeași perioadă a anului trecut.

    La nivel național, numărul total de cazuri de infecții respiratorii acute (gripă clinică, IACRS și pneumonii) a fost de 59.564, comparativ cu 47.900, în aceeașo perioadă a anului trecut.

    ”Nu s-au raportat cazuri confirmate de gripă”, mai precizează sursa citată.

    Variola maimuței: Peste 70.000 de cazuri, înregistrate la nivel mondial

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Variola maimuței: Peste 70.000 de cazuri, înregistrate la nivel mondial

    Peste 70.000 de cazuri de variola maimuţei au fost înregistrate de la începutul epidemiei, în mai, a anunţat miercuri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), care a făcut apel la prudenţă chiar dacă numărul de cazuri noi este în scădere, informează AFP.

    Directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a anunţat că în acest an au fost înregistrate 26 de decese şi peste 70.000 de cazuri de contaminare, 42.000 dintre acestea fiind în Americi şi aproape 25.000 în Europa.

    „La nivel global, numărul cazurilor este în scădere, însă săptămâna trecută 21 de ţări au asistat la o creştere, în special în regiunea Americilor, care reprezintă aproape 90% dintre cazurile din ultima săptămână”, a spus directorul OMS la o conferinţă de presă de la Geneva.

    „O epidemie care încetineşte poate fi o epidemie mai periculoasă, pentru că putem crede că s-a încheiat criza şi să reducem prudenţa”, a adăugat el confirmând că organizaţia pe care o conduce colaborează cu statele în vederea creşterii capacităţilor acestora de monitorizare epidemică.

    „Suntem îngrijoraţi de numărul de cazuri din Sudan, în special în taberele de refugiaţi de la graniţa cu Etiopia”, a adăugat el.

    „Ca şi COVID-19, variola maimuţei rămâne o urgenţă de sănătate publică de interes internaţional (USPII), iar OMS va continua să o trateze ca atare”, a precizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

    De la începutul epidemiei, 107 ţări membre OMS au înregistrat cazuri noi. Un număr de 39 dintre acestea nu au raportat pacienţi noi în ultimele 21 de zile.

    SUA (26.723), Brazilia (8.147), Spania (7.209), Franţa (4.043), Marea Britanie (3.654), Germania (3.640), Peru (2.587), Columbia (2.453), Mexic (1.968) şi Canada (1.400) sunt cele mai afectate zece ţări din lume şi reprezintă 87% din cazuri.

    Cazurile de variola maimuţei au crescut brusc de la începutul lunii mai, în afara ţărilor africane unde această boală este de mult timp endemică, în rândul bărbaţilor care întreţin relaţii sexuale cu bărbaţi.

    Conform datelor OMS, 97% dintre cazuri au fost bărbaţi cu vârsta medie de 35 de ani, iar 49% erau SIDA pozitivi.

    Boala provoacă febră, dureri musculare şi leziuni cutanate.

    Contract pentru 130.000 de doze de vaccin hepatitic B, semnat de Ministerul Sănătății

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Contract pentru 130.000 de doze de vaccin hepatitic B, semnat de Ministerul Sănătății

    Ministerul Sănătăţii a semnat, marţi, contractul în baza căruia vor fi livrate, până la jumătatea lunii noiembrie, 130.000 de doze de vaccin hepatitic B.

    „Potrivit acordului, dozele vor ajunge în ţara noastră până la jumătatea lunii noiembrie. Din datele Institutului Naţional de Sănătate Publică, reiese că în acest moment, la nivel naţional, există un stoc de aproximativ 17.500 doze de vaccin”, informează  Ministerului Sănătăţii.

    În ceea ce priveşte vaccinul hexavalent, procedura de licitaţie este în curs de finalizare şi în cel mult trei săptămâni se va încheia acordul-cadru valabil pentru o perioadă de patru ani.

    Ministerul Sănătăţii estimează că prima tranşă de vaccin va fi livrată, de asemenea, în luna noiembrie. Potrivit INSP, există un stoc de aproximativ 64.000 doze de vaccin hexavalent.

    Conform legislaţiei actuale, se fac redistribuiri de doze de vaccin până la soluţionarea situaţiei.

    „Numărul mediu lunar de copii beneficiari este de aproximativ 15.000”, se arată în comunicat.

    Vaccinul hepatitic B se administrează în maternităţi, în primele 24 de ore de la naştere, iar vaccinul hexavalent se administrează la 2, 4 şi 11 luni.

    Particule toxice prezente în aerul poluat, descoperite în plămânii şi creierul bebeluşilor nenăscuţi

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Particule toxice prezente în aerul poluat, descoperite în plămânii şi creierul bebeluşilor nenăscuţi

    Particule prezente în aerul poluat au fost descoperite pentru prima dată în plămânii şi creierele în curs de dezvoltare ale copiilor nenăscuţi.

    O nouă cercetare, efectuată la Universitatea din Aberdeen, Scoţia, şi la Universitatea din Hasselt, Belgia, stârneşte îngrijorări cu privire la riscul ca poluarea toxică a aerului să afecteze în mod direct dezvoltarea copiilor în perioada intrauterină.

    Nanoparticulele (particule fine) numite carbon negru, prezente în aerul poluat, au fost studiate de oamenii de ştiinţă în încercarea de a afla dacă acestea pot putea ajunge la făt.

    Descoperirile demonstrează nu doar că placenta este expusă la particulele prezente în aerul poluat, ci şi că aceste nanoparticule ajung la făt în perioada intrauterină încă din primul trimestru de sarcină.

    Particulele au fost identificate în interiorul organelor în curs de dezvoltare ale fătului, inclusiv în ficat, plămâni şi creier.

    Carbonul negru este un compus negru al funinginii care este eliberat în aer de motoarele maşinilor, centrale pe bază de cărbune şi alte surse care ard combustibili fosili.

    Studii anterioare au demonstrat că acest carbon negru a fost descoperit în interiorul placentei, însă nu au existat dovezi solide – până în prezent – conform cărora particulele pot pătrunde prin aceasta ajungând în corpul fătului.

    Oamenii de ştiinţă sunt îngrijoraţi de potenţialele consecinţe ale acestor particule asupra sănătăţii copiilor nenăscuţi.

    „Cu toţii ne-am făcut griji că, în cazul în care nanoparticulele ajung în făt, ar putea să afecteze în mod direct dezvoltarea acestuia în uter. Ceea ce am demonstrat pentru prima dată este că nanoparticulele de carbon negru din aerul poluat nu doar că pătrund în placentă încă din primul şi al doilea trimestru, ci îşi croiesc apoi drum în organele fătului aflat în curs de dezvoltare,  inclusiv în ficat şi plămân”, a declarat profesorul Paul Fowler de la Universitatea din Aberdeen, care a colaborat la această cercetare.

    Cercetătorul a adăugat că „mai îngrijorător de atât este faptul că aceste particule de carbon negru ajung şi în creierul uman aflat în curs de dezvoltare”, precizând că „aceasta înseamnă că este posibil ca aceste nanoparticule să interacţioneze în mod direct cu sistemele de control din organele şi celulele fetale umane”.

    „Ştim că expunerea la poluarea atmosferică în timpul sarcinii şi copilăriei a fost asociată cu copii morţi la naştere, naştere prematură, bebeluşi cu greutate redusă şi tulburări de dezvoltare a creierului, cu consecinţe ce persistă pe tot parcursul vieţii”, a declarat profesorul Tim Nawrot de la Universitatea din Hasselt.

    Nawrot a adăugat că autorităţile de reglementare din domeniul calităţii aerului ar trebui să „acţioneze pentru a proteja etapele cele mai predispuse (la poluare) ale dezvoltării umane”.

    Cabinetele de medicină de familie pot deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi localitate sau unde există deficit de medici 

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Cabinetele de medicină de familie pot deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi localitate sau unde există deficit de medici 

    Cabinetele de medicină de familie vor putea deschide puncte secundare de lucru în mediul rural în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau în alte unităţi unde există deficit de medici.

    Actul normativ, care are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea art. 75 din Legea nr. 95/2006, a fost promulgat, luni de președintele Klaus Iohannis.

    Potrivit sursei citate, cabinetele de medicină de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru dacă solicitantul asigură un program fracţionat de minimum 10 ore pe săptămână în norma lui de bază sau peste norma lui de bază.

    „Punctele de lucru pot fi deschise în mediul rural în aceeaşi unitate administrativ-teritorială sau în alte unităţi unde există deficit de medici stabilit de către o comisie organizată la nivelul direcţiilor de sănătate publică judeţene sau a municipiului Bucureşti, alcătuită din: un reprezentant al casei de asigurări de sănătate judeţene sau al municipiului Bucureşti; un reprezentant al direcţiei de sănătate publică judeţene sau al municipiului Bucureşti; un reprezentant al colegiului judeţean al medicilor sau al municipiului Bucureşti”, prevede legea promulgată.

    Actul normativ mai stipulează că serviciile medicale prestate în aceste puncte secundare sunt decontate în integralitate, conform legislaţiei în vigoare, indiferent dacă au fost prestate de către medicul de familie titular al cabinetului sau de către medicii angajaţi ai cabinetului.

    „Autorităţile administraţiei publice locale pot acorda facilităţi şi stimulente aferente înfiinţării şi funcţionării punctului secundar de lucru, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare”, conform sursei citate.

    Astfel, autorităţile administraţiei publice locale pot încheia cu reprezentantul legal al punctului secundar de lucru un contract civil în care să se consemneze drepturile şi obligaţiile părţilor. Aceste prevederi se aplică şi punctelor de lucru deja înfiinţate.

    Potrivit actului normativ, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor modifica normele de aplicare ale Contractului-cadru în acord cu prevederile din prezenta lege.

    1...521522523...3.307Pagina 522 din 3.307

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.