Normele specifice de organizare și funcționare a teleradiologiei. Ordinul, în transparență decizională

Ministerul Sănătății a publicat în transparență decizională Ordinul pentru aprobarea Normelor specifice de organizare și funcționare a teleradiologiei.

Vă prezentăm textul proiectului de Ordin pentru aprobarea Normelor specifice de organizare și funcționare a teleradiologiei:

Capitolul I. Principii generale

Art. 1 – (1) În înţelesul prezentelor norme specifice, în cadrul telemedicinei, teleradiologia este un serviciu medical care constă în:
a) transmiterea electronică a imaginilor radiologice cu ajutorul tehnologiilor digitale de captare a imaginii, în scopul interpretării lor de către specialiștii în radiologie-imagistică medicală și stabilirii unui diagnostic;
b) schimbul de imagini radiologice și date referitoare la pacient între entități medicale cu locații geografice diferite, în scopul interpretării primare a imaginilor sau în vederea consultării experților și revizuirii clinico-imagistice;
c) modalitatea liber asumată de către medicul specialist radiologie imagistică medicală sau medicină nucleară de a practica în specialitatea radiologie – imagistică medicală sau medicină nucleară.

(2) Telemedicina în medicina nucleară, în sensul prezentelor norme, se referă la reinterpretarea unei examinari imagistice sau obtinerea unei alte opinii medicale.

(3) Teleradiologia necesită cerințe specifice în privința calității imaginilor și a actului medical.

(4) Teleradiologia respectă prevederile privind siguranța și confidențialitatea datelor cu caracter personal ale pacientului conform prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), precum şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.

(5) Interpretarea datelor aflate pe serverul de imagini al unui aparat nu constituie teleradiologie, indiferent de distanţa fizică dintre server, aparat şi punctul de interpretare, dacă serverul furnizează datele direct punctului de interpretare, fără interpunerea unei conexiuni de reţea sau dacă aparatul şi punctul de interpretare se găsesc în aceeaşi clădire / grup de clădiri.

Art. 2 – (1) Teleradiologia implică:
a) Pacientul, prin datele și imaginile care fac obiectul acestui tip de practică medicală;
b) Medicul care indică efectuarea unei examinări de radiologie-imagistică medicală, denumit, în continuare, medic solicitant;
c) Structura de asistență medicală care utilizează și beneficiază de rezultatele serviciului de teleradiologie, denumită în continuare, beneficiar;
d) Medicul specialist radiologie – imagistică medicală sau medicină nucleară, ca executant direct al actului medical de teleradiologie, denumit, în continuare, radiolog;
e) Instituția furnizoare a serviciului de teleradiologie, denumită, în continuare furnizor.
(2) Realizarea fizică a examinărilor imagistice se efectuează la beneficiar.
(3) Interpretarea imaginilor aferente examinarii, obtinute la sediul beneficiarului, este asigurată de către furnizor.

Art. 3 – Descrierea relaţiilor dintre entităţile implicate în actul de teleradiologie:
a) obtinerea imaginilor radiologice aferente examinării pacientului este efectuată la sediul beneficiarului, la indicația medicului solicitant;
b) obtinerea imaginilor se efectuează utilizând protocoalele standard de lucru și/sau protocoale de lucru indicate de medicul radiolog;
c) beneficiarul transmite furnizorului imaginile obținute precum şi toate datele medicale relevante privind pacientul;
d) furnizorul asigură accesul neîngrădit al medicului radiolog la toate imaginile şi informaţiile pe care le deţine despre pacient;
e) radiologul analizează imaginile şi, în contextul clinic al pacientului, formulează interpretarea radiologică cuprinsă în raportul radiologic al cazului;
f) radiologul remite furnizorului raportul radiologic;
g) furnizorul remite raportul radiologic beneficiarului;
h) beneficiarul remite raportul radiologic medicului solicitant şi pacientului.

Art. 4 – Scopul actului medical de teleradiologie este reprezentat de:
a) interpretarea primară a imaginilor radiologice;
b) reinterpretarea imaginilor radiologice pentru obținerea unei alte opinii medicale;
c) schimb de opinii medicale între mai mulți medici de specialitate radiologie și imagistică medicală, aflați la distanță de instituţia unde au fost realizate imaginile radiologice – teleexpertiză radiologică.

Art. 5 – Obiectivele actului medical de teleradiologie constau în: creşterea accesibilităţii pacienţilor la diagnosticul radiologic şi prin aceasta, sprijinirea nevoilor pacienţilor; sprijinirea unităţilor sanitare care nu au disponibil suficient personal medical calificat pentru interpretarea examinărilor radio-imagistice; sprijinirea pacientului şi a unităţii medicale în obţinerea unei alte opinii medicale.

Art. 6 – Teleradiologia nu înlocuiește actul medical direct al radiodiagnosticului, acesta se va practica de fiecare dată când este posibil.

Art. 7 – Atunci cand teleradiologia este folosita pentru a inlocui radiodiagnosticul direct, se tine cont de faptul ca limitele ei sunt determinate de absenta examenului clinic direct si de eventuala utilizare a unor protocoale de obtinere a imaginii neadaptate pacientului sau afectiunii.

Art. 8 – Niciun medic radiolog nu poate fi obligat să practice teleradiologia.

Art. 9 – Practicarea teleradiologiei va respecta prevederile Legii drepturilor pacientului nr. 46/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Codului de deontologie medicală.

Art. 10 – Teleradiologia este practicată astfel încât să fie în beneficiul pacienților și să garanteze siguranța acestora, fără să fie compromisă calitatea serviciilor de radiologie furnizate pacienților.

Art. 11 – Teleradiologia se adresează pacienţilor cărora le-au fost obtinute imagini aferente metodelor de explorare radio-imagistică şi pentru care este necesară interpretarea de specialitate a imaginilor obținute.

Art. 12 – Tipurile de servicii medicale pentru care se poate practica teleradiologia sunt examinările: radiologice convenţionale, de computertomografie (CT), de mamografie, de ecografie, de imagistică prin rezonanţă magnetică (IRM) si osteodensitometria DXA. Pentru reinterpretări în vederea obținerii unei alte opinii medicale, este permisă practicarea în sistem de teleradiologie și pentru examinările de medicină nucleară sau hibride: scintigrafia, tomografia computerizată cu emisie monofotonică (SPECT), tomografia cu emisie de pozitroni (PET), tomografia cu emisie de pozitroni și computer tomografia, integrată într-un singur echipament ( PET-CT), tomografia cu emisie de pozitroni și rezonanța magnetică, integrată într-un singur echipament (PET-RM).

Art. 13 – (1) Teleradiologia poate fi furnizată ca serviciu medical de urgență de unitățile medicale care au contractat medici radiologi sau furnizori de teleradiologie pentru executarea actului medical de teleradiologie, în regim de urgență.
(2) Medicul radiolog poate oferi servicii de teradiologie în situații de urgență dacă există contract încheiat în acest sens între furnizor și beneficiar.
(3) Niciun medic radiolog nu poate fi obligat să practice teleradiologia în regim de urgență.

Art.14 – (1) Fac obiectul teleradiologiei doar imaginile obținute primar digital utilizând aparatul de examinare şi care sunt transmise, spre interpretare, în formatul şi la rezoluţia originală de obținere sau de stocare în PACS (sistem digital de arhivare si comunicare a imaginilor radiologice).
(2) Este interzisă practicarea teleradiologiei pe imagini digitizate (scanate, fotografiate etc.) sau care au rezoluţia mai mică decât rezoluţia originală de obținere sau de stocare în PACS.

Art. 15 – În practicarea teleradiologiei sunt respectate următoarele cerințe obligatorii:
a) specialitatea radiologie – toate documentele aferente diagnosticului prin teleradiologie trebuie sa indice clar faptul ca medicul care interpreteaza imaginile are specialitatea radiologie-imagistica medicala sau medicina nucleara;
b) medicul solicitant trebuie să fie indicat în mod clar pe toate documentele aferente diagnosticului prin teleradiologie;
c) pacientul trebuie să beneficieze de informații medicale actualizate;
d) pacientul trebuie informat cu privire la scopul şi implicaţiile actului medical, precum şi față de mijloacele de realizarea a acestuia;
e) aplicarea normelor legale privind consimțământul informat al pacientului pentru accesarea platformelor de date sau pentru furnizarea serviciilor medicale prin telemedicina;
f) respectarea prevederilor legale în vigoare privind confidenţialitatea datelor pacientului;
g) cunoașterea recomandărilor care decurg din actul medical;
h) documentele rezultate din actul medical de teleradiologie trebuie să fie transmise în mod securizat, în ambele sensuri;
i) calitatea actului medical de teleradiologie trebuie să fie echivalentă cu cea a actului medical de radiodiagnostic direct;
j) absenţa examenului clinic nu trebuie compensată prin mai multe examene radiologice sau analize biologice;
k) modalităţile tehnice de transmisie a datelor şi de prelucrare a acestora de către personalul medical şi paramedical trebuie să asigure condiţiile de securitate şi confidenţialitate în procesul de transmitere a datelor medicale.

Capitolul II. Standarde privind siguranța datelor pacienților

Art. 16 – Datele pacientului, imaginile și toate informațiile clinice relevante sunt disponibile radiologului indiferent de unitatea sanitară în care se află pacientul.

Art 17 – Medicul radiolog care furnizează servicii de teleradiologie trebuie să aibă acces la informațiile aflate în dosarul medical al pacientului și la examinările imagistice anterioare.

Art. 18 – Orice modificări aduse unui raport medical de către o unitate medicală sunt realizate numai prin intermediul unor acte adiționale atașate la raportul original, iar modificarea este marcată pe raportul modificat.

Art. 19 – Furnizorul de servicii de teleradiologie va transmite interpretarea examinărilor către beneficiar printr-un „sistem de confirmare a primirii rezultatului”, iar beneficiarul va confirma, electronic, primirea rezultatului.

Art. 20 – În funcție de caz, furnizorul de servicii de teleradiologie va asigura:
a) atenționarea radiologului privind formularea unui raport cu caracter urgent;
b) atenționarea beneficiarului asupra faptului că raportul conține informații care necesită analiză urgentă.

Art. 21 – (1) În cadrul platformelor audio sau video, rețelelor de cablu, fibră optică, radio sau satelit, utilizate de unitățile sanitare pentru servicii de teleradiologie, vor fi listate detalii referitoare la:
a) numele și calificarea profesioniștilor care furnizează serviciile medicale;
b) modalitatea de contact a medicului;
c) tarifele pentru serviciile medicale furnizate prin teleradiologie, precum și metodele posibile de plată de către pacienți;
d) detalii referitoare la serviciul de suport tehnic și modul de conectare;
e) limitele serviciilor de telemedicină și posibilitatea medicului și pacientului de a transforma oricând serviciul într-unul clasic, față în față;
f) condițiile de prelucrare a datelor cu caracter personal.
(2) Furnizorul are obligatia de a identifica pe documentele aferente actului de teleradiologie:
a) medicul solicitat;
b) beneficiarul;
c) furnizorul si datele sale de contact;
d) raportul radiologic initial;
e) radiologul care a emis raportul initial.

Art. 22 – Se va stabili, prin acord între părți, un canal de comunicare eficient între furnizor, beneficiar și radiolog pentru evaluarea unor eventuale date medicale, suplimentare, față de cele notate în raportul radiologului.

Capitolul III. Standarde aplicabile imaginilor și transmiterii rezultatului

Art. 23 – (1) Schimbul de date privind pacientul, între beneficiar și furnizor, trebuie să se desfășoare în conformitate cu protocoale convenţionale de distribuire a imaginilor, folosind standardul minim DICOM 3 (Imagistica Digitala si Comunicatii în Medicina 3 – standardul internațional pentru managementul si transmiterea imaginilor medicale si a informatiilor despre pacient).
(2) Între beneficiar și furnizor se stabilesc protocoale clare în care se menționează, în mod transparent, schimbul de informații în ceea ce privește metoda de transfer de date precum și modul în care datele și informațiile despre pacient sunt gestionate și stocate de către furnizor, respectiv radiolog.

Art. 24 – Procesul de partajare a datelor și imaginilor între beneficiar și furnizor trebuie să fie atent controlat atât de către beneficiar cât și de furnizor și toate protocoalele de acces la date trebuie să fie implementate, monitorizate şi securizate.

Art. 25 – Între părțile interesate, respectiv între beneficiar și furnizor, furnizor și radiolog, se încheie, în scris, un acord privind transmiterea imaginilor radiologice, interpretarea acestora și comunicarea raportului radiologic.

Art. 26 – Procesul de transfer și interpretare a datelor trebuie să se realizeze cu respectarea prevederilor legale în vigoare privind confidenţialitatea datelor pacientului și protecția datelor cu caracter personal.

Art. 27 – (1) Consimţământul expres al pacientului, în scris, este necesar pentru practicarea serviciului de teleradiologie, cu excepţia cazurilor în care pacientul se află în situație de imposibilitate absolută de a-şi exprima acordul privind transferul de imagini.
(2) Consimțământul pentru transferul de imagini este necesar înainte de desfășurarea actului de teleradiologie.

Art. 28 – Este obligatoriu ca pacientul să fie informat cu privire la managementul ulterior al investigaţiilor imagistice ca parte a procesului de diagnostic.

Capitolul IV. Standarde aplicabile radiologului care efectuează serviciul de diagnostic prin intermediul unui furnizor de servicii de teleradiologie.

Art. 29 – Serviciul medical de diagnostic teleradiologic poate fi practicat doar de medicii în specialitatea radiologie-imagistică medicală sau specialitatea medicină nucleară.

Art. 30 – (1) Medicul care furnizează servicii de teleradiologie trebuie să respecte aceleași standarde de practică profesională ca și în cazul radiodiagnosticului direct.
(2) Radiologul are dreptul de a refuza să formuleze un raport de teleradiologie dacă consideră că informațiile sau/și imaginile supuse interpretării sunt inadecvate cantitativ sau/și calitativ.

Art 31 – Medicul care elaborează rapoarte medicale de teleradiologie pentru pacienții din România trebuie să îndeplinească condițiile pentru exercitarea profesiei de medic specialist/primar radiologie-imagistică medicală sau medicină nucleară, conform prevederilor legale, cu drept de a practica examinări radiologice / imagistice reglementat prin atestate de studii complementare.

Capitolul V. Standarde aplicabile furnizorului de servicii de teleradiologie

Art. 32 – Furnizorul de servicii de teleradiologie poate fi orice persoană fizică sau juridică, legal constituită, cu obiect de activitate Activități de asistență medicală specializată.

Art 33 – Între furnizorul de servicii de teleradiologie și beneficiar se stabilește o cale de comunicare în vederea obținerii, după caz, de informații detaliate privind pacientul, raportul inițial radiologic, precum și în vederea unui schimb de opinii medicale.

Art. 34 – Furnizorul de servicii de teleradiologie asigură conformarea cu standardele de siguranță și confidențialitate privind partajarea imaginilor, a rapoartelor și datelor pacienților si indeplineste conditiile prevazute in art. 2 din Anexa 2 la Hotărârea de Guvern nr. 1133/2022.

Art. 35 – Furnizorul de servicii de teleradiologie stabilește și publică rezultatele unui proces de audit clinic periodic de evaluare și revizuire a calității și acurateței rapoartelor radiologice.

Art. 36 – Furnizorul de servicii de teleradiologie poate angaja/colabora cu medici care îndeplinesc cerinţele prevăzute la art. 31.

Capitolul VI. Standarde aplicabile beneficiarului, respectiv unei unități medicale care folosește date medicale elaborate de către un furnizor de servicii de teleradiologie.

Art. 37 – Beneficiarul de servicii de teleradiologie face dovada respectării cerințelor Directivei UE 2013/59 EURATOM și a legislației naționale, inclusiv a cerintelor privind justificarea si optimizarea expunerii medicale la radiatii ionizante a persoanelor in cursul examinarilor de radiologie conventionala si CT.

Art. 38 – Între beneficiar și furnizor se încheie un contract prin care se stipulează explicit măsurile adoptate pentru asigurarea siguranței datelor pacienților și a calității serviciului furnizat.

Art. 39 – Beneficiarul are responsabilitatea de a se asigura că:
a) toate detaliile clinice cu privire la solicitarea examinării imagistice sunt clare, lipsite de ambiguitate și fără utilizarea de abrevieri sau acronime;
b) motivul cererii de examinare și întrebările care necesită răspuns sunt clar formulate.

Capitolul VII. Standarde tehnice pentru serviciul de teleradiologie.

Art. 40 – În funcție de prevederile contractului între părți, prevazut la art. 38, beneficiarul sau furnizorul trebuie să asigure:
a) infrastructura, personalul care utilizează tehnologia informațiilor și comunicațiilor, a procedurilor și mecanismelor adecvate pentru utilizarea în mod securizat a platformelor de comunicare audio/ video, a rețelelor de cablu, fibră optică, radio sau satelit;
b) instruirea personalului implicat în oferirea serviciului de teleradiologie pentru utilizarea sistemelor şi platformelor de comunicare şi transmisie de date;
c) arhivarea şi securizarea tuturor informaţiilor şi documentelor de la pacient sau a documentelor rezultate în urma serviciului de teleradiologie, cu respectarea termenelor legale de păstrare ale acestora;
d) o legătură de date stabilă între locația radiologului și rețeaua furnizorului / beneficiarului, care să permită transferul sigur al datelor pacienților; conexiune de rețea a cărei viteză și calitate să permită vizualizarea cursivă a imaginilor, conform specificaţiilor din Anexa A la prezentele norme;
e) verificarea trimestrială sau ori de câte ori este necesar, a platformelor / dispozitivelor utilizate în teleradiologie de către personal TIC / inginer de sistem informatic contractat, responsabil și cu securitatea datelor cu caracter personal (ex: stocare, transmisie);
f) accesul controlat la datele de identificare ale pacientului precum și la toate imaginile și rezultatele anterioare disponibile;
g) existența, la dispoziția radiologului, pe durata formulării raportului medical, a unui monitor pentru vizualizare cu calitate înaltă a imaginilor, în conformitate cu standardele minime prevăzute în Anexa B la prezentele norme;
h) existența, la dispoziția radiologului, pentru efectuarea diagnosticului radiologic, pe durata formulării raportului medical, a unei aplicații software dedicată pentru analiza radio-imagistică, ce trebuie sa dețină certificat CE, emis de un organism notificat, ca Dispozitiv Medical Clasa IIa.
i) facilitarea vizualizării imaginilor în mediul extraspitalicesc, pe un calculator și monitor compliante cu specificațiile tehnice prezentate în anexele A și B la prezentele norme;
j) securitatea datelor și imaginilor pacientului în sistemul informatic de interpretare imagistică este în sarcina și responsabilitatea proprietarului sistemului respectiv; în acest sens, în sistem sunt instalate cel puţin: antivirus cu actualizare periodică a bazelor de date şi firewall.

Art. 41 – Radiologul are urmatoarele obligații:
a) să respecte procedurile profesionale și de securitate a datelor, asumate prin contract cu furnizorul sau, după caz, cu beneficiarul;
b) să fie instruit și să cunoască utilizarea corespunzătoare a instrumentelor de transmitere și de procesare a imaginilor precum și de redactare a rapoartelor;
c) să-și desfășoare activitatea doar în condiții optime pentru interpretarea imaginilor;
d) să se asigure că informațiile medicale (imaginile) obținute la beneficiar și supuse interpretării prin teleradiologie sunt suficiente și adecvate (cantitativ și calitativ) pentru formularea unui diagnostic al pacientului în cauză.

Capitolul VIII. Responsabilități

Art 42 – În cazul teleradiologiei, responsabilitatea obținerii consimțământului informat al pacientului precum și a consimțământului informat scris al pacientului pentru transferul de imagini către o altă organizație/locație, revine beneficiarului.

Art. 43 – (1) Raportul medical se efectuează în baza informațiilor digitale și a datelor de identificare ale pacientului primite de la entitatea care a realizat achiziția imaginilor digitale. Radiologul care efectuează serviciul de teleradiologie nu răspunde pentru transmiterea incompletă și eronată a informațiilor digitale.
(2) Radiologul poate refuza interpretarea informațiilor digitale primite de la furnizor dacă examinările sunt artefactate, eronat efectuate, nedatate și în lipsa datelor de identificare ale pacientului.

Art. 44 – (1) În cazul teleradiologiei, toate responsabilitățile care decurg din efectuarea actului de examinare radiologică revin beneficiarului, respectiv entității la nivelul căreia este efectuată examinarea, în ceea ce privește: stabilirea indicației, nonindicației sau contraindicațiilor examinării, profilaxia accidentelor la substanțe de contrast, tratarea accidentelor la substanțe de contrast, justificarea iradierii, doza de iradiere, iradierea în cursul sarcinii etc..
(2) Beneficiarul are obligaţia de a desemna un medic care să monitorizeze și să răspundă pentru efectuarea tuturor activităţilor prevăzute la alin.(1).

Art. 45 – În cazul formulării unui diagnostic prin teleradiologie, radiologul este exonerat de responsabilitățile care decurg din efectuarea actului de investigație radiologică, prevăzute la art. 44 alin.(1).

Art. 46 – Stabilirea condițiilor de decontare a serviciilor de teleradiologie se face în baza contractului încheiat între unitatea / medicul care solicită serviciul de teleradiologie, respectiv beneficiar și unitatea / medicul specialist radiologie imagistică medicală care furnizează servicii de teleradiologie, respectiv furnizor.

Art. 47 – Practica teleradiologiei respectă condițiile generale privind acordarea asistenței medicale prin telemedicină prevăzute în anexa 2 la Hotărârea de Guvern nr. 1133/2022 privind aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 196 / 2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

15 februarie, Ziua Internaţională a copilului bolnav de cancer

Ziua Internaţională a copilului bolnav de cancer („International Childhood Cancer Day” – ICCD) este marcată, în fiecare an, la 15 februarie.

Începând din 2002, la iniţiativa organizaţiei Childhood Cancer International, în această zi sunt promovate campanii de colaborare la nivel internaţional pentru a spori gradul de conştientizare cu privire la cancerul infantil şi pentru a exprima susţinerea faţă de copiii şi adolescenţii diagnosticaţi cu cancer, faţă de supravieţuitorii acestei maladii şi faţă de familiile acestora.

„La fiecare trei minute, un copil moare de cancer. Gândeşte-te la asta! De Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer, suntem uniţi pentru a face din cancerul infantil o prioritate naţională şi globală în domeniul sănătăţii copilului, în sprijinul Obiectivelor ţintă ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii în domeniul cancerului la copii”, menţionează Childhood Cancer International.

Simbolul Zilei internaţionale a copilului bolnav de cancer este fundiţa galben-aurie, al cărei scop este acela de a atrage atenţia asupra faptului că fiecare copil bolnav de cancer are dreptul la cea mai bună îngrijire medicală şi psihosocială posibilă, indiferent de ţara de origine, de rasă, de situaţia financiară sau de clasa socială. Totodată, fundiţa galben-aurie aminteşte că multe dintre decesele copiiilor cu cancer pot fi evitate prin diagnosticarea exactă, în timp util, prin accesul acestor copii la tratament şi îngrijire adecvată, la medicamente esenţiale de bună calitate.

„În fiecare an, peste 400.000 de copii şi adolescenţi cu vârsta sub 20 de ani sunt diagnosticaţi cu cancer. Rata de supravieţuire depinde de regiunea în care aceştia trăiesc – 80% în ţări cu venituri ridicate, dar numai 20% în ţări cu venituri mici şi medii. Obiectivul ţintă al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, de Ziua internaţională a copilului bolnav de cancer, este de a elimina suferinţa copiilor care luptă cu această boală şi de a atinge un procent de supravieţuire de cel puţin 60% pentru copiii diagnosticaţi cu cancer din întreaga lume până în 2030”, conform Childhood Cancer International.

În 2023, mesajul transmis este „We have a vision! Act now!”, punând accentul pe omagiul adus copiilor şi tinerilor bolnavi de cancer pentru curajul şi rezistenţa lor, dar şi de pe recunoaşterea şi înţelegerea amprentei pe care vieţile lor o pun asupra lumii şi asupra viitorului comun, precizează Childhood Cancer International.

Normele de aplicare a legii privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale din spitale, în transparență decizională

Hotărârea pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România a fost publicată de Ministerul Sănătății în transparență decizională.

„Infecțiile asociate asistenței medicale constituie evenimente nefavorabile care în Romania sunt sub-raportate și care numai prin cunoașterea intensității fenomenului și supravegherea lor în conjuncţie cu monitorizarea utilizării antibioticelor și supravegherea antibio-rezistenței, pot identifica o soluție pentru acestă problemă. Pentru furnizorii de servicii de sănătate, monitorizarea calităţii necesită o preocupare sistematică și deficiențele înregistrate (identificarea, analiza, controlul şi monitorizarea riscului infecţios întra-spitalicesc, raportarea infecţiilor asociate asistenței medicale sau a incidentelor/accidentelor cu risc infecţios ocupaţional) trebuie remediate. Măsurile de restrângere a auto-administrării şi a abuzului de antibiotice trebuie promovate şi investigate alături de supravegherea/monitorizarea fenomenului de rezistenţă la antibiotice care în acest moment este suboptimală”, se arată în nota de fundamentare a proiectului de act normativ.

Vă prezentăm textul Hotărârii publicată în transparențî decizonală:

Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România

CAPITOLUL I
Dispoziţii generale

Art. 1
În cuprinsul prezentelor norme metodologice, termenii şi expresiile au înţelesul prevăzut la art.5 din Legea nr. 3/2021 privind prevenirea, diagnosticarea şi tratamentul infecţiilor asociate asistenţei medicale din unităţile medicale şi din centrele rezidenţiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate din România.

CAPITOLUL II
Organizarea și funcționarea unităților sanitare și a centrelor rezidențiale pentru asigurarea activităților de prevenire și limitare a cazurilor de infecții asociate asistenței medicale (IAAM)

Art. 2
(1) Unitățile medicale publice și private cu paturi asigură organizarea și funcționarea serviciilor de prevenire a IAAM, după cum urmează:
a) La nivelul spitalelor se organizează un serviciu care oferă servicii de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale, denumit SPIAAM, care elaborează și coordonează implementarea programului anual de prevenire și control al IAAM;
b) Activitatea serviciilor este asigurată prin personal propriu, încadrat în acest scop, sau de către o persoană fizică independentă care oferă servicii de specialitate in domeniu.
c) Activitatea SPIAAM este condusă de un medic cu speciliatatea epidemiologie sau microbiologie, direct subordonat managerului unității;
d) Șeful SPIAAM va fi desemnat, prin decizie administrativă a managerului, în vederea efectuării cercetării disciplinare prealabile a persoanelor din cadrul unității medicale în cazul în care se constată abateri disciplinare, în ceea ce privește verificare modului de respectare a protocoalelor și a procedurilor de prevenire și limitare a IAAM.
e) În cadrul serviciului, politica de utilizare a antibioticelor este coordonată de un medic cu specialitatea de boli infecțioase încadrat în unitatea medicală;
f) Monitorizarea calității apei potabile și a siguranței alimentare este asigurată de un medic cu specialitatea igienă;
g) în cadrul SPIAAM se va asigura 1 post de asistent medical cu pregătire postliceală de profil sau de asistent medical generalist care a absolvit un curs de perfecționare profesională în domeniu, la 250 de paturi;
h) în cadrul SPIAAM schema minimă de personal medical este formată din: un medic cu specialitatea epidemiologie, un medic cu sepcialitatea igienă și un medic cu specialitatea de boli infecțioase la 400 de paturi;
(2) Prin excepție de la alin (1) litera e), în lipsa unui medic cu specialitatea de boli infecțioase, unitatea va numi, prin decizie a managerului, ca responsabil al politicii de utilizare a antibioticelor, medicul șef ATI sau un medic care a absolvit un curs de perfecționare profesională în domeniu;
(3) În toate unitățile medicale cu paturi se constituie Comitetul de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale și monitorizare a consumului de antibiotice, din care fac parte: șeful SPIAAM, medicul responsabil de politica de utilizare a antibioticelor, directorul medical, directorul de îngrijiri, farmacistul, microbiologul/medicul de laborator din laboratorul propriu sau desemnat de laboratorul cu care unitatea are contract, toți șefii de secție. Comitetul este condus de directorul medical și are obligația de a se întruni cel puțin trimestrial, sau la nevoie, pentru analizarea situației și elaborarea de propuneri către Comitetul director.
(3) Centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate au obligația de a asigura organizarea activității de prevenire și limitare a IAAM prin personal propriu, cu încadrarea unui medic cu cel puțin 0,5 normă din specialitatea epidemiologie/ microbiologie/ boli infecțioase;
(4) Intervenția și expertiza de specialitate, în cazul unor focare epidemice sau situații de risc declarat, sunt asigurate de către direcțiile de sănătate publică județene, respectiv a municipiului București și de către Institutul Național de Sănătate Publică respectiv de catre direcțiile de specialitate ale altor ministere și instituții cu rețea sanitară proprie, în cadrul Programul naţional de prevenire şi limitare a IAAM.

Art. 3
Unitățile sanitare cu paturi ale căror planuri de construire se aprobă după data intrării în vigoare a prezentei hotărâri trebuie să prevadă un minim de 50% din numărul de paturi al unității în camere de 1-2 paturi, cu acces direct la chiuvetă, duș și grup sanitar propriu.

Art. 4
(1) Pentru izolarea, gruparea și tratarea pacienților cu IAAM determinate de germeni cu risc epidemiologic, unitățile medicale cu spitalizare continuă au obligația să organizeze structuri funcționale de boli infecțioase.
(2) Numărul de paturi alocat structurii funcționale de boli infecțioase se stabilește de către fiecare unitate medicală, în funcție de mărimea acesteia și de rata cazurilor de IAAM determinate de germeni cu risc epidemiologic dar nu poate fi mai mic de 2-3% din numărul total de paturi.

Art. 5
Normele privind criteriile pe care trebuie să le îndeplinească unitățile medicale și centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate în vederea obținerii autorizației sanitare de funcționare din punctul de vedere al prevenirii IAAM, se aprobă prin ordin al ministrului sănătății în termen de 45 zile de la data aprobării prezentei hotărâri.

CAPITOLUL III
Supravegherea, prevenirea şi limitarea infecţiilor asociate asistenţei medicale

Art. 6
(1) Pacienții cu IAAM sau colonizări cu germeni cu risc epidemiologic vor fi îngrijiți în unitatea medicală în care au fost depistați.
(2) În situația în care intervențiile medicale necesare sunt imposibil de efectuat în unitatea în care este internat pacientul, acesta va fi transferat în alte unități medicale, cu comunicarea, în mod obligatoriu, a diagnosticului de infecție și a microorganismelor identificate ca agenți etiologici ai unor infecții sau drept colonizatori MDR.
(3) Cazurile de IAAM sau colonizarea cu germeni cu risc epidemiologic se consemnează obligatoriu în documentele de externare ale pacientului din unitatea sanitară.
(4) În cazul aparitiei de cazuri de IAAM în cadrul unui centru rezidențial pentru persoanele adulte aflate în dificultate, personalul cu atribuții de prevenire și limitare a IAAM anunță DSP județean în vederea instituirii măsurilor necesare.

Art. 7
Unitățile medicale și centrele rezidentiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate au obligația de a raporta IAAM conform prevederilor HG nr. 657/ 2022 privind aprobarea conținutului și a metodologiei de colectare și raportare a datelor pentru supravegherea bolilor transmisibile în Registrul unic de boli transmisibile și a Ordinului ministrului sănătății nr. 1.738 / 2022 pentru aprobarea normelor metodologice cu privire la modalitatea și frecvența de raportare de către furnizorii de servicii medicale, precum și circuitul informațional al fișei unice de raportare a bolilor transmisibile și pentru aprobarea sistemului de alertă precoce și reacție privind prevenirea și controlul bolilor transmisibile.

Art. 8
(1) Se înființează Registrul Național al Infecțiilor Asociate Asistenței Medicale, denumit în continuare RNIAAM, care constituie un sistem de raportare online integrat pentru datele privind IAAM, a rezistenței antimicrobiene și a consumului de antibiotice.
(2) RNIAAM este în proprietatea şi în administrarea Institutului Naţional de Sănătate Publică, denumit în continuare INSP, prin Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, denumit în continuare CNSCBT.
(3) Utilizatorii RNIAAM cu drept de introducere a datelor privind pacienții diagnosticați cu IAAM, a tratamentelor administrate acestora, precum și a caracteristicilor de rezistență a microorganismelor identificate de către laborator sunt: unitățile medicale cu paturi, publice și private și centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate.
(4) Toți utilizatorii prevăzuți la alin (3) au obligativitatea introducerii datelor în maxim 48 ore de la primirea acestora și a actualizări lor pe măsură ce apar modificări.
(5) Utilizatorii RNIAAM cu drept de vizualizare, corectare și validare a datelor introduse sunt:
a) Direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București
b) Institutul Național de Sănătate Publică.
c) Ministerul Sănătății.
(6) Utilizatorii RNIAAM prevăzuți la alin. (5) care prelucrează date cu caracter personal au obligaţia respectării dispoziţiilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor) şi ale Legii nr. 190/2018 privind măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European şi al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi privind libera circulaţie a acestor date şi de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecţia datelor), cu modificările ulterioare.

CAPITOLUL III
Mecanisme de diagnostic și tratament

Art. 9
Centrele rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate sunt obligate să implementeze proceduri și protocoale pentru prevenire, diagnostic și tratament al cazurilor de IAAM, conform ghidurilor și recomandărilor de practică medicală pentru prevenirea și îngrijirea IAAM și pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.
Art. 10
Pentru sprijinirea activității de îngrijire a infecțiilor și utilizare judicioasă a antibioticelor, toate unitățile medicale cu paturi sunt obligate să elaboreze și să aplice protocoale locale de diagnostic, profilaxie și tratament al cazurilor de IAAM, pentru principalele sindroame infecțioase, bazate pe ghidurile și recomandărilor de practică medicală pentru prevenirea și îngrijirea IAAM și pentru utilizarea judicioasă a antibioticelor, aprobate prin ordin al ministrului sănătății și pe particularitățile de rezistență microbiană și consum de antibiotice din unitate medicală respectivă.

CAPITOLUL IV
Sancțiuni

Art. 11
(1) Răspunderea pentru prevenirea, limitarea și raportarea IAAM revine conducerii unităților medicale sau a centrelor rezidențiale pentru persoanele adulte aflate în dificultate, conducerii secțiilor clinice și SPIAAM.
(2) Constituie contravenţii nerespectarea prevederilor art.2 alin. (3), art. 6 alineatele (2) și (3), art. 7, art. 8 alin. (4), art. 9 și art. 10.
(3) Contravenţiile prevăzute la alineatul (2) se sancţionează astfel:
a) avertisment scris, la prima constatare, precum şi la următoarele constatări, dacă fapta a fost săvârşită după mai mult de un an de la data precedentei constatări, în cazul nerespectării prevederilor art. 6 alineatele (2) și (3), art. 7, art. 8 alineatul (4), art. 9 și art. 10;
b) amendă de la 500 de lei la 1.000 de lei, la a doua constatare, dacă fapta este săvârşită în termen de un an de la aplicarea sancţiunii prevăzute la lit. a), în cazul nerespectării prevederilor art. 6 alineatele (2) și (3), art. 7, art. 8 alineatul (4), art. 9 și art. 10;
c) amendă de la 2.500 de lei la 5.000 de lei la a treia şi următoarele constatări, dacă fapta este săvârşită în termen de un an de la aplicarea sancţiunii prevăzute la lit. b), în cazul nerespectării prevederilor art. 6 alineatele (2) și (3), art. 7, art. 8 alin. (4), art. 9 și art. 10;
d) suspendarea activității unității până la conformare pentru nerespectarea prevederilor art.2 alin. (3).
(4) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (2) şi (3) se realizează de către personalul din cadrul DSP, precum şi din cadrul Inspecţiei Sanitare de Stat din Ministerul Sănătăţii, cu atribuții în activitățile de inspecţie sanitară de stat precum și structurile de control ale ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie.

CAPITOLUL V
Dispoziţii tranzitorii și finale

Art. 12
În termen de 6 luni de la publicarea prezentelor norme, toate unitățile medicale publice și private cu paturi și toate centrele rezidențiale au obligativitatea punerii în aplicare a prevederilor art.2.

 

Monitorul Oficial: Un nou secretar de stat la Ministerul Sănătății

Premierul Nicolae Ciucă a numit un nou secretar de stat la Ministerul Sănătății. Decizia a fost publicată, luni, în Monitorul Oficial.

Este vorba despre dr. Alexandru Rogobete care a ocupat funcția de consilier al ministrului Sănătății, prof. univ. dr. Alexanru Rafila, cu sarcini pe partea de implementare a programelor finanțate prin PNRR.

Dr. Alexandru Rogobete este cercetător în medicină, specialist în management medical şi asistent profesor la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara.

 

SCJU Cluj-Napoca: Embolizarea unei malformaţii arteriovenoase cu materiale speciale pe bază de polimeri, în premieră națională

sursa foto: SCJU Cluj-Napoca

O intervenție în premieră naţională, prin embolizarea unei malformaţii arteriovenoase cu materiale speciale pe bază de polimeri, a avut loc la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Cluj-Napoca.

„Astăzi am asistat la o nouă intervenţie chirurgicală de excepţie în cadrul departamentului de radiologie intervenţională. Echipa condusă de Dr. Horaţiu Coman, medic primar chirurgie vasculară, a efectuat embolizarea unei malformaţii arteriovenoase la un pacient de 62 de ani, utilizând în premieră naţională materiale de embolizare speciale pe bază de polimeri (Shape Memory Polymer)”, informează SCJU Cluj-Napoca.

Potrivit sursei citate, medicul Horaţiu Coman a venit în SCJU Cluj în anul 2022, după o experienţă de 11 ani în clinici de prestigiu din Germania.a

„SCJU Cluj a făcut o prioritate din adoptarea ultimelor practici din domeniul radiologiei intervenţionale, prin procedee minim-invazive, care contribuie la reducerea costurilor şi a timpului de recuperare a pacientului. Următorul obiectiv este acela de pune practicile medicale moderne la dispoziţia pacienţilor, fără restricţii, chiar dacă consumabilele utilizate în astfel de intervenţii au un preţ destul de mare. Acest lucru este confirmat de cele peste 120 de intervenţii chirurgicale făcute cu ajutorul angiografului de înaltă performanţă, în şase luni de la punerea în funcţiune”, se mai arată în informarea transmisă de unitatea medicală din Cluj-Napoca.

România, capitală științifică în domeniul diabetului în iunie

România va fi gazda uneia dintre cele mai importante manifestări științifice europene din domeniul diabetului: Congresul Central European Diabetes Association (CEDA), ediția 2023.

Evenimentul medical european va avea loc în perioada 7-10 iunie 2023, la București și se adresează exclusiv medicilor.

Organizatorul științific local al manifestării este Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, iar coordonatorul științific local al evenimentului este conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian, medic diabetolog, președinte al Comisiei de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice a Ministerului Sănătății, vicepreședinte ales Central European Diabetes Association (CEDA).

Potrivit unui comunicat de presă, prima zi a evenimentului este dedicată politicilor publice privind diabetul zaharat și este centrată pe conceptul „Building European Partnerships in Diabetes”, iar celelelate trei zile ale manifestării sunt dedicate exclusiv științei.

Peste 30 de medici – lideri internaționali în diabet – au confirmat participarea la acest eveniment științific până în prezent.

Pentru a sublinia și a dezvolta importanța abordării multidisciplinare a diabetului zaharat și complicațiilor sale, în cadrul CEDA 2023 vor fi organizate sesiuni interactive centrate pe:

  • Boala cardiovasculară în diabet
  • Boala cronică de rinichi și diabetul
  • Afecțiunile hepatice și diabetul
  • Afecțiunile neurologice și diabetul
  • Urologia și diabetul
  • Neuropatia diabetică
  • Retinopatia diabetică
  • Piciorul diabetic
  • Chirurgia în diabet
  • Managementul obezității și diabetul
  • Ginecologia și diabetul

„Când discutăm astăzi despre dezvoltarea profesională a medicilor diabetologi, cu sigurantă trebuie să vorbim despre importanța intensificării schimbului de experiență științific la nivel internațional, despre îmbunătățirea colaborării interdisciplinare și despre punerea la dispoziție, în special tinerilor medici, a unor programe științifice, cum va realiza și acest Congres, în care speakerii să fie lideri de opinie la nivel internațional, dar și din România. Este foarte important faptul că boardul Central European Diabetes Association au ales țara noastră pentru organizarea în 2023 a Congresului CEDA. Sunt convinsă că sunt în asentimentul tuturor că, timp de patru zile, România va fi capitală științifică în domeniul diabetului. De asemenea, cred cu tărie că în continuarea acestui eveniment voi reuși, alături de partenerii din cadrul acestei manifestări, să realizez în România un hub de dezvoltare științifică în diabet și să aducem astfel, anual, specialiștilor români cele mai importante noutăți științifice”, a declarat conf. univ. dr. Anca Pantea Stoian.

La manifestare sunt așteptați peste 600 de participanți medici, atât din România, cât și de la nivel european.

Știință, tehnologie și interacțiune sunt cele trei direcții care definesc cel de-al 54-lea Congres CEDA.

În cadrul ediției 2023 a CEDA vor fi abordate sesiuni științifice cu tematici de interes, sesiuni tip „state of the art”, sesiuni de comunicări originale, sesiuni tip e-poster, precum și work-shopuri „hand-to-hand”.

Managementul logistic și producția evenimentului sunt asigurate de Sănătatea Press Group.

Președintele CMMB: Din nefericire, de foarte multe ori, în România cancerul este depistat destul de târziu

În sistemul public de sănătate există un număr insuficient de medici oncologi, a atras atenţia prof. univ. dr. Cătălina Poiană, preşedintele Colegiului Medicilor din Municipiul Bucureşti (CMMB).

„Mesajul CMMB a fost unul de susţinere pentru medici şi pacienţi, dar una din marile probleme în lupta împotriva cancerului este reprezentată de lipsa unui număr suficient de medici oncologi în sistemul public de sănătate. Când vorbim de managementul cancerului, este obligatoriu să discutăm de numărul medicilor oncologi din sistemul public de sănătate. Pacientul oncologic nu trebuie să fie nevoit să aştepte la cozi în spitale sau la cabinete, din cauza faptului că un medic oncolog trebuie să consulte şi să îngrijească un număr foarte mare de pacienţi”, a afirmat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, potrivit unui comunicat transmis, duminică, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului.

Din nefericire, de foarte multe ori, în România cancerul este depistat destul de târziu, a avertizat președintele CMMB.

„Avem nevoie de screening şi depistare precoce, este nevoie de medici oncologi suficienţi în raport cu numărul de persoane diagnosticate sau aflate în tratament oncologic. Şi bineînţeles, să nu uităm de importanţa tumor board-ului care este esenţial în managementul eficient al cancerului. Oncologia astăzi înseamnă şi o abordare multidisciplinară în funcţie de specificul fiecărui diagnostic oncologic. Medicii oncologi trebuie sprijiniţi, nu trebuie să ajungă la suprasolicitare şi burnout”, a subliniat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

CMMB este alături de medicii oncologi care sunt implicaţi şi îngrijesc profesionist pacienţii cu cancer şi susţine activitatea asociaţiilor de pacienţi implicate în oncologie, se menţionează în comunicat.

„Este nevoie de medici din specialitatea de oncologie medicală, este nevoie de o societate civilă care să sprijine pacienţii cu afecţiuni oncologice”, a transmis Cătălina Poiană.

Dr. Octavian Bucur, profesor asociat la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, mesaj de Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului

Mesajul dr. Octavian Bucur, profesor asociat la Institutul de Medicină Moleculară Viron din Boston, în contextul Zilei Mondiale de Luptă Împotriva Cancerului.

„În momentul acesta, tratamentul împotriva cancerului avansează rapid, foarte rapid chiar. Există anumite tratamente noi care, în procente foarte mici e adevărat, pot să vindece anumite tipuri de cancere, ceea ce era foarte greu înainte, astfel încât, folosite în combinație cu alte medicamente, ele sunt foarte utile. După părerea mea, vom înainta foarte repede în următorii 5-10 ani, inclusiv cu ajutorul genomicii, în tratamentul cancerului. Pacienții pot avea speranță, tratamente există, cel puțin de prelungire a vieții, dar noi sperăm să putem să scăpăm, cel puțin la început, de anumite tipuri de cancere, iar la un moment dat chiar de toate”, a declarat dr. Octavian Bucur pentru Sănătatea.TV și RoHealth Review.


                

4 februarie, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată, în fiecare an, la 4 februarie, cu scopul de a creşte gradul de informare a populaţiei în ceea ce priveşte problematica oncologică, precum şi acţiunile prin care se militează pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva maladiei, notează site-ul www.worldcancerday.org.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptate la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului.

Începând din 2022, până în 2024, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este „Close the Care Gap”, atrăgând astfel atenţia că trebuie eliminat decalajul/diferenţa de îngrijire a pacientului oncologic care există în prezent, deseori din cauza locului în care trăieşte acesta, pentru că eliminarea acestui decalaj poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte, menţionează site-ul amintit.

„În această Zi mondială de luptă împotriva cancerului, recunoaştem puterea de a lucra împreună. Ştim că fiecare dintre noi are capacitatea de a face diferenţa, mare sau mică, şi că împreună putem face progrese reale în reducerea impactului global al cancerului. În data de 4 februarie, facem apel către oricine, oriunde s-ar afla, să se implice în crearea unei lumi fără cancer”, scrie acelaşi site.

Pentru 2023, tema este „Uniting our voices and taking action”, ceea ce implică mobilizarea oamenilor care au aceleaşi idei, pentru că „suntem mai puternici atunci când suntem uniţi”, iar acest impuls poate alimenta „lupta noastră pentru echitate”.

„Vom face mai mult decât să răspândim vestea – o vom striga de pe acoperişuri. Vom construi alianţe mai puternice şi noi colaborări inovatoare. Acţiunile noastre pot lua nenumărate forme: motivarea vecinilor să ofere transport în vederea tratamentului pentru un pacient cu cancer sau asigurarea faptului că la şcoala locală sunt oferite opţiuni alimentare sănătoase şi accesibile. Ne vom mobiliza prietenii, familia, colegii şi comunităţile, pentru că ştim că împreună putem realiza aproape orice.”, notează site-ul www.worldcancerday.org.

De Ziua mondială de luptă împotriva cancerului sunt lansate campanii gândite pentru a rezona, a inspira schimbarea şi a mobiliza populaţia pentru a acţiona pe termen lung. O campanie desfăşurată pe parcursul mai multor ani oferă şansa unui impact de lungă durată, prin mai multe oportunităţi de dezvoltare a conştiinţei la nivel global şi a acţiunilor bazate pe impact.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) susţin Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Conform datelor prezentate de site-ul amintit, această boală este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, prin depistarea bolii în fază incipientă şi prin tratament.

Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate. Consumul de tutun şi de alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice, sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV), precizează site-ul amintit.

Începând din 2015, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată şi în România.

La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat două propuneri legislative, prin care 1 octombrie a fost declarată Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, iar 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului, la 13 octombrie 2015, aceasta fiind for decizional în acest caz. În expunerea de motive a actului normativ, se arată că Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris.

La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 4 februarie drept Ziua luptei împotriva cancerului, iar Legea 274/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

Cum pot ajuta exercițiile fizice la prevenirea declinului cognitiv în cazul femeilor

Cât mai mulţi paşi pe zi, împreună cu exerciţii fizice de intensitate moderată până la viguroasă, pot reduce riscul de apariţie a demenţei şi a tulburărilor de memorie la femei, conform rezultatelor unui studiu efectuat recent în Statele Unite.

În cazul femeilor de 65 de ani şi peste această vârstă, fiecare 31 de minute suplimentare pe zi de activitate fizică moderată până la viguroasă au fost asociate cu un risc redus cu 21% de a dezvolta tulburări cognitive uşoare sau demenţă, potrivit studiului condus de cercetători de la Universitatea din California, San Diego (UCSD). Riscul a fost cu 33% mai mic cu fiecare 1.865 de paşi zilnici suplimentari.

„Având în vedere că debutul demenţei începe cu 20 de ani sau mai mult înainte de apariţia simptomelor, intervenţia timpurie pentru amânarea sau prevenirea declinului cognitiv şi a demenţei în rândul adulţilor în vârstă este esenţială”, a declarat autoarea principală a studiului, Andrea LaCroix, profesoară la Şcoala de sănătate publică şi ştiinţa longevităţii umane din cadrul UCSD, potrivit Agerpres.

Pentru acest studiu, oamenii de ştiinţă au folosit date de la 1.277 de femei participante la cercetări auxiliare realizate în cadrul proiectului „Women’s Health Initiative”, care au analizat memoria, activitatea fizică şi sănătatea cardiacă.

Participantele la studiu au purtat accelerometre de calitate (dispozitive care măsoară mişcarea). Acestora li s-a solicitat să îşi desfăşoare activităţile zilnice obişnuite o perioadă de până la şapte zile.

Femeile au înregistrat, în medie, 3.216 paşi şi 276 de minute în activităţi fizice uşoare pe zi, precum activităţi casnice, grădinărit şi mers pe jos. De asemenea, ele au realizat, în medie, 45,5 minute de activitate fizică moderată până la viguroasă pe zi, precum mersul pe jos şi au stat jos, în medie, 10,5 ore pe zi.

Potrivit constatărilor, perioadele mai mari de inactivitate sau şederea prelungită nu au fost asociate cu un risc sporit de declin cognitiv uşor sau de demenţă.

Concluziile au fost publicate în jurnalul Alzheimer’s & Dementia: The Journal of the Alzheimer’s Association.

„Adulţii mai vârstnici pot fi încurajaţi să se mişte mai mult, la o intensitate cel puţin moderată şi să facă mai mulţi paşi zilnic pentru a reduce riscul de declin cognitiv uşor şi de demenţă”, a declarat Nguyen, citat într-un comunicat emis de UCSD.

„Constatările în ceea ce priveşte paşii efectuaţi pe zi sunt demne de luat în seamă, deoarece paşii sunt înregistraţi de o varietate de dispozitive portabile din ce în ce mai utilizate de oameni”, a spus cercetătorul, adăugând că, astfel, sfaturile „ar putea fi uşor de urmat”.

În Statele Unite, demenţa afectează peste 5 milioane de persoane, potrivit Departamentului de sănătate şi servicii sociale (HHS) din SUA, cifră care s-ar putea dubla până în 2050.

Femeile prezintă un risc mai mare de a dezvolta tulburări de memorie şi de gândire comparativ cu bărbaţii, au notat autorii studiului.

„Activitatea fizică a fost identificată ca fiind una dintre cele trei cele mai promiţătoare modalităţi de reducere a riscului de demenţă şi boală Alzheimer”, a notat LaCroix. „Prevenţia este importantă pentru că odată ce demenţa este diagnosticată, (procesul, n.a.) este foarte dificil de încetinit sau de inversat. Nu există niciun tratament”, a adăugat coautoarea studiului.