Organizația Mondială a Sănătății atrage atenția că, în contextul bolilor infecțioase, al resurselor limitate și al situațiilor fragile, programele de imunizare trebuie să continue fără întrerupere.

Programele de vaccinare au salvat peste 150 de milioane de vieți în ultimii 50 de ani, dar aproape 20 de milioane de copii au ratat cel puțin o doză de vaccin în 2024, dintre care peste 14 milioane nu au primit nicio doză.

În cadrul reuniunii Grupului consultativ strategic de experți în domeniul imunizării (SAGE), desfășurată între 9 și 12 martie 2026, experții OMS au discutat optimizarea utilizării vaccinurilor în condiții de resurse limitate, actualizarea recomandărilor pentru COVID-19, consolidarea vaccinării împotriva febrei tifoide și menținerea eforturilor de eradicare a poliomielitei.

Kate O’Brien, directoarea Departamentului de Imunizare, Vaccinuri și Produse Biologice al OMS, a explicat importanța acestor programe: „Progresul nu poate fi considerat de la sine înțeles, regresul este un risc omniprezent, iar conducerea politică națională este esențială pentru consolidarea programelor de vaccinare.” Ea a mai subliniat că succesul imunizării depinde de „încrederea publicului, consolidarea sistemelor naționale de supraveghere a bolilor și implementarea noilor vaccinuri astfel încât acestea să aibă un impact real pentru toate țările.”

Mesajul OMS vine înainte de Săptămâna Mondială a Imunizării 2026 (24-30 aprilie), dedicată temei „Vaccinurile funcționează pentru fiecare generație”. Directorul OMS a adăugat: „În spatele fiecărei vaccinări se află lucrători din domeniul sănătății, voluntari, oameni de știință, guverne, clinici, școli și, cel mai important, conversații bazate pe răbdare, ascultare și încredere. Prin partajarea de informații corecte și consolidarea încrederii, familiile pot lua decizii informate, bazate pe fapte, nu pe frică.”

La jumătatea Agendei de Imunizare 2030, OMS reamintește că responsabilitatea colectivă este să prevenim regresul, să eliminăm lacunele în imunitate și să asigurăm că beneficiile progresului științific ajung la toți oamenii, pretutindeni. Aceste priorități vor fi discutate și la 79-a Adunare Mondială a Sănătății (18-23 mai 2026), unde statele membre vor analiza viitorul cooperării globale și al arhitecturii sănătății.

Cu ocazia Zilei Internaționale a Conștientizării Autismului, Asociația Învingem Autismul inaugurează campania „Poartă-mă în Aprilie” și Bursa Andreea Mottram.

Reprezentanții asociației transmit că această zi „este un apel la acțiune: o invitație la a te informa, la a înțelege și la a te implica în construirea unei lumi mai intruzive”.

Reprezentanții asociației explică că pentru un copil autist „lumea poate fi uneori copleșitoare: sunetele prea puternice, luminile prea intense, regulile sociale greu de descifrat”. Într-o astfel de lume, un prieten „nu este doar un companion, ci acea persoană care așteaptă atunci când ai nevoie de timp, nu te judecă atunci când comunici diferit și te susține atunci când ai nevoie”.

Campania „Poartă-mă în Aprilie” invită fiecare om să devină acel prieten. Reprezentanții asociației subliniază: „Fecare gest devine o declarație de empatie și solidaritate – un pas concret către o societate în care fiecare copil este văzut, înțeles și acceptat exact așa cum este”. Participanții sunt încurajați să posteze și să distribuie imagini cu acest pin sau purtând acest pin, însoțite de mesajul „SUNT PRIETENUL UNUI COPIL AUTIST!”.

Scopul inițiativei este ca luna aprilie să devină „o sărbătoare a prieteniei și a acceptării”, transmit reprezentanții asociației.

Dr. Camelia Pescaru a preluat oficial funcția de manager al Spitalului Victor Babeș Timișoara, subliniind că obiectivul său principal este furnizarea de servicii medicale de înaltă calitate, desfășurate cu profesionalism și respect pentru pacienți, potrivit reprezentanților unității spitalicești.

Managerul spitalului subliniază că o instituție medicală reprezintă, în primul rând, pacienți care au nevoie de sprijin, familii care așteaptă răspunsuri și cadre medicale care lucrează adesea sub presiune, iar succesul activității depinde de încredere, respect reciproc și colaborare sinceră.

Pentru echipa medicală și personalul auxiliar, Dr. Pescaru își propune crearea unui mediu de lucru stabil, bazat pe dialog deschis și susținere reală, în timp ce pentru pacienți obiectivul rămâne clar: servicii medicale eficiente, oferite cu atenție și grijă.

Managerul a precizat că toate proiectele și inițiativele valoroase începute anterior vor continua, iar continuitatea este esențială pentru dezvoltarea responsabilă a activității spitalului. În același timp, se vor iniția și proiecte noi menite să răspundă mai bine nevoilor actuale ale pacienților și ale comunității.

Dr. Pescaru pune accent pe comunicare deschisă și transparență, dorind să asculte și să înțeleagă atât nevoile personalului din spital, cât și ale pacienților, pentru a îmbunătăți continuu serviciile oferite.

”Este un început care vine cu provocări, dar și cu oportunități. Cu echilibru, implicare și respect pentru oameni, sunt convinsă că, împreună, putem îmbunătăți serviciile medicale pe care le oferim comunității”, a transmis Dr. Camelia Pescaru.

Primăria Municipiului Oradea informează că a decis prelungirea mandatului domnului dr. Gheorghe Carp la conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, pentru a asigura continuitatea și stabilitatea actului managerial și a serviciilor medicale pentru pacienți.

Contractul de management al actualului manager expiră la data de 1 aprilie 2026. În conformitate cu legislația în vigoare, autoritatea publică locală va dispune prelungirea acestuia pentru o perioadă de trei luni, cu posibilitatea extinderii ulterioare pentru încă trei luni, în funcție de condițiile contractuale aplicabile.

Pe durata acestei perioade, Primăria Oradea va demara procedurile necesare pentru asigurarea continuității managementului unității sanitare. Astfel, se are în vedere fie organizarea unui concurs pentru ocuparea funcției de manager, fie inițierea unei proceduri de licitație pentru atribuirea contractului de management.

Măsura adoptată urmărește garantarea unui act managerial coerent și stabil, esențial pentru buna funcționare a spitalului și pentru menținerea calității serviciilor medicale acordate comunității. Reprezentanții administrației locale vor comunica în timp util etapele următoare ale procesului.

Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România (OAMGMAMR) a demarat proiectul „INTENSIV+ – Dezvoltarea capacității ATI pentru îngrijirea pacientului critic”, o inițiativă care vizează dezvoltarea competențelor profesionale ale personalului medical și îmbunătățirea calității serviciilor de terapie intensivă la nivel național.

Proiectul este implementat în parteneriat cu Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare Prof. Dr. C.C. Iliescu, în calitate de beneficiar, și Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă, având la bază contractul de finanțare nr. 37583/25.03.2026, încheiat cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Perioada de implementare este de 33 de luni, între 25 martie 2026 și 25 decembrie 2028.

Prin implicarea sa directă, Ordinul contribuie la dezvoltarea și standardizarea formării profesionale în domeniul îngrijirii pacientului critic, cu accent pe consolidarea competențelor personalului ATI și creșterea capacității de răspuns a sistemului medical.

Obiectivul general al proiectului vizează creșterea accesului și eficacității serviciilor de terapie intensivă prin dezvoltarea și implementarea a două curricule naționale de formare – dedicate asistenților medicali ATI și specialiștilor în circulație extracorporeală – aliniate la bunele practici naționale și internaționale. În cadrul proiectului vor fi elaborate scenarii de simulare medicală pentru intervenții în situații critice și un ghid de bune practici, tipărit în 1.000 de exemplare.

De asemenea, proiectul prevede organizarea a 194 de sesiuni de formare pentru 966 de profesioniști din domeniul sănătății, dintre care 916 asistenți medicali și 50 de specialiști, cu o rată de certificare estimată de minimum 95%. Activitățile de instruire vor include o componentă teoretică online și sesiuni practice desfășurate în centre de simulare medicală.

Rezultatele așteptate includ elaborarea a două curricule naționale integrate pentru formarea personalului ATI, dezvoltarea unui set de scenarii de simulare medicală și realizarea unui ghid de bune practici destinat unităților de terapie intensivă din întreaga țară. Aceste măsuri vor contribui la reducerea inegalităților în accesul la servicii medicale de calitate și la creșterea rezilienței sistemului de sănătate.

Valoarea totală a proiectului este de 23.008.596,20 lei, din care 22.691.894,38 lei reprezintă finanțare nerambursabilă din Fondul Social European Plus, iar 316.701,82 lei constituie contribuția partenerilor. Proiectul este cofinanțat prin Programul Sănătate, în cadrul unui apel dedicat creșterii eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice.

Experți de la Hôpital Saint-Louis și Biroul OMS pentru România au colaborat la Spitalul Universitar de Urgență București pentru a întări prevenirea și controlul infecțiilor medicale, esențial pentru siguranța pacienților.

Vizita a avut loc în cadrul proiectului România–Franța Exchange Collaboration Initiative for Infection Prevention and Control Practices, lansat în 2024, care promovează schimbul de bune practici între profesioniștii din sănătate. Prin acest demers, spitalele din România beneficiază de acces la protocoale validate și soluții eficiente, menite să răspundă uneia dintre cele mai persistente provocări ale sistemelor de sănătate la nivel global: infecțiile asociate actului medical.

Discuțiile purtate au vizat atât practici esențiale, precum igiena corectă a mâinilor și protocoalele de curățare și dezinfecție, cât și aspecte legate de gestionarea fluxurilor de pacienți și siguranța procedurilor medicale. Schimbul de expertiză a contribuit la identificarea unor măsuri concrete și sustenabile pentru îmbunătățirea calității îngrijirii.

Inițiativa face parte din asistența tehnică oferită de World Health Organization Regional Office for Europe Ministerului Sănătății din România, prin Biroul pentru Calitatea Îngrijirii și Siguranța Pacienților din Atena și World Health Organization Country Office in Greece, în sprijinul implementării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a subliniat, la Palatul Cotroceni, în cadrul proiectului „România în Lumină”, că prevenirea și tratarea adicțiilor în rândul copiilor și adolescenților necesită o abordare care să implice mai multe domenii.

„Cred că această zonă a adicţiilor este una extraordinar de importantă. Evident că, (…) dacă e să vorbim doar din punct de vedere medical, ea comportă mai multe abordări – zona de tratament, când se ajunge în acest punct, dar, la fel de important, poate mai important, este dezvoltarea zonei şi componentei de prevenţie. Ministerul Sănătăţii derulează un proiect amplu, început anul trecut, de screening şi prevenţie pe mai multe componente, pe mai multe zone. Vorbim de zona de screening şi prevenţie pentru bolile cardio şi cerebrovasculare, evident, zona de oncologie, zona de nutriţie, diabet, dar şi zona de sănătate mentală. Componentea de sănătate mentală este una esenţială care, din păcate, trebuie să recunoştem cu fermitate şi cu responsabilitate, este o componentă care a fost destul de lăsată în urmă în România, în ultimii 20 de ani”, a declarat ministrul în cadrul evenimentului.

El a subliniat că adicțiile nu se limitează doar la substanțe: „Organic, când vorbim de adicţie ne duce gândul doar la substanţe, dar ultimele analize ale Comisiei Europene ne arată că nu e vorba doar de substanţe şi că cea mai periculoasă în momentul de faţă adicţie, în special rânduri tinerilor, dar nu doar, este zona de spaţiu virtual”.

Referindu-se la modalitatea de intervenție, Rogobete a precizat: „Zona de spaţiu virtual, din punctul meu de vedere, şi am mai avut public această opinie, trebuie tratată cu responsabilitate. Nu putem doar interzice şi atât, pentru că nu vom rezolva problema de fond, de fapt. Cred că trebuie avută o abordare interdisciplinară, un ecosistem. De data aceasta vorbim de un ecosistem interdisciplinar în care avem şi sănătatea, avem foarte important şi educaţia, avem foarte important şi economia, avem societatea civilă, avem toate celelalte instituţii de reglementare – Parlamentul şi aşa mai departe”, a adăugat el în cadrul evenimentului.

Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România (FABC) atrage atenția, cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva cancerului colorectal, că această formă de cancer, care implică colonul și rectul, se numără printre cele mai răspândite la nivel global, dar depistată din timp poate fi tratată cu succes.

CCR apare atunci când celulele mucoasei intestinului se multiplică necontrolat, formând polipi care, în timp, pot deveni canceroși. Factorii de risc includ alimentația nesănătoasă, lipsa mișcării, fumatul, consumul de alcool și antecedentele familiale.

Simptomele cancerului colorectal pot include schimbări ale tranzitului intestinal, precum constipație sau diaree, sânge în scaun sau scaune mai închise la culoare, balonare, dureri abdominale, senzație de disconfort, scădere în greutate și oboseală inexplicabilă. Specialiștii atrag atenția: nu ignora aceste simptome și fă-ți controale regulate.

Screeningul regulat, prin colonoscopie sau teste de sânge în scaun, poate detecta polipii înainte ca aceștia să devină canceroși, iar detectarea precoce crește semnificativ șansele de vindecare.

Prevenția include adoptarea unui stil de viață sănătos: o alimentație bogată în fibre, mișcare regulată, evitarea fumatului și a consumului de alcool.

Astăzi, de Ziua internațională de luptă împotriva cancerului colorectal, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România își propune să crească gradul de conștientizare asupra acestei afecțiuni și să încurajeze populația să participe la controale preventive, care pot salva vieți.

La Spitalul Orășenesc Buhuși, organizarea eficientă și atenția acordată pacienților au atras astăzi aprecierea ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, care a subliniat că și un spital dintr-un oraș mic poate funcționa exemplar.

Ministrul a explicat că problema sistemului de sănătate nu este doar lipsa resurselor, ci modul de organizare, și a apreciat modul în care unitatea medicală funcționează: „Problema reală a sistemului nu este doar lipsa resurselor, ci modul în care sunt organizate. Iar aici am văzut contrariul: un spital gândit în jurul pacientului. Ambulatoriul de specialitate și spitalizarea de zi sunt dezvoltate exact acolo unde contează – pentru acces rapid și eficient la servicii medicale.”

El a subliniat impactul pozitiv al unei bune organizări: „Pentru că inacțiunea sau organizarea greșită costă – timp pierdut, diagnostic întârziat, presiune pe spitalele mari. Aici, însă, lucrurile funcționează.”

Dotările spitalului au fost, de asemenea, apreciate: „Laboratorul de analize este bine pus la punct, iar imagistica – radiologie digitală, CT și RMN – oferă diagnostic complet aproape de casă. Secția ATI și blocul operator sunt organizate corect, cu echipe complete și linii de gardă acoperite.”

Rogobete a evidențiat și rolul oamenilor în succesul unității: „Dar dincolo de infrastructură, diferența o fac oamenii. Curățenie, disciplină și, mai ales, empatie. Am stat de vorbă cu pacienți care mi-au spus lucruri simple, dar esențiale: că nu mai sunt trimiși de la un cabinet la altul fără răspuns, că primesc explicații clare, că sunt tratați cu respect și răbdare. Unii mi-au spus că aleg să vină aici chiar și din alte localități, pentru că „știu că aici cineva îi ascultă cu adevărat”.”

Ministrul a atras atenția și asupra rolului investițiilor și al parteneriatelor locale: „Investițiile realizate prin PNRR, completate de un parteneriat onest cu administrația locală, arată ce înseamnă o direcție corectă: decizii gândite, nu improvizații. Ca Ministru al Sănătății, spun clar: acest spital este un exemplu de bună practică. Este dovada că atunci când există organizare, responsabilitate și respect pentru pacient, rezultatele apar.”

„Felicit echipa medicală, conducerea spitalului și administrația locală pentru ceea ce au construit. Continuăm. Pentru că oamenii au nevoie de fapte, nu de explicații. Încrederea ne face bine!”, a concluzionat ministrul.

Aproximativ 150.000 de români trăiesc cu tulburare afectivă bipolară. Specialiștii de la Spitalul Clinic CF Timișoara subliniază că afirmația „Sunt bipolar” nu trebuie folosită ca glumă, cu ocazia Zilei Mondiale a Tulburării Afective Bipolare.

„Sunt bipolar”, expresia folosită frecvent pentru a descrie schimbări normale de dispoziție, creează confuzie și, din păcate, banalizează o afecțiune psihiatrică severă. Expresia este folosită în mod greșit.

Cu toții avem zile mai bune și zile mai grele. Putem fi iritați dimineața și mai relaxați seara, dar asta ține de natura umană. Boala înseamnă, însă, episoade extreme, greu de controlat, cu schimbări intense, care nu depind de un context anume, nu apar de la o oră la alta și nu sunt „controlabile” prin voință.

Tulburarea afectivă bipolară este o afecțiune psihiatrică în care dispoziția nu mai variază în limitele obișnuite, ci apar episoade clare, intense, de două tipuri: unele în care persoana are energie foarte crescută — manie sau hipomanie — și altele în care apare depresia. Nu sunt simple stări de moment, ci perioade care durează zile, săptămâni sau chiar mai mult și care influențează profund viața pacientului.

„În fazele de manie sau hipomanie, persoana poate dormi foarte puțin fără să se simtă obosită, poate vorbi mult și rapid, poate avea multe idei și planuri în același timp. Devine impulsivă, face cheltuieli exagerate și ia decizii riscante. În formele mai intense, aceste stări pot merge mai departe și pot apărea convingeri puternice care nu corespund realității. De exemplu, pacientul își imaginează că are abilități speciale, un rol important sau chiar o misiune aparte. În episoadele depresive, apar tristețea persistentă, lipsa energiei, pierderea interesului pentru lucruri care înainte îi făceau plăcere, dificultăți de somn sau de concentrare, retragere socială, idei de vinovăție sau inutilitate. Aceste stări nu sunt trecătoare și nu dispar de la sine”, spune dr. Maria-Angela Toth, medic primar psihiatru Spitalul Clinic CF Timișoara.

Cu tratament adecvat și monitorizare, mulți pacienți pot duce o viață echilibrată și funcțională. Tratamentul poate include medicație, psihoterapie și ajustări ale stilului de viață.

„Este important să nu ne grăbim să punem etichete, dar, în același timp, să nu ignorăm semnele atunci când devin persistente și afectează viața de zi cu zi. Tulburarea afectivă bipolară nu este o „slăbiciune” și nu este o alegere. Este o afecțiune medicală care trebuie înțeleasă și tratată. Iar banalizarea ei îi poate face pe cei care suferă cu adevărat să se simtă neînțeleși sau judecați. În plus, confuzia poate întârzia diagnosticul corect”, mai adaugă dr. Maria-Angela Toth.

Ziua de 30 martie a fost aleasă ca Ziua Mondială a Tulburării Afective Bipolare, deoarece coincide cu ziua de naștere a pictorului Vincent van Gogh, asociat simbolic cu sănătatea mintală și suferința psihică.