Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, a declarat că Noul Institut Regional de Oncologie din Timișoara are asigurată finanțarea până în 2030, reprezentând un progres semnificativ în consolidarea infrastructurii medicale dedicate tratamentului pacienților oncologici din România.

„Săptămâna aceasta am fost coinițiator, împreună cu colegul meu, ministrul Fondurilor Europene, domnul Pâslaru, al unei ordonanțe de urgență aprobate de Guvernul României, prin care transferăm cele 9 proiecte din PNRR în Programul Operațional Sănătate — tot fonduri europene nerambursabile. Este actul normativ care pune capăt blocajelor birocratice și garantează continuitatea finanțării”, a declarat ministrul.

Printre cele nouă spitale incluse în noul program european se numără și Institutul Regional de Oncologie din Timișoara, considerat un obiectiv strategic național, menit să completeze rețeaua de oncologie din România.

„Prima fază a proiectului — demolarea vechii construcții, pregătirea terenului și realizarea proiectului tehnic — a fost finalizată prin PNRR. Din ianuarie, pe noul mecanism de finanțare europeană, începe construcția efectivă a Institutului. Acesta nu este doar un proiect pentru Timișoara sau pentru regiunea de vest. Este o investiție pentru România. O investiție în diagnostic rapid, tratament modern, șanse reale pentru pacienții oncologici”, a precizat Alexandru Rogobete.

Ministrul Sănătății a subliniat că astăzi s-a aflat la Timișoara, alături de președintele Consiliului Județean Timiș, Alfred Simonis, pentru a stabili ultimele detalii tehnice ale tranziției. „Ministerul Sănătății va fi lider de proiect, în parteneriat cu CJ Timiș, DSP Timiș și CNI SA, care va implementa efectiv lucrările”, a adăugat acesta.

Proiectul marchează finalizarea unui demers început în 2014, susținut de profesorul Dorel Sǎndesc. „M-am implicat în acest proiect ca secretar de stat, îl continui acum ca ministru, și mă bucur că, după 10 ani, îl ducem în punctul în care Timișoara și întreaga regiune primesc ce merită: un institut modern, european, de oncologie. Toate acestea sunt posibile datorită echipelor excepționale cu care lucrăm. Mulțumesc echipei Ministerului Sănătății pentru profesionalism și determinare, și mulțumesc echipelor locale din Timiș conduse de profesorul Dorel Sǎndesc și de președintele Consiliului Județean, Alfred Simonis. Fără această colaborare reală, ritmul nu ar fi fost posibil. Construim cu seriozitate, cu respect și cu responsabilitate”, a concluzionat ministrul.

Dl Ciprian Ciucu a fost felicitat pentru alegerea sa ca Primar General al Capitalei de către Prof. Dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din București. Aceasta și-a exprimat totodată speranța că noua administrație va pune pe primul plan sănătatea publică și va asigura o gestionare eficientă și transparentă a rețelei de spitale aflate în subordinea Primăriei Municipiului București.

„Medicii bucureșteni au nevoie de un sistem de sănătate care să le ofere condiții de muncă în siguranță și pentru a-și exercita un act medical de calitate, dar și un management axat pe performanță, iar pacienții trebuie să primească servicii medicale centrate pe nevoile acestora.

Subliniem importanța organizării unor concursuri corecte și deschise pentru funcțiile de manager în cadrul spitalelor administrate prin Administrația Spitalelor Si Serviciilor Medicale București de Primăria Capitalei, în care competența profesională, integritatea și experiența în managementul sanitar să fie criteriile esențiale de selecție, astfel încât aceste instituții să reprezinte medii de lucru bazate pe meritocrație, depolitizate și focusate pe performanță și eficientizare, muncă în echipă și bineînțeles să reprezinte puncte de normalitate în sistemul medical”, a mai precizat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor.

Biroul OMS din România, în colaborare cu specialiști ai OMS din Republica Moldova, a organizat miercuri al doilea exercițiu de simulare pentru intervenția în incidente cu victime multiple (MCM), desfășurat la Spitalul de Urgență Ilfov. Acțiunea se înscrie în demersurile Organizației Mondiale a Sănătății de a întări capacitatea de reacție a sistemului medical și de a îmbunătăți pregătirea pentru situații de criză.

Exercițiul #SimEx a inclus și o componentă radio-nucleară, oferind personalului medical oportunitatea de a exersa atât procedurile de triaj și coordonare în situații de urgență, cât și protocoalele de decontaminare aferente scenariilor cu risc radiologic. Participanții au lucrat în condiții simulate apropiate de realitate, testând fluxurile operaționale și capacitatea de reacție rapidă.

Simularea s-a bazat pe Emergo Train System©, un instrument internațional folosit pentru antrenarea structurilor medicale în gestionarea dezastrelor. Programul a combinat discuțiile interactive cu activități practice desfășurate de 30 de profesioniști din domeniul sănătății: manageri, medici, asistenți medicali și personal auxiliar.

Potrivit organizatorilor, exercițiul a beneficiat de experiența acumulată anterior în sesiuni similare derulate în Republica Moldova și în cadrul Spitalului Universitar de Urgență București (SUUB), ceea ce a contribuit la creșterea eficienței și relevanței antrenamentului.

OMS România a mulțumit reprezentanților autorităților naționale care au participat ca observatori și au sprijinit această abordare integrată de pregătire medicală. Reprezentanții organizației subliniază „Pregătirea de azi înseamnă un răspuns mai bun pe viitor”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a evidențiat că donarea de sânge reprezintă un gest esențial de solidaritate și umanitate, capabil să salveze vieți, fiecare unitate donată putând fi decisivă pentru un pacient. Declarația a fost făcută în cadrul campaniei naționale „Avem același sânge”, derulată de Digi24 în colaborare cu centrele de transfuzie din toată țara.

Aceasta este deja a treia ediție a campaniei, care implică 24 de județe, demonstrând impactul colaborării între instituții și comunități. „Este deja al treilea an, iar implicarea a 24 de județe vorbește de la sine”, a declarat ministrul.

În Timișoara, orașul în care s-a format ca om, peste 70 de medici de la toate spitalele din municipiu au donat sânge pentru a-și susține direct pacienții. „Când cei care salvează vieți zi de zi fac primul pas, încrederea crește, iar comunitatea îi urmează”, a adăugat Rogobete.

Ministrul a felicitat toți participanții și pe Carla Tănăsie, coordonatoarea campaniei, pentru implicarea constantă în sprijinul sistemului de sănătate: „Binele nu vine de la sine — el se face prin oameni”.

Alexandru Rogobete a subliniat importanța unei colaborări constante între industrie, societatea civilă, autorități, spitale și mediul universitar pentru dezvoltarea sistemului de sănătate: „Oamenii nu donează doar sânge — donează viață. De aceea, împreună cu echipa mea, lucrăm pentru a face donarea cât mai accesibilă, aproape de oameni, acolo unde există condiții sigure pentru recoltare. Procedura trebuie să fie simplă. Drumul către donare trebuie să fie ușor.”

Ministrul a transmis și un apel direct către cetățeni:

• „Dacă poți, donează.”

• „Dacă ai donat, îți mulțumesc!”

• „Dacă încă te gândești, fă pasul acesta mic, dar decisiv. Sângele tău poate salva vieți. Încrederea ne face bine.”

Consiliul Județean Cluj a emis certificatul de urbanism necesar construirii unei subunități ISU-SMURD în comuna Țaga, proiect menit să crească siguranța populației și să faciliteze acordarea primului ajutor în situații de urgență. Noua unitate va deservi toate cele cinci sate aparținătoare, dar și comunele învecinate, reducând semnificativ timpul de reacție al echipajelor medicale și de intervenție.

Alin Tișe, președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „Este un proiect important destinat creșterii siguranței bunurilor și a vieții clujenilor din această zonă a județului. După ce l-am avizat în Comisia de Urbanism a instituției, proiectul face, iată, pași concreți în vederea obținerii autorizației de execuție a lucrărilor. Ne dorim ca această investiție să se realizeze într-un timp cât mai scurt, astfel încât timpul de intervenție în zonă al echipajelor să fie semnificativ redus”.

Viitorul sediu al subunității ISU-SMURD Țaga va avea o suprafață construită de 474,22 mp, pe două niveluri (P+E), și va fi amplasat pe un teren de aproximativ 1.600 mp. Punctul de intervenție va fi dotat cu toate echipamentele necesare și va fi deservit de pompieri, paramedici, dispeceri și funcționari administrativi.

Serviciul SMURD din localitatea Țaga va funcționa în regim de lucru pe ture, deschis 7 zile din 7, 24 de ore din 24, pentru acordarea primului ajutor pe raza comunei și a întregii zone nord-estice a județului.

În prezent, pe teritoriul județului Cluj există 13 puncte de intervenție ISU-SMURD dotate cu echipaje de prim-ajutor, în localitățile: Cluj-Napoca, Dej, Gherla, Turda, Câmpia Turzii, Huedin, Aghireșu, Băișoara, Gilău, Florești, Mociu și Jucu. De asemenea, o nouă subunitate este în construcție în localitatea Chinteni.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, anunță implementarea, în premieră pentru România, a unui sistem RMN mobil la Spitalul „Prof. Dr. Nicolae Oblu” din Iași, care permite efectuarea investigațiilor imagistice de înaltă performanță direct în sala de operație și în secția de terapie intensivă, fără a mai fi necesară deplasarea pacienților critici.

Ministerul Sănătății a finanțat proiectul de modernizare cu peste 1 milion de euro, făcând posibilă această premieră medicală. „Pentru prima dată, un spital din România poate realiza investigații imagistice de înaltă performanță în timpul intervențiilor neurochirurgicale, direct în sala de operație și în terapie intensivă. Nu mai plimbăm pacienții critici prin spital. Aducem tehnologia la ei. Acolo unde fiecare secundă contează”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Noul sistem face parte dintr-un plan mai amplu de transformare a Spitalului „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași într-un reper național și european în neurochirurgie și chirurgie spinală. „Aceasta nu este o achiziție punctuală. Este o etapă din transformarea spitalului într-un centru de excelență. România nu mai recuperează decalaje — România inovează”, a adăugat ministrul.

Testarea sistemului a demonstrat eficiența tehnologiei: ministrul însuși a efectuat primul RMN în cadrul acestui sistem, care a durat doar șase minute, comparativ cu aproximativ 60 de minute pentru un RMN clasic. „Este incredibil unde putem ajunge când investim corect și cu viziune”, a mai spus Rogobete.

Ministrul a mai subliniat importanța echipei medicale și a conducerii spitalului în implementarea acestei inovații: „Îl felicit pe managerul spitalului, Prof. univ. dr. Eva Lucian, pentru viziunea și modul în care a dezvoltat această unitate medicală. Mulțumesc întregii echipe medicale pentru modul excepțional în care se poartă cu pacienții și pentru dedicarea cu care își fac meseria, zi de zi”.

Sistemul RMN mobil va permite diagnosticarea rapidă a pacienților în situații critice, oferind o șansă mai mare la tratament eficient și reducând riscurile asociate transportului intern în spital. „În urgențele medicale nu există «mai târziu». Există doar acum. Și șansa pe care o oferă un diagnostic rapid. Dacă vrem ca oamenii să creadă în sistemul de sănătate, atunci sistemul de sănătate trebuie să facă lucruri în care oamenii pot crede cu adevărat. Încrederea ne face bine”, a încheiat ministrul.

Noile măsuri împotriva malariei, inclusiv plasele cu ingrediente duble și vaccinurile recomandate de OMS, au prevenit în 2024 aproximativ 170 de milioane de cazuri și un milion de decese, conform Raportului mondial privind malaria publicat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Instrumentele recomandate de OMS au fost tot mai integrate în sistemele naționale de sănătate. De la aprobarea primelor vaccinuri împotriva malariei din lume în 2021, 24 de țări le-au introdus în programele lor de imunizare de rutină. Chimioprevenția sezonieră a malariei a fost, de asemenea, extinsă, fiind implementată în 20 de țări și ajungând la 54 de milioane de copii în 2024, față de doar 0,2 milioane în 2012.

Progresele în eliminarea malariei continuă: 47 de țări și un teritoriu au fost certificate ca libere de malarie de OMS. În 2024, Capul Verde și Egiptul au fost recunoscute ca fiind libere de malarie, iar în 2025 li s-au alăturat Georgia, Surinam și Timorul de Est. Cu toate acestea, în 2024 au fost înregistrate aproximativ 282 de milioane de cazuri și 610.000 de decese cauzate de malarie, cu aproximativ 9 milioane mai multe decât în 2023. 95% dintre decese au avut loc în Regiunea Africană, majoritatea în rândul copiilor sub 5 ani.

OMS atrage atenția asupra creșterii rezistenței la medicamente antimalarice, care amenință eliminarea malariei. Directorul general OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat:
„Noile instrumente de prevenire a malariei ne oferă o nouă speranță, dar ne confruntăm în continuare cu provocări semnificative. Numărul tot mai mare de cazuri și decese, amenințarea tot mai mare a rezistenței la medicamente și impactul reducerilor de finanțare amenință să anuleze progresele pe care le-am realizat în ultimele două decenii. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste provocări nu este insurmontabilă. Cu conducerea țărilor cele mai afectate și cu investiții direcționate, viziunea unei lumi fără malarie rămâne realizabilă.”

Raportul subliniază rezistența parțială la derivații de artemisinină, folosiți în tratamentele antimalarice după eșecurile clorochinei și sulfadoxinei-pirimetaminei. Această rezistență a fost confirmată sau suspectată în cel puțin 8 țări africane, iar există semne de scădere a eficacității medicamentelor combinate cu artemisinină.

În 2024, rata deceselor cauzate de malarie a fost de 13,8 decese la 100.000 de locuitori, de peste trei ori mai mare decât obiectivul global de 4,5 decese la 100.000 stabilit în Strategia tehnică globală de combatere a malariei 2016-2030.

Raportul OMS evidențiază și alte provocări complexe: paraziții malariei cu deleții ale genei pfhrp2 subminează testele de diagnostic rapid, rezistența la piretroizi în 48 de țări reduce eficacitatea plaselor tratate cu insecticide, iar țânțarii Anopheles stephensi, rezistenți la multiple insecticide, au invadat 9 țări africane, complicând controlul malariei urbane. Fenomenele meteorologice extreme, conflictul și instabilitatea regională limitează accesul la servicii de sănătate, crescând riscul de transmitere.

Finanțarea globală stagnantă afectează și mai mult eforturile: în 2024, 3,9 miliarde USD au fost investiți, mai puțin de jumătate din obiectivul de 9,3 miliarde USD pentru 2025. Reducerile recente ale asistenței oficiale pentru dezvoltare au perturbat sistemele de sănătate, diminuând impactul intervențiilor și întârziind campaniile de control.

Dr. Martin Fitchet, CEO al Medicines for Malaria Venture, a declarat:
„Raportul mondial privind malaria este clar: rezistența la medicamente avansează. Răspunsul nostru trebuie să fie la fel de clar – medicamente noi cu mecanisme noi de acțiune. Dezvoltarea primei terapii combinate fără artemisinină, Ganaplacid-Lumefantrină, este o dovadă că acest lucru este posibil și reprezintă începutul unui nou capitol în rezistența la malarie. Împreună cu un parteneriat global de expertiză, angajament și finanțare, putem fi cu un pas înaintea rezistenței și putem oferi medicamente noi pentru a ne asigura că malaria nu mai reprezintă o amenințare.”

OMS subliniază că angajamentele politice trebuie susținute prin resurse și acțiuni durabile. Țările afectate de malaria sunt încurajate să mențină angajamentele de reducere a deceselor, așa cum sunt stipulate în Declarația de la Yaoundé, iar inițiativa Big Push urmărește să coordoneze comunitatea globală pentru a atenua amenințările actuale și viitoare și a construi un viitor fără malarie.

Primăria Sectorului 6 a comunicat încheierea procesului de selecție a contractorului responsabil cu proiectarea și construirea Spitalului Sectorului 6, primul spital clinic public construit în București după anul 1979. Dacă nu vor fi depuse contestații, contractul va fi semnat, iar Primăria va da ordinul de începere a lucrărilor. Proiectarea va dura 12 luni, iar execuția aproximativ 36 de luni, astfel încât spitalul va fi finalizat în 2029.

Spitalul va fi construit pe Bulevardul Timișoara 101E, între cartierele Drumul Taberei și Militari, pe o suprafață de peste 33.000 mp. Este primul spital clinic de stat ridicat în Capitală după anul 1979 și primul construit de o autoritate publică după 46 de ani.

Etapele parcurse până acum:

• Finalizarea studiului de fezabilitate și aprobarea indicatorilor tehnico-economici în Consiliul Local Sector 6;

• Întocmirea și aprobarea documentației urbanistice necesare, prin Plan Urbanistic de Detaliu;

• Obținerea finanțării la 31 mai 2024, în valoare de 190,7 milioane de euro, dintre care 72,9 milioane de euro asigurați de Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (BDCE) cu sprijinul Invest EU, cu garanția Comisiei Europene, și alte 2 milioane de euro prin grant BDCE pentru asistență tehnică;

• Înființarea Spitalului Sectorului 6 ca entitate juridică, prin HG 604/2024, aprobată de Guvern la 6 iunie 2024;

• Încheierea unui protocol de colaborare cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” pentru activități de educație, cercetare și inovare;

• Devierea liniilor de înaltă tensiune și a conductelor de gaz pentru eliberarea terenului;

• Achiziția unui grup de experți pentru realizarea caietului de sarcini privind proiectare, execuție, echipare și mentenanță;

• Lansarea licitației pentru proiectare și execuție la 23 decembrie 2024, cu cinci oferte depuse până pe 14 aprilie 2025;

• Evaluarea tehnică și financiară a ofertelor timp de 7 luni;

• Finalizarea procedurii de licitație deschisă la 28 noiembrie 2025 și desemnarea câștigătorului;

• În prezent, se află în derulare licitația pentru servicii de management supervizare și dirigenție de șantier.

Primarul sectorlui 6, Ciprian Ciucu, a declarat:

„Acesta este în acest moment cel mai matur proiect pentru a construi un nou spital public în București. Avem nevoie de acest spital nou, pentru că avem nevoie de spitale fără nosocomiale și fără risc seismic în orașul nostru. Va fi un spital clinic, inclusiv cu unitate de primiri urgențe.”

Spitalul Sectorului 6 – caracteristici și facilități:

• Suprafață totală: peste 33.000 mp;

• 307 paturi (257 cu spitalizare continuă și 50 cu spitalizare de zi);

• 8 săli de operații;

• 7 săli de nașteri;

• 75 de cabinete medicale;

• 8 secții: Cardiologie, Neurologie, Obstetrică & Ginecologie, Unitate de Terapie Intensivă adulți, Unitate de Terapie Intensivă Neonatologie, Medicină internă, Neonatologie și Chirurgie;

• 33 de specialități, clinică de recuperare, laboratoare și farmacie cu circuit închis;

• Compartiment de Primiri Urgențe de 1.680 mp;

• Parcare cu 365 de locuri.

De ce este nevoie de acest spital:

• Pentru că puținele clinici existente în Sectorul 6 nu acoperă nevoile locuitorilor;

• Pentru că, de 46 de ani, nicio autoritate publică locală nu a construit un spital în Sectorul 6;

• Pentru că locuitorii au nevoie de servicii medicale aproape de casă.

Sprijinul oferit prin PNRR întărește Serviciul Județean de Ambulanță Dâmbovița, care a primit deja șapte ambulanțe moderne, complet echipate, iar alte patru sunt așteptate în perioada următoare pentru a asigura intervenții rapide și eficiente în situații critice.

„Pentru echipajele medicale, acestea aduc siguranță în momente critice, timp câștigat și tot ce le trebuie pentru a fi acolo exact atunci când contează cel mai mult”, transmit reprezentanții Consiliului Județean Dâmbovița.

Pe lângă noile ambulanțe, va începe și modernizarea sediului Serviciului Județean de Ambulanță Dâmbovița. Investiția de peste 5.700.000 de lei va transforma clădirea într-un spațiu modern, eficient energetic și adaptat standardelor actuale, oferind condiții optime pentru profesioniștii care lucrează zi și noapte.

„Toate aceste investiții sunt pentru sănătatea dâmbovițenilor. Pentru ca fiecare să aibă siguranța că, oriunde se află în județ, ajutorul vine repede și este acolo pentru cei care au nevoie”, potrivit instituției.

Un tânăr de 17 ani, aflat în stare critică după un accident sportiv, a fost salvat datorită unei intervenții coordonate între echipe medicale din Miercurea Ciuc, Oradea și Târgu Mureș.

Tânărul a fost internat în secția de terapie intensivă a spitalului din Miercurea Ciuc din cauza contuziei pulmonare, sindromului de detresă respiratorie acută (ARDS) și leziunii cardiace, fiind ventilat mecanic și aflat în stare critică. Medicii din spital și din alte centre, împreună cu conducerea unității medicale, au depus eforturi considerabile pentru ca pacientul să fie stabilizat și să fie transportat în siguranță către un centru specializat unde putea fi realizată intervenția chirurgicală cardiacă.

Miercuri după-amiază, la Miercurea Ciuc a sosit, cu elicopterul, o echipă de specialiști din Oradea, care a adus un aparat ECMO mobil (aparat mobil de oxigenare extracorporală cu membrană). Medicii din spital au realizat conectarea pacientului la aparat, iar ieri seară acesta a fost transportat cu elicopter SMURD la Târgu Mureș, unde operația pe cord a fost efectuată cu succes.

Spitalul a transmis mulțumiri tuturor celor implicați:
„Mulțumim tuturor celor care au făcut parte din această amplă operațiune și care, în timpul programului sau în afara lui, au organizat și au muncit peste puteri pentru ca acest tânăr de 17 ani să poată trăi mai departe. Îi dorim însănătoșire grabnică, recuperare completă și continuăm să ținem pumnii pentru el!”