Spitalul Clinic de Psihiatrie aProf. Dr. Alexandru Obregia”, Spitalul de Psihiatrie Titan – aDr.Constantin Gorgos” si Centrul de Evaluare si Tratament a Toxicodependentelor pentru Tineri aSf. Steliana au trecut in subordinea Primariei Municipiului Bucuresti, continuand procesul de descentralizare in sistemul sanitar, astfel incat acum Primaria Capitalei are in subordine 21 de spitale din cele 49 existente in Bucuresti. Ministerul Sanatatii a anuntat, vineri, 16 aprilie, lansarea in dezbatere publica a proiectelor de acte normative privind derularea procesului de descentralizare in sistemul sanitar. Conform noilor prevederi, pana la 1 iulie 2010, Ministerul Sanatatii va finaliza descentralizarea in sistemul sanitar a unitatilor cu paturi catre administratia locala, data pana la care vor fi transferate autoritatilor locale peste 85% din unitatile sanitare aflate in sistemul public. Din cele 435 unitati sanitare publice existente pe teritoriul Romaniei, se propune transferul catre autoritatea locala a 373 de unitati sanitare. Vor ramane in reteaua Ministerului Sanatatii 62 de unitati sanitare de interes national, institute publice, spitale clinice judetene de urgenta (cele din centrele universitare importante), spitalele cu profil de psihiatrie si spitale monospecializate. Prin descentralizarea in sistemul sanitar se urmareste cresterea autonomiei spitalelor din punct de vedere managerial, astfel incat autoritatile locale vor avea in administrare logistica, resursele financiare si umane, iar managerul din aceste unitati sanitare va incheia contractul de management cu administratia locala si nu cu Ministrul Sanatatii, ca pana acum. Dupa descentralizare, concursurile pentru ocuparea functiilor de manager vor fi organizate de catre consiliile judetene.
Doljul, judetul cu cel mai mic numar de asigurati din tara
Medicii de familie din judetul Dolj care au contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate au cel mai mic numar de asigurati din tara, media in acest judet fiind de 1.390 de asigurati/medic, la nivel national numarul mediu de asigurati per medic fiind de 1.750. Dintre cei 416 medici de familie aflati in contract cu Casa Judeteana de Asigurari de Sanatate, 112 au sub 1.000 de asigurati pe lista, 248 au mai putin de 1.400 de asigurati, 19 au peste 2.200 de asigurati si doar cinci medici au mai mult de 2.500 de asigurati, una din explicatii fiind faptul ca cu noul contract-cadru negociat de medicii de familie duce la cresterea birocratiei si a numarului de situatii in care Casa poate rezilia automat contractul cu medicii de familie. Totusi, prin modificarea punctajelor pe grupe de varsta, situatia financiara a cabinetelor medicilor de familie s-ar putea imbunatati.
Leziunile maduvei si epilepsia, tratate cu ajutorul unui implant cerebral cu matase
Un nou timp de implant cerebral realizat partial din matase, care ofera o conexiune sensibila pentru semnalele inregistrate, ar putea reprezenta solutia ideala pentru recuperarea in urma leziunilor cerebrale sau a epilesiei. Testele au constat in plasarea de electrozi fini si flexibili la creierul unei pisici, aratand ca semnalele primite erau mult mai puternice decat in cazul altor tipuri de dispozitive cu aceeasi destinatie. Cercetatorii de la Universitatea din Illinois, secondati de colegii de la Universitatea din Pennsylvania si de la Universitatea Tuffs din Boston au descoperit ca aceste implanturi i-ar putea ajuta pe cei cu epilepsie sau leziuni cerebrale , dar si pe medici, atunci cand au de realizat implanturi de brate sau picioare. Cercetatorii americani, citati de revista aNature Materials”, au realizat sistemele folosind o proteina obtinuta din matase si electrozi metalici deosebit de fini. aAceste tipuri de implanturi au capacitatea de a creste contactul dintre electrozi si tesutul cerebral si de a micsora, in acelasi timp, leziunile cerebrale”, a declarat pentru Reuters Health doctorul Walter Koroshetz, de la Institutul National pentru Leziuni Cerebrale.
Centru modern pentru persoanele cu autism din Bihor
La Oradea, in fostul spatiu al Centrului de Zi „Cuore”, a fost inaugurat sediul Asociatiei SOS AUTISM – Bihor (ASAB). ASAB a fost infiintata in martie 2007, de 14 parinti cu copii autisti, ajutati de organizatia Caritas Catolica. in prezent, in asociatie sunt inscrise 43 de familii si 47 de copii si tineri autisti, cu varste cuprinse intre 3 si 33 de ani. Dupa trei ani de la infiintare, cu sprijinul Consiliului Local Oradea si al Administratiei Social Comunitare Oradea, asociatia a primit acest spatiu care a fost in totalitate amenajat din fondurile asociatiei si cu ajutorul parintilor. Asociatia SOS AUTISM – Bihor incearca acum sa obtina acreditarea, pentru ca acest sediu sa functioneze ca si centru de zi sau centru de resurse in autism.
Bani de transplanturi la Targu Mures
Ministerul Sanatatii a elaborat un nou program care se refera la pacientii cu infarct miocardic. Astfel, Ministerul a alocat suma de 15 milioane de lei, bani care vor salva anual aproximativ 3500 de vieti. „Banii nu sunt suficienti insa sunt extrem de bineveniti avand in vedere ca la fiecare pacient se cheltuie cam 1000 de euro. Banii vor acoperi cam 550 de stenturi si alte dispozitive medicale”, a declarat doctorul Benedek Imre, medic specialist la Clinica de Boli Cardiovasculare si Transplant Mures. Programul se desfasoara la nivel national si va fi implementat in zece centre medicale, iar banii vor fi impartiti in mod egal. „in sfarsit s-au gandit si la noi. Acest program este extraordinar de util. in conceptia mea, prin acest program se poate reduce rata de mortalitate a celor cu infarct miocardic pana la cinci la suta fata de 30 la suta cat ar fi acum”, a declarat doctorul Benedek Imre, medic specialist la Clinica de Boli Cardiovasculare si Transplant Mures. Institutul de Boli Cardiovasculare si Transplant din Targu-Mures, rezolva in fiecare an peste 300 de cazuri de infarct miocardic prin implant de stenturi. Deocamdata, conducerea Spitalului Clinic Judetean Mures nu stie cand vor veni banii de la Minister.
Curs pentru medicii ginecologi privind malformatiile tubului neural
Asociatia Ecografie Plus din Iasi, Universitatea de Medicina si Farmacie aGr.T.Popa” Iasi, Colegiul Medicilor Iasi organizeaza intre 4 si 5 iunie 2010, la Iasi, cursul cu tema „Malformatii de tub neural. Diagnostic ecografic prenatal”. Acest curs va beneficia de demonstratiile practice de ecografie ale tubului neural din trimestrul doi de sarcina si discutiile pe marginea acestor demonstratii. Demonstratile vor fi sustinute de dr. Gheorghe Iliev, medic primar obstetrica-ginecologie, competenta in ecografie obstetrica-ginecologie, SCOG „Cuza Voda” Iasi.Temele prezentate la cursuri sunt urmatoarele: Embriogeneza si dezvoltarea tubului neural, Ecografia cerebrala standard si sonografia cerebrala (neurosonografie). Modificarile ecografice evolutive ale tubului neural, Defecte de tub neural (Anencefalia, spina bifida, encefalocel), Ventriculomegalia / Hidrocefalia, Malformatii ale liniei mediane (holoprozencefalie, agenezie septum pelucidum, agenezie corp calos), Malformatii ale fosei cerebrale posterioare (mega cisterna magna, sindromul Dandy-Walker, chistul Blake, hipoplazie de vermis), Malformatiile cerebrale si patologia cromozomiala, Leziuni cerebrale distructive (Hidranencefalia, porencefalia, schizencefalia), Leziuni cerebrale intrauterine cu debut tardiv (microcefalie, anomalii corticale, leziuni ischemice, leziuni hemoragice, tumori, malformatii vasculare), Tratamentul chirurgical in malformatiile tubului neural, Malformatii ale tubului neural. Examen anatomo-patologic. Cursul va fi unul interactiv si va avea scurte pauze de discutii dupa fiecare prezentare. Se adreseaza in special medicilor de obstetrica si ginecologie (specialisti, primari) cu competenta in ecografie obstetrica-ginecologie; medicilor radiologi cu competenta in ecografia generala; medicilor de familie cu competenta in ecografia generala.
Primul centru pilot pentru bolile rare, la Zalau
Un pas important in tratamentul persoanelor cu boli rare din Romania a fost facut prin demararea lucrarilor la primul centru pilot de referinta pentru boli rare, ce va fi inaugurat peste un an in orasul Zalau. Proiectul, coordonat de Asociatia „Prader Willi” Romania, este cel mai mare in domeniu din Europa si costa circa doua milioane de euro, din care 1,8 milioane reprezinta sprijinul Guvernului Norvegiei. ain acest proiect suntem sprijiniti de Ministerul Sanatatii, Societatea Romana de Genetica si Universitatea de Medicina din Timisoara. Pe 30 aprilie 2011 este data limita pentru terminarea lucrarilor la primul centru pentru boli rare din Romania. Acest centru se va adresa persoanelor afectate de boli rare din intreaga tara, urmand sa existe si spatii de cazare pentru cei ce vin din alte localitati. De asemenea, aici se vor organiza intalniri si cursuri pentru pacienti si familiile lor si cursuri de formare a unor specialisti in bolile rare”, a declarat, in exclusivitate pentru SanatateaTV, Dorica Dan, presedinte Asociatia Prader Willi Romania. Centrul va putea gazdui in jur de 50 de persoane cu boli rare care vor beneficia de tratament adecvat si de consiliere din partea unor specialisti. Acest proiect prevede insa si un Plan National de Boli Rare, o biblioteca virtuala care va cuprinde informatii despre toate bolile considerate a fi rare. De asemenea, aici, specialistii romani vor putea studia in amanunt toate aspectele legate de bolile rare. Realizarea Centrului Pilot de Referinta Pentru Boli Rare face parte din proiectul aParteneriat Norvegiano-Roman pentru progres in bolile rare”, avand drept scop imbunatatirea calitatii vietii persoanelor afectate de boli rare din Romania, prin acces egal la diagnostic, tratament de calitate si servicii de reabilitare. O boala este considerata a fi rara daca apare la mai putin de 200.000 persoane in SUA si la mai putin de 5 persoane din 10.000 in UE. La nivel mondial sunt clasificate aproximativ 8000 de boli rare, 75% afectand copiii. Desi bolile sunt rare, pacientii nu sunt putini din cauza diversitatii si numarului mare de boli rare. in UE sunt inregistrati 25 de milioane de persoane cu boli rare, din care peste 1 milion sunt in Romania.
Ciocolata neagra combate ciroza
Oamenii de stiinta spanioli sustin ca ciocolata neagra are capacitatea de a limita cresterea presiunii sangvine in cavitatea abdominala. Cresterea presiunii sangvine se produce, de regula, dupa fiecare masa si poate ajunge la un nivel periculos de mare in cazul pacientilor suferind de ciroza, in cazurile severe se sparg vasele de sange. Studiul, realizat pe un esantion de 21 de pacienti suferind de afectiuni hepatice in faza terminala, in special ciroza, a ajuns la concluzia ca voluntarii care au primit portii zilnice de ciocolata neagra continand 85% cacao au prezentat o presiune sangvina considerabil mai mica la nivelul ficatului, comparativ cu voluntarii care au primit portii zilnice de ciocolata alba. Rezultatele studiului au fost prezentate la conferinta anuala organizata de „Asociatia Europeana pentru Studiul Ficatului” la Viena. Alte studii stiintifice au sugerat faptul ca ciocolata neagra are efecte benefice si asupra sanatatii inimii. Ciroza provoaca cicatrice adanci la nivelul ficatului, cauzand o functionare defectuoasa pe termen lung a acestui organ. Boala este provocata de factori diversi, printre care se regasesc infectia cu virusul hepatitei si consumul abuziv de alcool.
Obligati sa importam vaccin anti-TBC pentru nou-nascuti
Vaccinul anti-TBC pentru bebelusi ar putea fi importat. Aceasta este propunerea Comisiei de Vaccinologie facuta ministrului Sanatatii. Cum Institutul Cantacuzino va mai putea produce acest tip de vaccin abia peste o luna, singura solutie ar fi ca acesta sa fie importat. Propunerea a fost inaintata ministrului Attila Cseke, acesta urmand sa analizeze solutia Comisiei de Vaccinologie. Institutul Cantacuzino are zeci de doze de vaccin anti-TBC in stoc, insa nu pot fi utilizate pentru ca nu are autorizatie. La nivel national, zeci de mii de bebelusi au fost externati din maternitati fara sa li se fi facut vaccinarea anti-TBC, este cazul nou-nascutilor din Brasov sau din Sibiu.
Chirurgia minim invaziva, o „chirurgie de catifea” cu beneficii multiple pentru pacienti si medici
Calitatea vietii unui pacient operat prin mijloace minim invazive este mult mai buna decat a celui operat prin mijloace clasice. Operatiile minim invazive au o serie de beneficii: bolnavii nu mai sunt supusi spitalizarii indelungate, bolnavul revine la serviciu si devine productiv mult mai repede, nu mai sunt supusi acelorasi riscuri. Interventiile minim invazive au practic aceeasi eficienta precum taieturile clasice, dar mai multe beneficii pentru pacient si medic, si pentru economia spitalului in ultima instanta. intotdeauna urologia a reprezentat un loc de frunte in utilizarea mijloacelor minim invazive in tratamentul afectiunilor aparatului urinar. „Este una dintre cele mai tehnologice specialitati chirurgicale. Aproximativ 70% dintre operatii nu mai sunt operatii clasice, nu se mai fac taieturi. Bolnavii nu mai sunt supusi acelorasi complicatii, precum sangerarea mare, posibilitatea contractarii unor infectii intraspitalicesti. Oamenii au ajuns sa nu mai doreasca astfel de interventii, vor interventii chirurgicale care sa aiba aceeasi eficienta ca si operatiile clasice, dar sa nu mai aiba complicatiile acestora”, spune Prof.Dr. Mihai Lucan, director Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca, vorbind despre beneficiile interventiilor minim invazive. Acesta a amintit de Dr Arthur Smith, cel care a introdus in 1980 notiunea de endourologie. Endourologia presupune abordul aparatului urinar atat pe caile naturale cat si pe cai neoformate, ca sa trateze entitatile urologice. „La ora actuala, endourologia si urologia minim invaziva pot practic sa trateze orice entitate patologica a tractului urinar cu aceeasi eficienta cu care o fac interventiile clasice, dar cu mult mai multe beneficii pentru pacient”, considera Prof.Dr. Mihai Lucan, director Institutul Clinic de Urologie si Transplant Renal Cluj-Napoca. Costul interventiei minim invazive poate parea initial foarte mare, dar daca se calculeaza ansamblul interventiei, numarul de zile pe care le petrece bolnavul in spital, rapiditatea cu care acesta devine productiv, costul final este echivalent cu cel al unei operatii clasice, iar costul functional este mult mai bun.