Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” a organizat, miercuri, Ziua Porților Deschise a Departamentului de Simulare Medicală, printr-o sesiune specială pentru jurnalişti. Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul UMF „Carol Davila”, a subliniat importanţa simulării medicale, care contribuie la dezvoltarea abilităţilor clinice, dar şi de comunicare cu pacienţii şi aparţinătorii acestora.

„Un doctor învaţă toată viaţa, este student toată viaţa. Prin această simulare medicală se dezvoltă abilităţile clinice., de manualitate, de colaborare și de comunicare. Este foarte importantă simularea medicală pentru că se poate verifica dacă s-a învăţat bine procedura respectivă, se poate îmbunătăţi activitatea de îngrijire a pacienţilor, creşte siguranţa pacienţilor şi este într-un mediu sigur. Se poate repeta până se învaţă acea intervenţie medicală, se poate crea un scenariu clinic în care cel care face procedura este verificat prin filmare. De asemenea, şi comunicarea cu pacientul, cu aparţinătorii se poate realiza prin filmarea actului respectiv, după care cel care este tutorele de curs îl ia pe cursant şi discută dacă a comunicat bine sau nu cu pacientul. Scopul final este creşterea siguranţei pacientului, fiind o metodă complementară învăţământului clasic”, a declarat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Rectorul UMF „Carol Davila” a precizat că activitatea centrului a început în urmă cu doi ani, când nu existau multe modele şi simulatoare dotate precum cele din prezent.

„Am început activitatea aici acum doi ani. Nu aveam foarte multe modele, manechine sau simulatoare computerizate, dar, pe parcurs, am reuşit să populăm această clădire, aceste spaţii cu modele, manechine şi simulatoare computerizate”, a explicat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

Conf. univ. dr. Ștefan Busnatu, prorectorul pentru dezvoltarea infrastructurii informaţionale, digitalizare şi tehnologii inovative, a subliniat importanţa centrului de simulare

„Am reuşit să creştem acest centru de simulare plecând de la un nucleu. Am ajuns în a avea un număr de 11.000 de participanţi la atelierele care au fost desfăşurate. (…) Plecând din zona manechinelor, am început să mergem foarte mult și către zona de realitate virtuală.  (…) Vorbim practic de crearea de algoritmi de inteligență artificială, care să fie interfațați cu imagini umane, umanoizi, strict pentru a gestiona pacienții pe diverse specialități, pentru a fi utilizat atât în zona de traning, pentru a fi utilizat atât în zona de activitate medicală, pentru că avem un deficit extrem de mare când vine vorba de resurse umană, și suntem în situația în care să ne aliniem oricum la direcțiile europene când vine vorba de inovație și digitalizare. Și atunci integram partea de stimulare și educație cu partea de prestare de servicii medicale prin aceste ecosistem pe care încercăm să-l construim într-un viitor proiect și sper să avem succes”, a precizat conf. univ. dr. Ștefan Busnatu.

Simularea medicală reprezintă o metodă modernă de formare ce utilizează diverse tehnici de predare complementare modelului clasic, în combinaţie cu aparatură, instrumente şi tehnologii inovative pentru a crea un mediu şi scenarii de practică similare realităţii. Aceasta permite profesioniştilor din domeniul sănătăţii – medici, asistente, dar şi studenţilor din disciplinele medicale să-şi exerseze şi să-şi îmbunătăţească abilităţile clinice, de manualitate, dar şi abilităţile de comunicare, coordonare şi luare a deciziilor, stimulând munca în echipă.

În cei doi ani de la inaugurarea Centrului de Simulare Medicală de la UMF „Carol Davila”, au fost desfăşurate 892 de ateliere, cu participarea a 15.598 de cursanți – studenți de la Medicină Generală, Asistență  Medicală Generală, Stomatologie și Farmacie, medici rezidenți și cadre didactice ale UMFCD.

Echipa Centrului de Simulare Medicală este formată din 6 membri permanenți:

• Dr. Cristian Toma, coordonatorul Centrului
• As. Daniela Dunca, coordonator programe de formare Nursing
• Dr. Andrei Slobozeanu, coordonator programe de formare pentru studenți
• Dr. Ioana Vișan, coordonator programe de formare pentru medici rezidenți
• Dr. Bogdan Boboc, coordonator programe de formare pentru medici specialiști
• Alexandru Bojică, tehnician simulare medicală

Totodată, activitatea Centrului este sprijinită de aproximativ 70 de studenți voluntari, selectaționați în urma unui proces riguros de interviuri și a unui training extensiv, pentru a asigura calitatea predării în programul cursurilor de Tehnici Clinice de Bază și Suport Vital de Bază, program care utilizează metoda de “peer-to-peer learning” și are ca grup țintă studenții de an 1, oferindu-le acestora o bază practică cu care să își înceapă anii clinici de studiu.

Pe langă studenții voluntari, din baza de lectori colaboratori mai fac parte peste 30 de medici rezidenți, dar și peste 120 de cadre didactice din multiple și diverse catedre, care sprijină activitatea Centrului tot în mod voluntar.

Cea de-a patra ediție a proiectului „Controlează Obezitatea” s-a desfășurat, miercuri, la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) din Craiova. Campania se derulează la nivel naţional şi este iniţiată de către de prof. univ. dr. Cătălina Poiană, prorector al UMF „Carol Davila” din Bucureşti, președinte al Colegiului Medicilor din Municipiul București.

În ultimii ani, obezitatea a devenit un motiv tot mai mare de îngrijorare pentru specialiștii în sănătate pe plan mondial, fiind considerată o problemă critică de sănătate publică. Aceasta deoarece obezitatea constituie un factor de risc pentru numeroase afecțiuni cronice netransmisibile, care, împreună, provoacă cel mai mare număr de decese anuale la nivel mondial: boli cardiovasculare, accident vascular cerebral, diabet zaharat, afecțiuni articulare, probleme respiratorii sau anumite tipuri de cancer.

Cele mai recente date prezentate de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că în 2019, aproximativ 5 milioane de decese atribuite unor boli cronice netransmisibile, precum boli cardiovasculare, diabet, cancer, afecțiuni neurologice, digestive și respiratorii, au fost asociate cu un Indice de Masă Corporală (IMC) peste limitele normale3. În cazul adulților, OMS definește limita superioară a unui IMC considerat optim la maximum 25 kg/m2 4. Astfel, supraponderea intervine la un IMC de peste 25kg/m2, iar obezitatea, atunci când IMC este mai mare sau egal cu 30 kg/m2 5. În ceea ce privește copiii și tinerii adolescenți, limita de la care se consideră că apare supraponderea sau obezitatea variază în funcție de vârstă și de gradul de dezvoltare fizică a copilului/tânărului.

„Suntem foarte bucuroşi că această campanie include şi Universitatea de Medicină şi Farmacie din Craiova, mai ales că în ultimii ani universitatea noastră s-a implicat în multe proiecte de sănătate publică, de testare, de conştientizare, pentru că acesta este rolul unei universităţi: pe lângă formarea de profesionişti în domeniul sănătăţii, rolul nostru este şi de conştientizare a populaţiei, a colegilor noştri medici. În ultimii 4-5 ani am pus bazele a multiple campanii de testare pentru hepatita cronică virală C, sunt peste 60.000 de persoane testate în Oltenia, de conştientizare a infecţiei cu HPV, de prevenţie a meningitei, screeningul cancerului colorectal. Acum a venit rândul obezităţii, care este o problemă majoră de sănătate publică, pentru că statisticile apreciază că în puţin timp, adică până în 2035, proporţia obezităţii va fi covârşitoare, 52% din populaţia globală, adică una din două persoane va fi supraponderală sau obeză”, a declarat prof. univ. dr. Dan Gheonea, rectorul UMF Craiova.

Prof. univ. dr. Dan Gheonea a precizat că UMF Craiova va demara din această toamnă o campanie în mediul rural, în comunităţi defavorizate, pentru identificarea bolilor netransmisibile: diabetul zaharat şi obezitatea. Campania va include o caravană, dotată cu unn laborator mobil care a fost achiziţionat pentru a veni în sprijinul celor care reuşesc destul de greu să ajungă la un specialist.

Iniţiatorul Campaniei „Controlează obezitatea”, prof. univ. dr.Cătălina Poiană, a subliniat că obezitatea este mai mult decât o problemă de sănătate publică, fiind de fapt o prioritate în acest sens, deoarece cifrele sunt alarmante, iar prevalenţa este cu certitudine subevaluată.

„Dacă privim la copii, cifrele sunt şi mai îngrijorătoare, iar pentru populaţia românească prevalenţa copiilor cu suprapondere şi cu obezitate către anul 2035 va fi aproape la 50% din populaţia infantilă, deci unu din doi copii va fi supraponderal sau obez. Şi poate cel mai alarmant lucru este că încă din copilărie obezitatea începe să vină cu nişte complicaţii, respectiv cu modificări ale profilului lipidic de tip aterogen, cu modificări ale homeostatului glicemic şi cu valori crescute ale tensiunii arteriale care pot fi toate atribuibile unui indice de masă corporală crescut. Obezitatea vine împreună cu foarte multe complicaţii şi există date clare ce demonstrează o creştere a mortalităţii legată de un indice de masă corporală crescut în principalele boli cronice netransmisibile aşa cum este boala coroniară cardiacă, accidentul vascular cerebral şi cancerul. Obezitatea nu poate fi complet manageriată decât în contextul unei echipe multidisciplinare”, a spus prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

„Obezitatea apare ca o incapacitate de adaptare a organismului nostru la modificările socio-economice din ultima perioadă, astfel încât obezitatea apare ca o consecinţă a unei caracteristici adaptative a speciei şi anume aceea de a-şi salva surplusul energetic atunci când acesta este disponibil şi a şi-l depozita pentru zilele negre sub formă de ţesut adipos, ceea ce face ca lupta împotriva obezităţii să fie cu atât mai dificilă. În acest moment, obezitatea reprezintă o problemă de sănătate publică. Avem date care arată că jumătate din populaţia ţării este supraponderală sau obeză, iar obezitatea atrage o serie de consecinţe asupra organismului. 80% din cazurile de diabet zaharat au legătură cu supraponderea, cu obezitatea sau cu excesul de ţesut adipos”, a subliniat prof. univ. dr. Bogdan Timar, președintele Societății de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Flagelul obezității dă naștere unei noi „pandemii” cu un impact major nu doar asupra sănătății, ci și la nivel economic

Numărul persoanelor cu suprapondere și obezitate se așteptă să crească într-un ritm accelerat până în 2035, conform estimărilor prezentate în ediția 2024 a World Obesity Atlas. În următorii 11 ani, procentul persoanelor supraponderale și cu obezitate va ajunge la 54% din totalul populației globale, în lipsa unor măsuri concentrate de combatere a obezității6. Datele indică faptul că peste 3,3 miliarde de oameni ar putea suferi de aceste afecțiuni în 2035, comparativ cu 2,2 miliarde în 20207.

Strict raportat la obezitate, specialiștii apreciază că numărul cazurilor de obezitate în rândul adulților va crește de la 0,8 miliarde în 2020 la 1,5 miliarde până în 2035.

Dacă situația obezității în populația adultă este considerată îngrijorătoare, un capitol cu adevărat critic îl reprezintă obezitatea infantilă și cea în rândul adolescenților, a cărei prevalență este așteptată să crească într-un ritm chiar mai rapid decât în cazul adulților. Conform acelorași date, prevalența globală a obezității în rândul copiilor și tinerilor cu vârste între 5 și 19 ani va crește de la 175 de milioane de cazuri în 2020, la 380 de milioane până în 20359.

Dincolo de implicațiile la nivelul sănătății individului, obezitatea reprezintă și o povară economică, care în timp va fi resimțită tot mai mult, mai ales în țările cu venituri mici și mijlocii. La nivel mondial, în 2020 impactul economic generat de cazurile de suprapondere și obezitate a însemnat 2.4% din PIB-ul global (aproximativ 2.8 trilioane de dolari), iar până în 2035 se așteaptă să ajungă la circa 4.3 trilioane de dolari.

„Flagelul obezității se extinde de la an la an și se conturează drept una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică cu care ne vom confrunta la nivel mondial în următorii ani. Prin intermediul inițiativei <<Controlează Obezitatea>> ne dorim, pe de-o parte, să informăm și să ajutăm publicul larg să conștientizeze că obezitatea este o afecțiune medicală care constituie un factor de risc major pentru numeroase boli cronice netransmisibile, precum bolile cardiovasculare, diabetul, cancerul sau afecțiunile respiratorii, dar și un factor agravant pentru alte afecțiuni. În același timp, aducând laolaltă medici din diverse specialități care întâlnesc pacienți cu obezitate în practica de zi cu zi, ne dorim să punem bazele unei comunități multidisciplinare, la nivel național, pregătite să lupte eficient în combaterea obezității. Este nevoie de eforturi comune, atât la nivel individual, cât și la nivel general pentru a face față provocărilor cauzate de obezitate”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Aproape 2 din 5 adulți din România ar putea suferi de obezitate până în 2035

Trendul general care anticipează o creștere puternică a prevalenței obezității în populația globală este observat și în România, unde, potrivit World Obesity Atlas, 35% dintre adulți, adică aproximativ 2 din 5 români cu vârste peste 19 ani vor suferi de obezitate până în 203511, în lipsa unor măsuri coordonate care să contracareze acest fenomen.

Dacă ne referim la obezitate și suprapondere cumulat, proiecțiile specialiștilor indică o creștere mai accentuată a acestora în rândul copiilor, comparativ cu populația adultă12: datele de specialitate arată că până în 2035, rata anuală de creștere a numărului de persoane adulte cu un Indice de Masă Corporală asociat supraponderii sau obezității este de 0.2%, în timp ce în rândul copiilor este de 3.1%13.

În ceea ce privește implicațiile la nivel economic, până în 2035, impactul determinat de cazurile de suprapondere și obezitate ar putea ajunge la 3,6% din Produsul Intern Brut (PIB) al României.

„Obezitatea este, fără îndoială, o problemă de sănătate publică care ne îngrijorează și care are toate premisele să devină una dintre cele mai împovărătoare afecțiuni, atât din punctul de vedere al sănătății populației, cât și din punct de vedere economic, pentru societatea în care trăim. Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova se alătură inițiativei <<Controlează Obezitatea>> și susține acest demers pentru a contribui la creșterea gradului de conștientizare a populației generale în ceea ce privește implicațiile și riscurile obezității în raport cu starea de sănătate. Totodată, înțelegem că este nevoie de o strânsă colaborare între diferitele specialități care îngrijesc pacienți cu obezitate, pentru o abordare coordonată în managementul acestei afecțiuni.”, a declarat prof. Univ. Dr. Dan Gheonea, rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Craiova.

Inițiativa „Controlează Obezitatea” se desfășoară sub egida Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și cuprinde acțiuni care vizează două direcții: componenta de informare și conștientizare a publicului larg în privința problematicii obezității la nivel general și o componentă de educație medicală adresată profesioniștilor din sănătate implicați în managementul persoanelor cu obezitate.

Proiectul se derulează pe parcursul anului 2024 la nivel național în marile centre universitare de medicină: București, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Oradea, Sibiu, Târgu Mureș, Timișoara.

Serviciul de Ambulanţă Bucureşti – Ilfov (SABIF) a înregistrat, în ultimele trei zile, 4.396 de solicitări, dintre care 2.795 persoane au prezentat urgenţe de „cod roşu” şi „cod galben”.

„În ultimele 3 zile (72 de ore) 4.396 de persoane au avut nevoie de Ambulanţa Bucureşti- Ilfov, cu 14% mai mult decât într-o perioadă fără caniculă. 2.795 de persoane dintre acestea au prezentat urgenţe de cod roşu şi cod galben. Un număr de 433 de persoane se aflau în loc public când au nevoie de ambulanţă. 68 de persoane au prezentat lipotimii, iar 40 de persoane şi-au pierdut starea de conştienţă pentru puţin timp prezentând sincope”, a declarat joi, pentru Agerpres, dr. Alis Grasu, managerul SABIF.

Potrivit managerului SABIF, numai în ultimele 24 de ore au fost efectuate la Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov un număr de 1.405 solicitări, dintre care 871 de persoane au prezentat urgenţe de „cod roşu” şi „cod galben”.

Dintre urgenţe, 118 persoane se aflau în loc public când au avut nevoie de ambulanţă. Un număr de 11 persoane au prezentat lipotimii, iar 17 persoane au prezentat sincope.