Medici renumiti din Marea Britanie ii sfatuiesc pe cei care vor sa ramana activi fizic si psihic pentru cat mai mult timp sa faca exercitii de intarire a muschilor de doua ori pe saptamana, dar si exercitii aerobice. Activitatea fizica protejeaza impotriva obezitatii, bolilor de inima si depresiei, spun expertii. Recomandari de exercitii in functie de varsta sunt cuprinse in noile ghiduri pentru activitate fizica din Regatul Unit, transmite BBC.  

Recomandari de activitate fizica pentru copiii sub 5 ani

– 30 de minute de stat pe burtica ii poate ajuta pe bebelusi sa-si dezvolte muschii gatului si umerilor 

– 180 de minute de joaca activa pe zi este activitatea fizica perfecta pentru copiii intre 1 si 3 ani

– in cazul prescolarilor, puterm vorbi deja despre 60 de minute de exercitii pe zi, dar si de alte 120 de minute de activitate fizica

Recomandari pentru copiii intre 5 si 18 ani

–  sa aiba cel putin o ora de activitate fizica in fiecare zi din saptamana

– sa-si dezvolte muschii si sa-si intareasca oasele

– sa reduca cat de mult pot perioadele de sedentarism

Recomandari pentru adultii intre 19 si 64 de ani

– sa fie activi fizic in fiecare zi

– sa-si dezvolte sau sa-si mentina forta musculara prin gradinarit, caratul unor pungi grele de cumparaturi sau exercitii de rezistenta – de doua ori pe saptamana

– sa mearga pe jos in ritm alert sau sa pedaleze cel putin 150 de minute in fiecare saptamana (o alta varianta ar fi sa alerge 75 de minute saptamanal)

– sa reduca cat de mult pot perioadele de sedentarism

Recomandari pentru adultii de peste 65 de ani

– orice fel de activitate fizica e mai buna decat niciuna

– de doua ori pe saptamana sa faca exercisii pentru imbunatatirea fortei musculare, echilibrului si flexibilitatii; dansul este o idee excelenta

– saptamanal, 150 de minute de activitate aerobica moderata ca intensitate

Recomandari pentru femeile insarcinate

– 150 de minute de activitate fizica moderata pe saptamana

– activitatea fizica intensa nu este recomandata femeilor care inainte de sarcina erau inactive

– sa aiba grija sa nu se loveasca la burta

– sa faca exercitii de intarire a muschilor de doua ori pe saptamana

Recomandari pentru adultii cu dizabilitati

– activitatea fizica nu reprezinta un risc si are benefcii similare cu cele recomandate restului populatiei

Introducerea si in Romania a unui concept deja implementat in cateva state europene: donatorul de organe, ţesuturi şi celule – fara activitate cardiaca. Asta a propus chirurgul Radu Zamfir,  seful Agentiei de Transplant. Concret, ar urma ca prelevarile sa se faca, in anumite situatii, si de la donatori fara activitate cardiaca.

„Este vorba despre un concept nou in Romania, dar care in ţari precum Marea Britanie, Olanda sau Belgia este foarte raspandit, oferind pana la 30% din numarul total al donatorilor inregistrati anual. Este una dintre modalitatile recomandate de Comisia de experti a Consiliului Europei, de crestere a numarului de donatori, alaturi de incurajarea donarii de la donatorul viu şi de dezvoltarea unor programe de donatori marginali”, se arata intr-un comunicat al Agentiei Nationala de Transplant (ANT)

Dr. Radu Zamfir a prezentat proiectul la Iasi, in cadrul Conferintei Nationale de Medicina de Urgenta.  Șeful ANT a propus ca Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţa „Sf. Spiridon” din Iasi si Spitalul Clinic de Urgenţa „Floreasca” din Bucureşti sa fie centrele in care sa se desfaşoare primele programe-pilot.

„Prof. Dr. Diana Cimpoesu, sefa Unitatii de Primire Urgente (UPU) de la Spitalul „Sf. Spiridon” din Iasi si sefa SMURD Iasi, si-a exprimat acordul şi dorinţa unei colaborari cu ANT in vederea crearii, in cel mai scurt timp, a conditiilor necesare pentru demararea proiectului”,  transmite ANT. 

Se cauta personal care sa faca parte din cel mai mare proiect de screening al tuberculozei din Romania ultimilor 30 de ani. Sunt trei pozitii pentru care este nevoie de oameni: asistent medical de radiologie, registrator medical si responsabil logistica screening. Caravanele de screening vor strabate Romania in urmatorii trei ani, pentru depistarea precoce a cazurilor de tuberculoza. Proiectul a fost lansat de Ministerul Sanatatii si este derulat de catre Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta“.

„Una din conditiile esentiale de a demara acest proiect este angajarea personalului specializat care sa realizeze screeningul in comunitatile din tara. Am republicat in acest moment posturile pentru ca avem nevoie de persoane pregatite, care sa se implice alaturi de noi in lupta STOPTB. Avem o echipa de proiect tanara, implicata si dedicata luptei impotriva tuberculozei si asteptam si alte persoane interesate sa ni se alature! Institutul Marius Nasta este parte integranta din lupta impotriva tuberculozei in Romania, alaturi de Ministerul Sanatatii si de alte autoritati si organizatii neguvernamentale”, a declarat, pentru Sanatatea TV, Beatrice Mahler-Boca, managerul Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta“. 

Cine poate ocupa posturile

Exista cinci criterii specifice pentru ocuparea posturilor: experienta profesionala, compentetele si abilitatile de comunicare, capacitatea de analiza si sinteza, abilitatile impuse de fisa postului si experienta in implementarea unor proiecte cu finantare nerambursabila in domeniul medical. 

Candidatii vor trece prin doua etape de evaluare si selectie. Prima etapa  consta in verificarea conformitatii dosarelor depuse de candidati; pentru a fi admisi  in etapa ulterioara, dosarul trebuie sa contina toate documentele solicitate si sa indeplineasca toate conditiile obligatorii din anuntul de recrutare si selectie. in a doua etapa, candidatii vor fi evaluati de catre Comisia de recrutare si selectie. Initial, vor fi analizate CV-urile primite si celelalte documente depuse, in baza unei grile. Candidatii cae vor obtine cel putin 60 de puncte din 100 vor fi admisi in faza de interviu individual, in care le vor fi verificate cunostintile si/sau aptitudinile.

Toate detaliile privind documentele necesare si procesul de evaluare si selectie le gasiti aici .

CV-urile pot fi depuse pana la data de 17 septembrie, la secretariatul comisiei de recrutare si selectie, de la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”. 

Copiii femeilor care au fost stresate in timpul sarcinii sunt de zece ori mai predispusi sa dezvolte o tulburare de personalitate pana la implinirea varstei de 30 de ani, sugereaza rezultatele unui studiu medical citat de BBC. Alti factori importanti, precum educatia si cresterea copilului, situatia financiara a familiei si traumele din copilarie contribuie de asemenea la aparitia tulburarilor de personalitate. Potrivit aceluiasi studiu, realizat pe 3.600 de femei insarcinate din Finlanda, chiar si expunerea moderata la stres poate avea un impact asupra dezvoltarii bebelusului. 

Ce sunt tulburarile de personalitate

Exista o gama larga de tulburari de personalitate. Oamenii care sufera de astfel de tulburari pot fi excesiv de anxiosi, instabil emotionali, paranoici. anti-sociali etc. La nivel mondial, un astfel de diagnostic afecteaza aproximativ un om din 20. Cei care sufera de tulburari de personalitate sunt predispusi la depresie sau dependenta de droguri ori alcool. La fel ca si in cazul altor tulburari mintale, educatia, problemele la nivelul creierului si genele pot sa joace un rol in dezvoltarea unei astfel de afectiuni. 

Cum s-a desfasurat studiul

Studiul a fost realizat cu ajutorul a mai bine de 3.600 de femei din Finlanda, ai caror copii s-au nascut intre 1975 si 1976. in fiecare luna din sarcina femeile au raspuns la mai multe intrebari legate de nivelul de stres.  30 de ani mai tarziu, studiul, publicat in Jurnalul Britanic de Psihiatrie, a analizat daca vreunul dintre copiii nascuti de acele femei a dezvoltat tulburari de personalitate atunci cand a devenit adult. S-a aflat ca 40 dintre acestia au primit un astfel de diagnostic. Vorbim despre cazuri severe, care au avut nevoie de internare in spital. 

Ce arata studiul

Potrivit studiului, expunerea prelungita la niveluri ridicate de stres in timpul sarcinii poate sa aiba un potential efect de lunga durata asupra copiilor. Copiii expusi la stres maternal sever au fost de 9.53 ori mai predispusi sa dezvolte o tulburare de personalitate decat cei ai caror mame nu au fost stresate cat timp au fost gravide. Totodata, copiii expusi la stres moderat au fost de patru ori mai predispusi. 

De ce este atat de daunator stresul in timpul sarcinii

Motivele pentru care stresul mamei in timpul sarcinii ar putea creste riscul copilului de a avea tulburari de personalitate nu sunt cunoscute. Ar putea fi vorba despre cauzarea unor schimbari la nivelul creierului ori despre niste gene mostenete. De asemenea,  pe langa perioada sarcinii, nu trebuie exclusi factorii care tin de educatia copilului. 

Studii anterioare au descoperit legaturi intre stresul din perioada sarcinii si dezvoltarea unor afectiuni precum depresia, anxietatea sau chiar schizofrenia. 

Ce e de facut

Sarcina poate fi o perioada stresanta pentru femei, spun expertii in psihiatrie.Tocmai de aceea, viitoarele mame au nevoie de sprijin. Daca problema nu este abordata, posibilitatea ca mamele sa fie stresate si dupa ce nasc este ridicata.

Femeile trebuie sa invete sa se odihneasca, sa ceara ajutor cand au nevoie si sa vorbeasca cu cineva despre felul in care se simt, spune dr. Trudi Seneviratne, de la facultatea de moase din cadrul Royal College of Psychiatrists. Un regim alimentar echilibrat, renuntarea la fumat si odihna suficienta ajuta, de asemenea, pentru a reduce stresul in timpul sarcinii. Ajutorul unui psiholog este, de asemenea, foarte util. 

Timisorenii au de vineri inca un punct de lucru al ambulantei. Serviciul Judetean de Ambulanta Timis a deschis vineri o a treia statie in Timisoara,  situata in nordul orasului, transmite Agerpres.  Asta inseamna, spun oficialii, ca se va injumatati timpul de ajungere la destinatie  a echipajelor medicale de urgenţa.

„in acest moment reuşim sa echilibram situaţia, intr-un moment in care traficul urban atinge cote furibunde. Canalul Bega şi calea ferata sunt doua ziduri in calea noastra, pe care cu greu le depaşim cateodata. Noua staţie, impreuna cu cea de la Spitalul Municipal vor deservi o zona larga de populaţie, se reduce mult timpul de ajungere la caz. De la staţia Spitalului Judeţean se ajungea foarte greu in nordul oraşului”, a spus managerul Serviciului de Ambulanta Timis, dr. Iancu Leonida.

Va fi redistribuit personalul de la celelalte doua statii existente

Potrivit directorului, deschiderea noului punct de lucru va permite inclusiv creşterea numarului de intervenţii, pana la 25.000  pe an. Acesta a precizat insa ca nu vor fi angajati noi medici sau asistente la statia 3Nord. Personalul medical va fi  asigurat prin redistribuirea angajatilor de la celelalte doua statii existente.

Noul punct de lucru al ambulantei a fost deschis in sediul fostului liceu agricol din oras.

„La inceputul anului a fost semnat contractul de comodat pentru un spaţiu cu parter, in suprafaţa de de 241 mp şi un teren de 629 mp”, a spus primarul Timisoarei, Nicolae Robu.

La revenirea in colectivitate, la gradinita sau la scoala, dupa vacanta, nu este nevoie de aviz epidemiologic de la medicul de familie sau de la medicul scolar, transmite Administratia Spitalelor si Serviciilor Medicale Bucuresti. 

in schimb, la inscrierea copiilor la gradinita sau la scoala este nevoie de adeverinta medicala, de aviz epidemiologic si de fisa de vaccinari, toate de la medicul de familie, sustine institutia. Aceleasi documente sunt necesare si in caz de transfer de la o unitate de invatamant la alta.

PMFB: avizul epidemiologic, necesar doar dupa absentele mai mari de trei zile dupa un episod de boala 

Patronatul Medicilor de Familie din Bucuresti si Ilfov (PMFB) a subliniat, de asemenea, ca avizul epideomiologic nu este necesar la reintoarcerea la scoala sau gradinita. Și face rerifere in acest sens la o adresa trimisa de Ministerul Educatiei tuturor Inspectoratelor Școlare.

„in textul de lege poate fi observat si ca avizul epidemiologic de la medicul de familie este necesar doar dupa absentele mai mari de trei zile dupa un episod de boala (deci nu dupa vacanta!) si doar la inscrierea intr-un ciclu scolar (prima zi de gradinita, clasa zero, clasa a cincea, clasa a noua)”, a transmis PMFB.

Cancerul la san este vindecabil in proportie de peste 95% daca este descoperit in stadiul 0 sau I. in Romania, insa, cele mai multe cazuri sunt diagnosticate in stadiul III, greu curabil, spune dr. Dan Jinga, medic primar oncolog. De aici vine si necesitatea unui program national de screening bine pus la punct. Medicul a explicat, intr-un interviu pentru Sanatatea TV, ce se intampla in Statele Unite si in tarile dezvoltate din Europa de Vest si care este situatia in Romania.

Va prezentam interviul integral:

intrebare: Care este rata de supravietuire in cazul cancerului la san?

Dr. Dan JINGA: Cand vorbim despre stadii incipiente, stadiile 0, I si chiar si II, indraznim sa vorbim de vindecare. E unul dintre cancerele unde ne permitem sa facem aceste afirmatii. De aici vine si necesitatea diagnosticului precoce si a testelor de screening.

intrebare: Ce este testul de screening?

Dr. Dan JINGA: Testul de screening e mai mult decat un diagnostic precoce, este un test populational care se face unei populatii tinta, de o anumita varsta, pe care o stabileste o autoritate publica din fiecare tara. Autoritatea publica stabileste criteriile de screening dupa datele de incidenta si mortalitate prin cancerul respective. Și daca va uitati pe statistici europene, o sa vedeti ca difera de la tara la tara. Sunt tari care isi incep screeningul la 40 de ani, altele abia la 60. in functie de datele accumulate in zonele respective.

Și Romania incearca sa faca functional acest program de screening. El exista. Din pacate, e adresat unei populatii limitate inca. Limitate si din considerente de publicitate, in sensul ca nu de multe ori am asistat la neutilizarea fondurilor alocate, din lipsa celor care sa vina sa beneficieze de aceste teste. Se fac eforturi si s-au facut in ultimii 10 ani ca populatia supusa screeningului sa fie mult mai numeroasa decat a fost vreodata. Dar dureaza.  Pana cand vom ajunge la rezultatele din Europa de Vest, unde toata populatia, trimisa de medical de familie, la data si ora precisa se duce si isi face aceasta verificare, va mai trece timp.  Acesta este screeningul adevarat. Iar screeningul adevarat iti aduce in prim-plan tumori incipiente, stadii 0 sau I, unde putem sa indraznim sa spunem de o rata de curabilitate uriasa, peste 95%. Merita aceasta investitie in timp, in bani, in efort, chiar si din partea mediei, pentru a ajunge la aceste rezultate. De exemplu, in Statele Unite, datorita acestor eforturi de screening derulat in ultimii 30 de ani, un caz din cinci este depistat in stadiul 0. in Romania, cazurile de cancer mamar in stadii 0 sunt foarte putine, cateva zeci. in Statele Unite au ajuns la peste 60.000 de cancere in stadiul 0 depistate anual. Toate aceste cancere se trateaza mult mai simplu, nu necesita tratamentele sofisticate oncologice, necesita o operatie de buna calitate si/sau radioterapie acolo unde este nevoie. Se creeaza astfel sansa de a nu face complicatii superioare multiple din cauza tratamentelor, de a avea o calitatea vietii foarte buna si, in acelasi timp, de a nu scoate populatia aceasta, marea ei majoritate o populatie tanara, din viata active, viata sociala. 

intrebare: in Romania, in ce stadii se diagnosticheaza cel mai frecvent cancerul de san?

Dr. Dan JINGA:  Din pacate, la noi cele mai frecvente sunt stadiile III, care sunt stadii greu curabile, multe dintre ele incurabile. Tot e bine, pentru ca in ultima vreme a mai scazut din incidenta la diagnostic a stadiilor IV, adica stadiile aflate in ultima faza. Tot e un avantaj. Eforturile se vad, mai ales ale ultimilor 10 ani, si sa speram ca si noi vom trece spre diagnosticul in masa al stadiilor I si II macar. 

intrebare: Cat de utile sunt caravanele de screening?

Dr. Dan JINGA: Aceste caravane exista. Am participat la mai multe intruniri. Sunt ale Ministerului Sanatatii, exista programe pilot. Nu fac parte din acest program, dar stiu ca exista. Din pacate, acoperirea lor populationala este destul de modesta. Adica au fost si date publicate pe anumite zone defavorizate cu rezultate foarte bune, care ar merita luate in considerare si extinse la nivel national. Deocamdata sunt eforturi uriase pe populatii reduse numeric. insa programul de depistare precoce al cancerului de san si cancerului de col uterin al Ministerului Sanatatii este foarte ambitios. Și dorinta noastra, a tuturor doctorilor, de orice specialitate pana la urma este ca acest program sa functioneze la scara nationala, asa cum de altfel se intampla in intreaga Europa. Romania nu face altceva decat sa incerce sa aduca medicina romaneasca acolo unde ii e locul. Și unde a fost intotdeauna. 

intrebare: De la ce varsta poate aparea cancerul mamar?

Dr. Dan JINGA: Din nefericire, orice cancer poate sa apara la orice varsta. Ne confruntam in ultiima vreme cu cazuri aparute la vartse foarte mici. Noi suntem separati ca specialisti, pediatria este separata de oncologia adultilor. Eu, personal, vad si paciente de 25-30 de ani destul de frecvent. As vrea sa nu le vad, dar din pacate numarul lor creste. Iar media de varsta la momentul diagnosticului a scazut semnificativ in ultimii 15 ani, asa incat avem o medie in jur de 45 de ani.  Cu 15 ani in urma media era de aproape 60 de ani. 55-60 de ani. Asta e realitatea. 

intrebare: Care sunt factorii de risc in aparitia cancerului la san?

Dr. Dan JINGA:  Cauzele cancerului, in general, nu sunt cunoscute. Dar pentru ca este unul dintre cancerele studiate vreme indelungata sunt cunoscuti factori favorizanti, anumite cauze care ar putea sa contribuie la aparitia cancerului. Exista mai nou depistate si evidentiate cauzele genetice. Numai ca aceste cauze genetice sunt foarte rare. Nu constituie mai mult de 5%-10% din totalul cancerelor mamare. A aparut notiunea de consult genetic. Daca stii ca provii dintr-o familie care are in istoric cancer de san si ovarian – vezi Angelina Jolie – imediat trebuie sa beneficiezi de consulturi suplimentare, sfat genetic, atitudini diferite fata de populatia generala.

in afara factorilor genetici sunt factorii de mediu: poluarea, factorii alimentari, fumatul si mai ales obezitatea. Toate acestea pot sa contribuie. Cancerul intotdeauna are origine plurifactoriala. Cu mici exceptii, cum ar fi cancerele infectioase – cum e cancerul de col uterin strict legat de infectia cu HPV – , in foarte rare cazuri poti sa legi o singura cauza de aparitia unui cancer. E plurifactorial. Chiar daca ai elemente genetice, poti sa dezvolti mai devreme sau mai tarziu un cancer in functie si de factorii de mediu. Și lucrul acesta il stim foarte bine din faptul ca incidenta cancerului mamar este mare in zonele industrializate. Daca ne uitam pe harta lumii, o sa vedeti ca cele mai industrializate zone, respectiv cele cu istoria cea mai lunga de industrializare (bazinul Ruhr din Germania, orasele industrial din Marea Britanie sau mai nou coastele Americii, deci New York sau partea cealalta) sunt zone unde o femeie din patru face cancer mamar. Și la polul opus o sa gasim zone din Asia unde cancerul mamar este rar, o femeie din 10-12 ajunge sa faca pe parcursul vietii cancer mamar. Aici iti arata ca poluarea, elementul alimentar sa contribuie foarte mult. in ultimii ani, pe langa fumat s-a adaugat obezitatea. Și se insista foarte mult, pentru ca in 2017 a aparut un studiu clinic populational, in care obezitatea s-a dovedit factor de risc major pentru cel putin 15 tumori solide, pe primul loc fiind cancerul mamar, ovarian, colorectal. Deci acesta e un factor deosebit. Bun, acum se imbolnavesc si oamenii care traiesc in mediul rural, dar incidenta, posibilitatea lor sa faca acest cancer este net inferioara celor care locuiesc in mediul urban si, mai ales, in mediile urbane poluate. Din nefericire, Bucurestiul urmeaza repede industrializarea europeana si americana, asa incat si cancerul mamar incepe sa devina din ce in ce mai frecvent in zona Bucuestiului si zonele limitrofe, astfel incat in momentul de fata asistam la o crestere a numarului de cazuri. Categoric, in ultimii zece ani cazurile aproape s-au dublat. 

De asemenea, iradierea. Iradierea poate sa fie naturala (terestra sau aeriana), dar poate sa fie si iradierea artificiala, provocata din accidente. in zonele unde s-au petrecut aceste accidente, incidenta cancerului in general a crescut si incidenta cancerului mamar in particular.