Cercetători chinezi au descoperit anticorpi „extrem de eficienţi” pentru tratarea și prevenirea COVID-19

O echipă de oameni de ştiinţă din China a anunţat că a izolat mai mulţi anticorpi pe care îi consideră „extrem de eficienţi” la blocarea capacităţii noului coronavirus de a pătrunde în celule şi care ar putea fi de folos la tratarea sau prevenirea COVID-19, informează Reuters, potrivit Agerpres.

În prezent nu există un tratament cu eficienţă dovedită contra bolii COVID-19, identificată iniţial în China şi care s-a răspândit în întreaga lume, provocând o pandemie care a infectat peste 850.000 de persoane şi a ucis 42.000.

Un cercetător de la Universitatea Tsinghua din Beijing, Zhang Linqi, a declarat că un medicament realizat din anticorpi precum cei identificaţi de echipa sa ar putea fi utilizat în mod mai eficient în comparaţie cu abordările actuale, inclusiv cu tratamentul pe care l-a descris drept „borderline” (la limită), cu plasmă.

Plasma conţine anticorpi, dar utilizarea ei este limitată de tipul de sânge, notează Reuters.

La începutul lunii ianuarie, echipa lui Zhang şi un grup din cadrul Spitalului 3 al Poporului din Shenzhen a început să analizeze anticorpi din sângele prelevat de la pacienţii vindecaţi de COVID-19, izolând 206 anticorpi monoclonali care au demonstrat o capacitate descrisă drept „puternică” de a se lega cu proteinele virusului.

Cercetătorii au efectuat ulterior un alt test pentru a observa dacă s-ar putea preveni pătrunderea virusului în celule, a explicat Zhang într-un interviu acordat Reuters.

Dintre primii circa 20 de anticorpi testaţi, patru au fost capabili să blocheze pătrunderea virusului, iar dintre aceştia doi s-au descurcat „extrem de bine” în acest sens, a adăugat Zhang.

Echipa de cercetători se concentrează în prezent la identificarea celor mai puternici anticorpi şi la posibila combinare a lor pentru atenuarea riscului ca noul coronavirus să sufere mutaţii.

Dacă totul merge bine, dezvoltatorii interesaţi i-ar putea produce în masă pentru testare clinică, mai întâi pe animale şi apoi pe oameni.

Grupul s-a asociat cu o companie de biotehnologie chino-americană, Brii Biosciences, în încercarea „de a propune mai mulţi candidaţi pentru intervenţie profilactică şi terapeutică”, potrivit unui comunicat emis de Brii.

„Importanţa anticorpilor a fost dovedită în lumea medicală de zeci de ani încoace”, a spus Zhang. „Ei pot fi utilizaţi pentru tratarea cancerului, afecţiunilor autoimune şi bolilor infecţioase”, a adăugat specialistul.

Anticorpii nu sunt un vaccin, dar ar putea fi administraţi persoanelor cu risc ridicat, cu scopul de a preveni contractarea COVID-19.

În mod obişnuit, durează aproximativ doi ani pentru ca un medicament să fie propus spre aprobare pentru utilizarea la pacienţi, însă pandemia COVID-19 accelerează lucrurile, a explicat Zhang, paşii care anterior ar fi fost urmaţi în mod secvenţial acum fiind realizaţi în paralel.

Zhang Linqi, care a publicat concluziile în mediul online, speră ca aceşti anticorpi să poată fi testaţi pe oameni în şase luni. În cazul în care îşi vor dovedi eficienţa în testele clinice, ar dura mai mult până la utilizarea efectivă ca tratament.

Alţi experţi îndeamnă la precauţie.

„Sunt mai mulţi paşi care trebuie urmaţi înainte ca acesta să poată fi utilizat ca tratament la pacienţi cu coronavirus”, a declarat Ben Cowling, specialist în boli infecţioase la Universitatea Hong Kong după ce descoperirea i-a fost descrisă de Reuters. „Dar identificarea acestor potenţiale tratamente şi apoi şansa de a le testa sunt foarte interesante. Pentru că dacă putem găsi mai mulţi candidaţi până la urmă vom obţine un tratament mai bun”, a adăugat el.

România a ajuns la 2.460 de cazuri de coronavirus confirmate

Un număr de 2.460 de persoane au fost confirmate, până în prezent, în România, cu noul coronavirus, a informat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

De la ultima informare transmisă de GCS au fost înregistrate alte 215 cazuri noi de îmbolnăvire.

Dintre persoanele infectate, 252 au fost declarate vindecate şi externate: 56 – la Timiş, 84 – la Bucureşti, 21 – Caraş Severin, 8 – Dolj, 20 – Prahova, 12 – Constanţa, 26 – Iaşi, 8 – Cluj, 5 – Braşov, 5 – Galaţi, 2 – Bihor, 1 – Brăila, 1 – Mureş, 1 – Neamţ, 1 – Alba, 1 – Argeş.

La ATI sunt internaţi 57 de pacienţi, dintre care 34 în stare gravă. Starea de sănătate a celorlalţi pacienţi este bună, staţionară.

85 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au murit. 

Un medicament Sanofi, folosit în tratarea pacienților cu forme severe de COVID-19

Compania farmaceutică Sanofi a anunțat că a fost tratat primul pacient din afara SUA, în cadrul programului clinic global de evaluare a Kevzara (sarilumab), program ce include pacienți internați, cu forme severe de COVID-19.

Programul clinic global a fost inițiat acum în Italia, Spania, Germania, Franța, Canada, Rusia și Statele Unite, țări afectate de COVID-19.

Kevzara inhibă IL-6, care poate juca un rol în conducerea răspunsului imun inflamator, ce cauzează sindromul de detresă respiratorie acută observată la pacienți cu infecție severă cu COVID-19.

Kevzara este un anticorp monoclonal complet uman care inhibă calea interleukinei-6 (IL-6) prin legarea și blocarea receptorului IL-6. IL-6 poate juca un rol în conducerea răspunsului inflamator hiperactiv la plămânii pacienților grav afectați de COVID-19 sau aflați în stare critică.

Rolul IL-6 este susținut de date preliminare dintr-un studiu realizat într-o singură direcție, în China, folosind un alt inhibitor al receptorului IL-6.

Sanofi conduce studii în afara SUA, în timp ce Regeneron conduce studii din SUA. Companiile continuă să lucreze cu autoritățile medicale din întreaga lume.

„Sanofi și Regeneron lucrează fără încetare pentru inițierea rapidă a proceselor din întreaga lume, ceea ce va ajuta la determinarea dacă Kevzara are potențialul de a juca un rol în abordarea crizei globale de sănătate COVID-19. Aceste studii vor furniza date importante pentru a stabili dacă Kevzara ameliorează complicațiile care pun în pericol viața infecțiilor cu COVID-19, prin contracararea răspunsurilor inflamatorii hiperactive din plămâni atunci când sunt afectate de virus. În aceste perioade fără precedent, suntem profund recunoscători pentru colaborarea zilnică cu autoritățile din domeniul sănătății, care ne permit să desfășurăm această muncă clinică atât de repede ”, a declarat doctor John Reed, Global Head of Sanofi Research and Development.

„În plus, față de acest studiu clinic care urmărește să ajute pacienții cu COVID-19 bolnavi critic, munca noastră continuă pentru a realiza un vaccin pentru prevenirea bolii, împreună cu eforturile de a furniza alte medicamente importante care pot ajuta pacienții afectați de COVID-19”, a adăugat John Reed.

La rândul său, doctor George D. Yancopoulos, președinte și director științific Regeneron, a spus că datele studiului realizat în China sugerează că interleukina-6 poate juca un rol important în răspunsul inflamator hiperactiv la plămânii pacienților cu COVID-19.

El a spus însă că “în ciuda acestei constatări încurajatoare, este imperativ să se efectueze un studiu randomizat pentru a înțelege impactul real al Kevzara, pe care îl facem acum prin acest program global de studii clinice ”.

George D. Yancopoulos a adăugat că în plus față de programul Kevzara, Regeneron continuă să avanseze rapid un nou cocktail de anticorpi pentru prevenirea și tratamentul COVID-19.

Potrivit comunicatului Sanofi, studiul din afara SUA va evalua siguranța și eficacitatea administrării unei singure doze intravenoase de Kevzara la îngrijirea obișnuită de susținere, în comparație cu îngrijirea de susținere plus placebo.

Studiul are un design adaptiv cu două părți, este de așteptat să cuprindă aproximativ 300 de pacienți și va recruta bolnavi spitalizați din mai multe țări care sunt grav afectați de infecție cu COVID-19.

Oamenii de știință au dovezi preliminare conform cărora IL-6 poate juca un rol cheie în determinarea răspunsului imun inflamator care determină sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS) la pacienții bolnavi critic de COVID-19.

Într-o serie de cazuri inițiale, unui eșantion de 21 de pacienți cu COVID-19 le-a fost redusă rapid febra, iar 75% dintre ei (15 din 20) și-au redus nevoia de oxigen suplimentar în câteva zile de la primirea anticorpului receptorului IL-6.

Pe baza acestor rezultate, China și-a actualizat ghidurile de tratament COVID-19 și a aprobat utilizarea acelui inhibitor IL-6 pentru a trata pacienții cu boli grave sau critice.

Pentru a fi incluși în studiu, pacienții trebuie să aibă pneumonie și să fie spitalizați cu COVID-19 confirmat de laborator, forma severă sau critică sau să suferă de disfuncții ale mai multor organe.

După primirea dozei de studiu, pacienții vor fi evaluați timp de 60 de zile sau până la externarea sau decesul în spital.

În faza a doua a studiului, pacienții vor fi randomizați în trei grupe: doză mai mare de Kevzara, doză mai mică de Kevzara și placebo.
Descoperirile din faza 2 vor fi utilizate într-o manieră adaptativă pentru a determina tranziția în faza 3, contribuind la determinarea punctelor finale, a numărului de pacienți și a dozelor.

Injecție Kevzara este în prezent aprobată în mai multe țări pentru a trata adulții cu artrită reumatoidă moderată până la severă activă care nu au răspuns la terapia anterioară sau nu au tolerat-o.

Kevzara a fost dezvoltată în comun de Sanofi și Regeneron în cadrul unui acord global de colaborare.

Kevzara este un anticorp monoclonal complet uman. Kevzara se leagă în mod specific de receptorul IL-6 și s-a dovedit că inhibă semnalizarea mediată de IL-6. IL-6 este o proteină a sistemului imunitar produsă în cantități crescute la pacienții cu artrită reumatoidă și a fost asociată cu activitatea bolii, distrugerea articulațiilor și alte probleme sistemice.

Kevzara este cercetat pentru capacitatea sa de a reduce răspunsul imun inflamator hiperactiv asociat cu COVID-19 bazat pe dovezi ale nivelurilor marcate de IL-6 la pacienții bolnavi,  grav afectați de coronavirus.

Orban: Ministrul Sănătăţii a luat măsurile pentru „întărirea” Direcţiilor de Sănătate Publică

Premierul Ludovic Orban a declarat că ministrul Sănătăţii a luat măsurile pentru „întărirea” Direcţiilor de Sănătate Publică şi pentru derularea anchetelor epidemiologice „cât mai rapid posibil”.

„Am participat la şedinţa operativă de la Ministerul Sănătăţii. Evident că domnul ministru a luat măsurile pentru întărirea DSP-ului şi pentru derularea anchetelor epidemiologice cât mai rapid posibil. Mobilizarea resursei umane, de exemplu, am adoptat hotărârea de guvern luni prin care am majorat numărul de posturi din cadrul Direcţiilor de Sănătate Publică cu 1.000 de posturi, tocmai pentru a asigura luarea prin detaşare, angajarea fără procedurile obişnuite de angajare a funcţionarilor publici, astfel încât să întărim capabilitatea Direcţiilor de Sănătate Publică. Mobilizăm personal de peste tot de unde se poate”, a declarat Ludovic Orban, miercuri, la un post de televiune, întrebat dacă Guvernul ia în calcul o nouă anchetă epidemiologică la Suceava.

Referitor la situaţia de la Spitalul Universitar de Urgenţă din Capitală, unde au fost depistate 17 cadre medicale infectate, Orban a spus că totul a plecat de la „neglijenţa fostului manager, care a permis internarea, diagnosticarea tardivă a unor persoane”, potrivit Agerpres.

„Practic, nu au respectat protocoalele, mecanismul de investigare epidemiologică din triaj, diagnosticarea imediată, izolarea pacienţilor suspecţi. Am ţinut legătura cu noul director, cu domnul Cârstoiu, care face tot ce este posibil”, a spus Orban.

Ordonanța care majorează amenzile pentru nerespectarea regimului stării de urgență, publicată în MO

Ordonanța de urgență prin care sunt majorate amenzile pentru nerespectarea regimului stării de asediu și regimului stării de urgență a fost publicată în Monitorul Oficial.

Astfel, amenzile pentru persoanele fizice care nu respectă ordonanțele militare au crescut și au următoarele valori: minim 2.000 lei și maxim 20.000 lei, față de minim 100 și maxim 5.000 de lei, cât erau până acum.

Amenda minimă pentru persoanele juridice care nu respectă ordonanțele militare a crescut de la 1.000 de lei cât era până acum, la 10.000 de lei.

Maximul amenzii pentru persoane juridice rămâne stabilit la 70.000 de mii de lei.

Aceste sancțiuni vor putea fi aplicate începând cu data de 2 aprilie.

În plus, au fost introduse și sancțiuni complementare pentru cei care nu respectă prevederile legale respectiv confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenție, interzicerea accesului la respectivele bunuri, prin aplicarea sigiliului de către organele abilitate, suspendarea temporară a activității, desființarea unor lucrări sau refacerea unor amenajări.

 

Încă trei decese cauzate de coronavirus. Numărul morților a ajuns la 85

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că alte trei persoane au decedat din cauza COVID-19, numărul morților ajungând la 85.

Este vorba despre o femeie de 54 ani, din București.

“Bolnava a decedat la 45 de minute după prezentare în UPU- SUU București (prezentare în 29.03.2020 ora 23:45 decedat în 30.03.2020 la 0:15). Confirmată cu COVID-19 în 30.03.2020. Bolnava a mai avut internări în SUUB în perioada 03.03-10.03.2020 în Secția de Medicină Internă și în perioada 10-26.03.2020,  în Sectia de Chirurgie toracică. Pacienta era cunoscută cu neoplasm ovarian în stadiu terminal.  Conform informațiilor primite de la SUUB în această perioadă pacienta nu a prezentat nicio patologie infecțioasă”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

Un alt deces cauzat de coronavirus este al unui bărbat de 85 ani din județul Timiș.

“Internat în Spitalul Clinic Militar Timișoara în data de 23.03.2020, primul test negativ pentru COVID 19 (25.03.2020). În cursul nopții 26-27.03.2020 starea se deteriorează, este transferat in ATI, se recoltează aspirat traheo-bronsic, rezultat pozitiv COVID (27.03.2020).Transferat în ATI la SCBI V. Babeș Timișoara in 27.03.2020”, potrivit GCS.

Acesta avea boli cronice asociate, respectiv diabet zaharat, HTA, fibrilație atrială paroxistica, insuficiență renală cronică, Alzheimer.

Un alt deces cauzat de coronavirus este al unei femei de 63 ani, din București. Aceasta a fost internată în ATI la INBI Balș din 23.03.2020, intubată, ventilată. Rezultat pozitiv COVID19 în 24.03.2020.

Persoana dializată (contact cu caz confirmat COVID-19 la centrul privat de dializă). Boli cronice asociate: CIC, HTA, boala renala cronica, hipotiroidism.

 

A fost ridicată carantina la Spitalul Gerota

Grupul de Comunicare Strategică a anunțat că la nivelul spitalului Gerota, aparținând Ministerului Afacerilor Interne, au fost efectuate activități de dezinfecție și igienizare, iar în acest moment carantină a fost ridicată.

În acest moment spitalul nu poate primi pacienți și nu se pot efectua consultații de specialitate, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

Personalul medical și tehnic a intrat în spital pentru a efectua alte activități necesare precum nebulizarea tuturor spațiilor.

Activitățile se desfășoară în condiții de protecție pentru tot personalul.

 

Pacientă cu COVID-19 la Spitalul Sf. Ioan din București. 72 de cadre medicale, în izolare

72 de cadre medicale de la Spitalul Clinic de Urgență Sf. Ioan din București au fost trimise în izolare, iar nouă rezidenți li s-a solicitat să rămână acasă, după ce o pacientă care făcea dializă în secția de nefrologie a unității sanitare a fost diagnosticată cu COVID-19.

“Toate cadrele medicale sunt asimptomatice și vor fi testate”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

Pacienta este asimptomatică și a fost transferată la Spitalul „Carol Davila”, conform procedurilor. În secția respectivă, mai realiza proceduri de dializă un alt pacient care a fost, de asemenea transferat. Acest pacient nu este infectat cu COVID 19.

“În cursul zilei de 31 martie 2020, reprezentanții Spitalului Clinic de Urgență Sf. Ioan au primit confirmarea testului pozitiv la COVID 19 pentru o pacientă cu vârsta de 62 de ani care realiza procedurile de dializă în secția de nefrologie  și dializă a unității sanitare (…). În  acest  caz a fost declanșată o anchetă epidemiologică. Până la finalizarea acesteia, conducerea unității sanitare a luat decizia de a trimite în izolare toate cele 72 de cadre medicale care desfășurau activitatea în acesta secție, în ture. De asemenea, celor 9 rezidenți de pe secție li s- a solicitat să rămână acasă”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

 

Horațiu Moldovan: Cei care își dau demisia renunța după câteva zile

Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a declarat că în acest moment există propuneri prin care personalul medical să poată demisiona, dar cu posibilitatea să revină asupra deciziei în timp de 90 zile.

„Este o discutie, nu s-a emis aceasta decizie. Sunt propuneri care se evalueaza, ca să găsim soluții. E un moment de stres în care unii colegi care se confruntă în zonele din prima linie să sufere și să prezinte demisii. Noi ne-am gândit la un preaviz de 90 de zile. Vreau să vă spun că numărul de demisii și de revenire este destul de mare. Cei care își dau demisia renunța după câteva zile. Am evaluat aceasta posibilitate să facem un preaviz de 90 de zile”, a spus Horaţiu Moldovan, la un post de televiziune.

 

865 de morți de coronavirus în 24 de ore, în SUA

Noul coronavirus a ucis un număr record de 865 de persoane în Statele Unite în termen de 24 de ore, potrivit bilanţului anunţat marţi seară de Universitatea Johns Hopkins, scrie AFP, potrivit Agerpres.

Această creştere spectaculoasă a ridicat la 3.873 de decese bilanţul total de la debutul pandemiei.

Statele Unite sunt de departe ţara cu cel mai mare număr de cazuri înregistrate (188.172), cu 24.743 mai multe într-o zi, potrivit datelor Universităţii Johns Hopkins, actualizate încontinuu.

Recordul numărului de morţi în 24 de ore a fost observat la 27 martie în Italia (969 decese).