România a înregistrat 176 de decese cauzate de coronavirus  

Încă opt decese ale unor persoane confirmate cu coronavirus au fost anunţate, luni seară, bilanţul urcând la 176, potrivit Grupului de Comunicare Strategică.

Astfel, a fost anunţat decesul unui bărbat de 78 de ani din judeţul Suceava. El era internat în SJU Suceava din 29 martie, iar probele biologice pentru COVID-19 i-au fost recoltate în 31 martie, rezultatul pozitiv fiind în 3 aprilie. El a murit în 5 aprilie, având comorbidităţi: cancer laringian, traheostoma, amputatie la ambele picioare.

De asemenea, a murit o femeie de 79 de ani din judeţul Suceava, care era internata în SJU Suceava din 31 martie, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe biologice pentru COVID-19. Rezultatul pozitiv a venit în 3 aprilie, iar femeia a murit în 5 aprilie.

Un alt deces este al unei femei de 65 de ani, tot din judeţul Suceava, internata în SJU Suceava în 17 martie. Ei i-au fost recoltate probe biologice pentru COVID-19 în 25 martie, rezultat pozitiv venind în 31 martie. Ea a murit în 5 aprilie.

Tot din judeţul Suceava a murit, în 1 aprilie, un bărbat de 41 de ani, internat în SJU Suceava în 30 martie, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe biologice pentru COVID-19. Rezultatul a fost pozitiv în 3 aprilie. Bărbatul avea şi alte afecţiuni – sarcoidoza.

Un alt bărbat, de 66 de ani, tot din judeţul Suceava, care era internat în SJU Suceava din 30 martie, a murit în 31 martie. Lui i s-au recoltat probe biologice pentru COVID-19 în 25 martie, iar rezultatul a venit pozitiv în 28 martie. El avea comorbidităţi: Insuficienţă renală cronică-dializă, Vasculita autoimună, Afecţiune respiratorie cronică.

Al 174-lea deces este al unui bărbat de 42 de ani din judeţul Satu Mare. El a fost internat în 22 martie în Secţia de Psihiatrie a SJU Satu Mare, iar boala a debutat în 28 martie, în timpul internării, fiind transferat în 29 martie în ATI, intubat şi ventilat. El a fost confirmat cu coronavitus în 31 martie, fiind în contact cu un caz confirmat. Bărbatul, care suferea de alcoolism cronic, a murit în3 aprilie.

Un alt deces este al unui bărbat de 66 ani din judeţul Satu Mare. El a fost internat în 1 aprilie în SJU Satu Mare-ATI cu Pneumonie interstitiala, intubat şi ventilat, iar probe i-au fost recoltate pentru COVID-19 în 2 aprilie, fiind confirmat ăn 4 aprilie. El a murit în 6 aprilie, având şi alte afecţiuni – diabet zaharat.

Cel de-al 176-lea deces este al unui bărbat de 83 de ani din judeţul Bistriţa-Năsăud, internat în 31 martie în SJU Bistriţa BI, în aceeaşi zi fiindu-i recoltate probe pentru COVID-19. El a fost confirmat cu coronavirus în 1 aprilie şi a murit în 6 aprilie. El avea comorbidităţi: Diabet zaharat tip II, hipertensiune, Cardiopatie ischemica-protezata stent coronarian, Arteriopatie obliteranta membre inferioare cu by pass femuro-popliteu.

 

Tătaru: Familiile nou-născuţilor depistați cu noul coronavirus vor fi testate  

Familiile a nouă nou-născuţi de la Spitalul Municipal Timişoara, depistaţi pozitiv la testul COVID-19, sunt izolate la domiciliu şi vor fi testate, a anunţat luni seară ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru.

„Mamele sunt testate şi au test negativ, bebeluşii sunt cei care sunt testaţi şi au un test pozitiv, având în vedere şi relaţiile pe care le-au avut cu personalul medical de la Secţia nou-născuţi, reevaluăm tot ce înseamnă testare la bebeluşi, iar în funcţie de rezultat, vom continua acţiunea în consecinţă. Nouă dintre mame sunt la domiciliu cu nou-născuţi asimptomatici în acest moment, dar noi reluăm tot ce înseamnă evaluări, inclusiv testări la nou-născuţi. În cadrul anchetei, toată familia este în izolare la domiciliu şi toată familia va fi testată”, a spus Tătaru, la un post de televiziune.

Zece nou-născuţi de la Spitalul Municipal Timişoara au fost depistaţi pozitiv la testul COVID-19, mamele acestora având rezultate negative, informează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Potrivit sursei citate, ministrul Sănătăţii, Nelu Tătaru, a solicitat Direcţiei de Sănătate Publică Timişoara să demareze de urgenţă o verificare la unitatea medicală menţionată cu privire la acest caz.

Niciun deces nou cauzat de coronavirus în China  

În China nu s-a înregistrat niciun nou deces pentru prima oară de când sunt date publicităţii statistici privind numărul bolnavilor care au murit ca urmare a infectării cu noul coronavirus în luna ianuarie, conform informaţiilor furnizate marţi de autorităţile sanitare, transmite AFP.

De la primul deces înregistrat pe 11 ianuarie, 3.331 de chinezi şi-au pierdut viaţa în urmă îmbolnăvirii cu COVID-19.

China continentală a raportat marţi o scădere a numărului de cazuri importate de îmbolnăvire cu noul coronavirus, după adoptarea măsurilor de închidere a frontierelor pentru aproape toţi cetăţenii străini şi de creştere a vigilenţei în cazurile de infectare a persoanelor care nu manifestă simptome, dar care pot transmite virusul, potrivit Reuters, citat de Agerpres.

Numărul total al infectărilor importate a ajuns la 983. Până luni, 1.033 de pacienţi asimptomatici se aflau sub observaţie medicală.

Zborurile internaţionale au fost reduse la aproximativ 3.000 pe zi, de la zecile de mii care aveau loc înaintea lunii aprilie.

Tot din aprilie, s-a început testarea tuturor călătorilor zborurilor internaţionale.

Numărul cazurilor confirmate oficial luni în China continentală a ajuns la 81.740. Un total de 32 de noi cazuri confirmate s-au înregistrat luni, în scădere cu şapte faţă de duminică, conform datelor furnizate de Comisia naţională de sănătate.

Măsurile de izolare instituite în Wuhan pe 23 ianuarie urmează să fie ridicate miercuri, persoanele cu o stare de sănătate bună urmând să fie, în principiu, autorizate să părăsească metropola de 11 milioane de locuitori.

Ziua Mondială a Sănătății 2020 este dedicată asistentelor și moașelor

La 7 aprilie, în fiecare an, este marcată Ziua Mondială a Sănătăţii, eveniment ce are ca scop evidenţierea unei teme de sănătate specifice unui domeniu prioritar ce provoacă îngrijorare pentru Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Anul acesta evenimentul este dedicat asistentelor și moașelor sub deviza: Susțineți asistentele și moașele, rezervați-vă un minut pentru a le spune mulțumesc!

Astfel, OMS își propune ca anul acesta să celebreze activitatea asistenților și moașelor și să reamintească liderilor mondiali rolul critic pe care îl joacă în menținerea sănătății la nivel mondial.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a găzduit, în 1948, prima întrunire la nivel mondial dedicată sănătăţii, în cadrul căreia s-a hotărât aniversarea la 7 aprilie a Zilei Mondiale a Sănătăţii. 7 aprilie este data la care a intrat în vigoare Convenţia OMS.

Ziua Mondială a Sănătăţii a fost marcată pentru prima dată în 1950.

În ultimii 50 de ani, marcarea Zilei mondiale a sănătăţii a scos în evidenţă aspecte importante legate de sănătate, cum ar fi sănătatea mintală, îngrijirea mamelor şi a copiilor, dar şi schimbările climatice cu repercursiuni asupra sănătăţii. Sărbătoarea este marcată de activităţi care se extind dincolo de ziua în sine şi servesc drept o ocazie de a concentra atenţia mondială asupra acestor aspecte importante ale sănătăţii globale.

10 bebeluşi din Timişoara diagnosticați cu COVID-19, mamele sunt negative

Nelu Tătaru, ministrul Sănătății a solicitat Direcției de Sănătate Publică Timișoara să demareze de urgență o verificare la Spitalul Municipal cu privire la cazurile de nou născuți depistați pozitiv la COVID-19, informează Grupul de Comunicare Strategică.

Din primele informații, la Spitalul Municipal au fost recoltate probe de la 49 de mame și tot atâția nou născuți în data de 01 aprilie 2020.
Testele au fost lucrate în 5 și 6 aprilie 2020.
Rezultatele testelor arată un număr de 10 nou născuți pozitiv la COVID-19. Menționăm că testele mamelor acestor nou născuți sunt negative.

Un număr de 9 mame împreună cu nou născuții lor au fost externate deja, în perioada 2- 4 aprilie 2020, în unitatea sanitară fiind în continuare internată o singură mamă.

Ministrul Tătaru a solicitat demararea de urgență a anchetelor epidemiologice, izolarea la domiciliu a persoanelor externate și retestarea tuturor persoanelor.

A fost adoptată ordonanța care acordă bani în plus personalului medical care deservește pacienți COVID-19

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a anunțat, luni, că a fost adoptată ordonanța de urgență care prevede acordarea stimulentului de risc medical, de care vor beneficia unu număr estimat de 75.000 de cadre medicale, întregul personal care deserveşte pacienţii COVID-19, nu doar medicii.

Potrivit declarației făcute de Marcel Boloș la finalul ședinței de guvern, valoarea stimulentului este de 2.500 de lei din care se va plăti impozitul pe venit, de 10%.

O altă măsură anunțată de Ministrul Fondurilor Europene prevede că achiziţiile de echipamente medicale vor putea fi decontate integral din fonduri europene de către unităţile sanitare, fără să fie necesară şi o cofinanţare.

„E vorba de echipamentele medicale şi cele de protecţie medicală, unde, după discuţia cu ministrul Sănătăţii, am adăugat şi spitalele modulare şi containerele de logistică medicală. Chiar fac un apel pe această cale la toţi cei care sunt implicaţi în procesul de achiziţie a echipamentelor medicale: (…) echipamentele medicale se pot achiziţiona de către unităţile sanitare, urmând ca mai apoi procesul de decontare din fonduri să se deruleze ulterior şi subliniez acest lucru, pentru ca toţi cei care sunt implicaţi în această perioadă în tratamentul bolnavilor să nu aibă reţineri din acest punct de vedere, fiindcă noi vom asigura la timp procesul de decontare a acestor cheltuieli”, a spus Boloş.

Boloş a subliniat, de asemenea, că pentru echipamentele medicale nu va fi necesară cofinanţarea, acestea fiind achiziţionate integral din fonduri europene. Premierul a arătat că vor fi decontate inclusiv achiziţiile pentru stocuri strategice realizate prin ONAC.

„Vestea bună, tot pe domeniul sănătăţii, este că, la propunerea noastră, a Guvernului şi a Ministerului Fondurilor Europene, la propunerea de modificare a Regulamentului Comisiei Europene, Uniunea Europeană va deconta 100% din echipamentele medicale, cu alte cuvinte nu avem cofinanţare la partea de echipamente medicale, ceea ce degrevează bugetul de stat”, a explicat Marcel Boloş.

Măştile singure nu sunt „soluţia miracol” împotriva pandemiei, avertizează OMS

Măştile singure nu sunt „soluţia miracol” împotriva pandemiei de COVID-19, iar utilizarea lor la scară largă în rândul populaţiei este justificată numai atunci când există un acces limitat la apă pentru spălarea mâinilor sau când distanţarea fizică este dificilă, a declarat luni directorul OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, în cadrul unei conferinţe de presă la Geneva, relatează AFP, citată de Agerpres.

„Nu există un răspuns binar sau o soluţie miracol. Măştile singure nu pot opri pandemia de COVID-19”, a insistat şeful OMS.

Sindicatul medicilor din SJU Deva cere ajutorul ministrilor sănătății și muncii împotriva conducerii și DSP

Sindicatul MEDICORUM HONOREM al medicilor din cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva a transmis o scrisoare deschisă, adresată ministrului sănătății, Nelu Tătaru, și ministrului muncii, Violeta Alexandru, intitulată „OPRIȚI ABUZURILE DE LA SPITALUL JUDEȚEAN DE URGENȚĂ DEVA!”.

În cadrul documentului citat, reprezentanții medicilor acuză abuzuri ale conducerii spitalului și ale DSP Hunedoara legate de nerespectarea timpului de odihnă, condițiilor de muncă, etc.

Redăm în cele ce urmează textul scrisorii deschise, așa cum ne-a parvenit pe adresa redacției.

„Către  Ministrul Sănătății – Dl. Nelu TĂTARU

Ministrul Muncii și Protecției Sociale – Dna. Victoria Violeta ALEXANDRU

Sindicatul MEDICORUM HONOREM al medicilor din cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva, vă adresează prezenta

SCRISOARE DESCHISĂ

Prin care vă solicităm intervenția în vederea stopării abuzurilor care se desfășoară în cadrul Spitalului Județean de Urgență Deva începând cu data de 29.03.2020, până în prezent, dispuse de către conducerea spitalului, Direcția de Sănătate Publică a județului Hunedoara, sub coordonarea prefectului județului Hunedoara.

Prin Adresa DSP Hunedoara nr. 4088/29.03.2020, s-a adus la cunoștința personalului medical prezent în spital faptul că unitatea sanitară intră în carantină, iar personalului medical i-a fost interzis să părăsească incinta SJU Deva, fiind interzise de asemenea externările și internările de cazuri noi. Prin aceeași adresă, personalului medical i s-a pus în vedere că este obligat ca în toată această perioadă să muncească timp de 14 zile (un total de 336 ore), fără organizarea legală a timpului de muncă și a celui de odihnă.

Totuși, începând cu data de 30.03.2020, prin Adresa nr. 4141/30.03.2020, DSP Hunedoara a schimbat regulile instituite anterior și a dispus ca SJU Deva să interneze cazuri noi – Covid pozitiv, cu nesocotirea vădită a prevederilor OMS nr. 555 /03.04.2020.

În continuare, arătând că măsura carantinei nu respectă niciun criteriu epidemiologic, prin Planul de măsuri al gestionării infecției cu Covid-19 al SJU Deva nr. 7767/31.03.2020, conducerea SJU Deva solicită Instituției Prefectului ca UPU și secția ATI să fie exceptate de la carantinare, pentru a justifica următoarele internări. Atragem atenția că măsura închiderii a fost luată tocmai ca urmare a efectuării unei anchete epidemiologice în secția ATI, unde un membru al personalului a fost testat pozitiv Covid-19.

În decursul acestei perioade, personalul medical închis în incinta SJU Deva, precum și pacienții internați au fost testați, fiind făcută astfel delimitarea dintre persoanele Covid pozitive și cele cu rezultat negativ.

Ulterior testării, prin Nota internă 8046/03.04.2020, sub semnătura noului manager al SJU Deva – Silviu Didilescu și a directorului medical – Claudiu Antal, au fost din nou schimbate regulile inițiale, permițându-se înlocuirea unora dintre angajații ”aflați în stare avansată de epuizare fizică”. Subliniem că nu toți angajații cu rezultat negativ al testării închiși în incinta SJU au beneficiat de prezumția stării de epuizare fizică, deși la data emiterii notei interne, toți angajații munceau deja de mai bine de 100 de ore. Prin aceeași notă internă a fost adus, cu derogare de la DSP (!!), un medic aflat în autoizolare la domiciliu. Criteriile după care se stabilesc aceste derogări de la normele sanitare ale carantinei ne sunt străine.

Apreciem că la acest moment, când delimitarea personalului medical a fost făcută după criteriul rezultatului testelor, s-ar fi putut relua activitatea normală pentru întreg personalul angajat, cu respectarea normării muncii, așa cum s-a întâmplat în majoritatea spitalelor din întreaga țară unde au fost identificate cazuri de Covid-19.

Pe de altă parte, prin Adresa DSP Hunedoara nr. 4506/04.04.2020, în temeiul OMS nr. 533/29.03.2020 (abrogat la data emiterii adresei) și al OMS nr. 555/03.04.2020, DSP Hunedoara solicită Instituției Prefectului Hunedoara să dispună, printre altele, ca Serviciul de Ambulanță Județean Hunedoara să transporte pacienții pozitivi Covid – 19 la SJU Deva, pentru tratament sau dializă, deși încă se lucrează la stabilirea circuitelor epidemiologice.

În consecință, încă din data de 30.03.2020 s-au efectuat în continuare internări de cazuri noi în cadrul SJU Deva, pacienți de a căror îngrijire s-a ocupat același personal medical închis în incinta spitalului, la care s-au adăugat persoane aduse de acasă, care au fost supuse acelorași interdicții. Angajaților închiși în spital le este interzis să primească obiecte de uz personal din exteriorul spitalului, inclusiv tratament medical prescris pentru afecțiunile cronice  ale unora dintre aceștia, fără a le fi asigurate din alte surse.

Mergând pe modelul descris mai sus, conducerea SJU Deva încearcă prin presiuni și amenințări cu deschiderea unor dosare penale, aducerea de personal la muncă din exterior, pentru perioade consecutive obligatorii de câte 14 zile, fără a se consemna acest lucru prin înscrisuri, cu interzicerea neîntemeiată a părăsirii incintei spitalului în acest interval de timp, precum și fără organizarea legală a timpului de muncă și de odihnă. Practic, personalul angajat este obligat să muncească până la epuizare, continuu, fiind fără pauză la dispoziția pacienților internați și a celor care se internează în unitatea sanitară în continuare, deși există personal suficient care așteaptă să se dispună revenirea la un program legal de muncă.

Organismele abilitate în materie au atras atenția deja asupra faptului că în privința personalului medical expus în mod prelungit la spații contaminate cu încărcare virală mare, există un risc al evoluției bolii spre o formă severă, drept pentru care astfel de măsuri pun în pericol grav viața și sănătatea personalului medical, încălcând în același timp dispozițiile imperative ale Codului Muncii.

Toată situația mai sus descrisă naște serioase întrebări referitoare la situația unică a SJU Deva, precum:

  • din ce motiv s-a permis ca SJU Deva să fie declarat singurul spital Covid-19 din țară, încă de la debutul pandemiei, cu încălcarea vădită a prevederilor Anexei I, art. II din OMS nr. 555/03.04.2020, referitoare la implicarea etapizată a spitalelor?
  • din ce motiv s-a permis declararea SJU Deva spital Covid – 19 în lipsa unui analizor RT – PCR și a unor circuite epidemiologice anterior identificate și aprobate?
  • de ce se evită sau se ascunde o vizită a ministrului sănătății la SJU Deva, fiind declarat al treilea mare focar Covid-19 din țară, lăsând cele mai importante decizii la îndemâna unor persoane care și-au arătat deja competențele?
  • unde sunt transportate și tratate în prezent cazurile de mare urgență non-Covid-19 din județul Hunedoara, devreme ce până acum o săptămână SJU Deva era cel care gestiona majoritatea lor?
  • de ce nu s-a făcut nici cel mai mic efort de reabilitare a SJU Deva, acesta fiind în prezent singura unitate sanitară care funcționează cu personalul medical închis în incintă?

Facem precizarea că majoritatea personalului chemat la muncă după închiderea spitalului avea opțiunea de a nu se prezenta în astfel de condiții abuzive, fiind dispus să tolereze un astfel de comportament doar pentru binele pacienților.

Față de toate aceste aspecte, raportat la refuzul oricărei comunicări manifestat de către conducerea spitalului și față de faptul că semnalarea publică repetată a acestor probleme a rămas fără efect, Sindicatul Medicorum Honorem al medicilor din cadrul SJU Deva, trage un serios semnal de alarmă și avertizează că va refuza categoric prezentarea la muncă în astfel de condiții impuse abuziv, care încalcă interdicția muncii forțate și dreptul angajaților la sănătate, prin interzicerea părăsirii incintei unității sanitare la finalul programului legal de muncă, fapt nejustificat nici măcar de condițiile stării de urgență.”

Marcel Boloș anunță decontarea 100% din fonduri europene a achizițiilor de echipamente medicale

Ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloş, a informat, luni, că achiziţiile de echipamente medicale vor putea fi decontate integral din fonduri europene de către unităţile sanitare, fără să fie necesară şi o cofinanţare.

În debutul şedinţei de Guvern, ministrul a anunţat că a pregătit proiectul de ordonanţă de urgenţă care vizează o serie de măsuri finanţate din fonduri europene, menţionând în acest sens decontarea echipamentelor medicale şi stimulentul de risc medical.

„E vorba de echipamentele medicale şi cele de protecţie medicală, unde, după discuţia cu ministrul Sănătăţii, am adăugat şi spitalele modulare şi containerele de logistică medicală. Chiar fac un apel pe această cale la toţi cei care sunt implicaţi în procesul de achiziţie a echipamentelor medicale: (…) echipamentele medicale se pot achiziţiona de către unităţile sanitare, urmând ca mai apoi procesul de decontare din fonduri să se deruleze ulterior şi subliniez acest lucru, pentru ca toţi cei care sunt implicaţi în această perioadă în tratamentul bolnavilor să nu aibă reţineri din acest punct de vedere, fiindcă noi vom asigura la timp procesul de decontare a acestor cheltuieli”, a spus Boloş.

Ideea a fost întărită de prim-ministrul Ludovic Orban, care a declarat că, „practic, orice entitate care achiziţionează echipamente, dispozitive poate să solicite decontarea fondurilor”.

Boloş a subliniat, de asemenea, că pentru echipamentele medicale nu va fi necesară cofinanţarea, acestea fiind achiziţionate integral din fonduri europene. Premierul a arătat că vor fi decontate inclusiv achiziţiile pentru stocuri strategice realizate prin ONAC.

„Vestea bună, tot pe domeniul sănătăţii, este că, la propunerea noastră, a Guvernului şi a Ministerului Fondurilor Europene, la propunerea de modificare a Regulamentului Comisiei Europene, Uniunea Europeană va deconta 100% din echipamentele medicale, cu alte cuvinte nu avem cofinanţare la partea de echipamente medicale, ceea ce degrevează bugetul de stat”, a explicat Marcel Boloş.

Potrivit acestuia, din pachetul de măsuri face parte şi stimulentul de risc medical, care va fi acordat întregului personal care deserveşte pacienţii aflaţi în spitale, nu doar medicilor.

„Fac precizarea că beneficiarii sunt nu numai medicii, ci tot personalul medical care este implicat în tratarea bolnavilor. Mă refer aici la asistenţii medicali, la cei care sunt pe ambulanţe, personalul de pe ambulanţe, mă refer aici inclusiv la partea de personal paramedical”, a menţionat el.

„Şi rămâne cum am stabilit, nu plătesc contribuţii de asigurări de sănătate, nu plătesc contribuţii de pensii. Deci plătesc doar 10% impozitul pe venit”, a completat Orban.

35 de cadre medicale și 75 de pacienți de la Spitalul Universitar sunt infectați cu noul coronavirus

Un număr de 35 de cadre medicale şi 75 de pacienţi au fost identificaţi pozitiv la testul pentru COVID-19 la nivelul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB) din data de 22 martie până în prezent, informează Grupul de Comunicare Strategică.

Potrivit sursei citate, în ultimele 3 zile au fost confirmate pozitiv două cadre medicale şi un pacient, conform raportării managerului SUUB.