Rusia: 10.000 de cazuri noi de COVID-19; renunță la folosirea ventilatoarelor de tip Aventa-M

Rusia a înregistrat miercuri peste 10.000 de noi cazuri de infecţie cu coronavirus şi a anunţat sistarea utilizării de ventilatoare medicale de tip Aventa-M de fabricaţie rusească, după ce mai multe persoane au decedat în incendii declanşate de două de astfel de dispozitive în spitale ruseşti.

Rusia a devenit începând de marţi a doua cea mai afectată ţară din lume după numărul de infectări cu COVID-19. Mortalitatea rămâne însă scăzută în comparaţie cu alte ţări, cu 2.212 de decese.

Marţi, mai multe regiuni ruse, mai puţin afectate de epidemie decât capitala, au autorizat ca anumite magazine să fie redeschise. Majoritatea locurilor publice rămân închise, între care şi restaurantele, în timp ce adunările sunt interzise până la noi ordinecitată de Agerpres, informează AFP.

Autorităţile au autorizat redeschiderea şantierelor şi reînceperea funcţionării uzinelor, inclusiv la Moscova.

Capitala rusă, principalul focar al epidemiei, rămâne totuşi într-o semi-izolare, deşi măsurile nu sunt întotdeauna strict respectate. Purtarea măştilor şi a mănuşilor de protecţie a devenit obligatorie în mijloacele de transport şi în supermarketuri.

Deşi Rusia rămâne foarte departe de Statele Unite ca număr de infectări, în ţară au fost înregistrate de la începutul lunii mai peste 10.000 de cazuri noi în fiecare zi.

Pe de altă parte, autorităţile ruse au oprit utilizarea de ventilatoare medicale de tip Aventa-M, dintre care unele au fost trimise în SUA, după două incendii soldate cu victime în spitale din Rusia unde erau trataţi pacienţi cu COVID-19.

Utilizarea ventilatoarelor Aventa-M, produse în Rusia începând cu 1 aprilie, a fost suspendată, a anunţat serviciul federal de supraveghere în domeniul sănătăţii Roszdravnadzor, în urma unui incendiu care a ucis 5 persoane la terapie intensivă într-un spital din Sankt Petersburg.

http://www.escortmersin.net

Încă 224 de cazuri de COVID-19 au fost confirmate în ultimele 24 de ore; numărul deceselor a ajuns la 1.016

Un număr de 224 de noi cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus au fost înregistrate în România de la ultima informare, ajungându-se astfel la un total de 16.002 de îmbolnăviri, a anunţat, miercuri, Grupul de Comunicare Strategică.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 7.961 au fost declarate vindecate şi externate.

La terapie intensivă sunt internaţi 228 de pacienţi.

Până acum, 1.016 de persoane diagnosticate cu COVID-19 au decedat.

COVID-19: 76,6% din decesele înregistrate în ultima săptămână au fost la persoane peste 60 ani, potrivit INSP

89,3% dintre persoanele infectate cu noul coronavirus care au murit aveau cel puţin o comorbiditate, potrivit unui raport al Centrului Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

Conform sursei citate, în săptămâna 4 – 10 mai, 37,5% din totalul cazurilor de infectare cu noul coronavirus s-au înregistrat în judeţele Neamţ, Suceava, Bacău şi Galaţi şi în Bucureşti.

Totodată, 38% din totalul deceselor au fost înregistrate în judeţele Galaţi, Sibiu, Suceava şi Mureş şi în Bucureşti.

Acelaşi raport arată că unul din şapte cazuri de infectare a fost înregistrat la personal medical.

Potrivit sursei citate, 76,6% din decese au fost la persoane peste 60 ani şi 60,8% din decese au fost la bărbaţi.

Raportul integral AICI.

COVID-19 ar putea ucide indirect până la 6.000 de copii pe zi în şase luni, avertizează UNICEF

Lupta împotriva coronavirusului ar putea avea efecte indirecte devastatoare în ţările sărace, precum decesul a 6.000 de copii în fiecare zi în următoarele şase luni, a avertizat miercuri Fondul Internaţional pentru Urgenţe ale Copiilor al Naţiunilor Unite (UNICEF) care a făcut apel la acţiuni urgente.

Conform celui mai sumbru dintre cele trei scenarii cuprinse într-un studiu al universităţii americane Johns Hopkins, până la 1,2 milioane de copii cu vârste sub 5 ani din 118 ţări ar putea muri în următoarele şase luni, victime ale sistemelor sanitare perturbate de lupta contra răspândirii bolii COVID-19, a explicat agenţia ONU într-un comunicat, relatează AFP citată de Agerpres.

Aceste decese se adaugă celor 2,5 milioane de copii din această grupă de vârstă care mor în fiecare semestru în aceste state.

În aceeaşi perioadă, până la 56.700 de femei ar putea deceda din cauza îngrijirilor medicale precare înainte şi după naştere, pe lângă cele 144.000 care mor la ora actuală.

Acest bilanţ ar anihila „decenii de progres în reducerea deceselor ce pot fi prevenite la copii şi mame”, a declarat directorul executiv al UNICEF, Henrietta Fore.

„Nu trebuie să lăsăm mamele şi copiii să fie victimele colaterale ale luptei împotriva virusului”, care a făcut aproape 290.000 de morţi în întreaga lume, a adăugat Fore într-un comunicat.

În ţările afectate de sisteme sanitare precare, COVID-19 perturbă lanţurile de aprovizionare cu medicamente şi accesul la alimente şi pune presiune pe resurselor umane şi financiare, explică studiul publicat în jurnalul The Lancet Global Health.

Măsurile de combatere a noului coronavirus – izolare, carantină, restricţii de circulaţie – şi temerile locuitorilor reduc numărul vizitelor în centrele medicale şi al procedurilor medicale vitale.

Studiul evocă îndeosebi planificarea familială, îngrijirea prenatală şi postnatală, naşterile, vaccinările, precum şi serviciile de prevenire şi tratament.

UNICEF subliniază că, până la jumătatea lunii aprilie, peste 117 milioane de copii din 37 de ţări este posibil să nu fi fost vaccinaţi împotriva rujeolei după ce campaniile de vaccinare au fost întrerupte de pandemie.

Asia de Sud ar fi cea mai afectată regiune, înaintea Africii subsahariene şi a Americii de Sud, cu bilanţuri deosebit de ridicate în Bangladesh, India, Brazilia, Republica Democrată Congo şi Etiopia.

Trebuie să „acţionăm acum pentru a stopa răspândirea bolii, pentru a ajuta bolnavii şi pentru a proteja personalul de urgenţă”, a afirmat UNICEF solicitând fiecărui stat vizat să „continue să acţioneze pentru limitarea efectelor indirecte asupra copiilor” când epidemia va fi încetinită.

Angajații Twitter vor putea lucra de acasă „pentru totdeauna”

Twitter a anunţat marţi că le va permite angajaţilor săi să continue să lucreze de acasă pe termen nedefinit, chiar şi după încheierea crizei coronavirusului, conform unei reprezentante a companiei, citată într-un mesaj publicat pe blogul reţelei de socializare.

Jennifer Christie, director de resurse umane în cadrul Twitter, a declarat că în cazul angajaţilor care îşi pot desfăşura activitatea de la domiciliu şi doresc să lucreze astfel „pentru totdeauna”, Twitter va „face posibil” acest lucru, relatează agenţia DPA citată de Agerpres.

În mesajul lui Christie se precizează că Twitter a fost una dintre primele companii care a implementat modelul de şedere la domiciliu la începutul lunii martie.

Potrivit relatărilor din media, alte câteva companii de tehnologie, precum Google, Microsoft şi Amazon, au procedat la fel.

Twitter a anunţat că birourile sale vor rămâne închise până cel puţin în luna septembrie, „cu foarte puţine excepţii”.

„Deschiderea birourilor va fi decizia noastră”, a declarat pentru NBC News un purtător de cuvânt al companiei. „Când şi dacă angajaţii noştri vor reveni, va fi (decizia) lor”, a precizat acesta.

Anchetă în Rusia după ce incendii cauzate de ventilatoare medicale au ucis șase pacienți

Moscova a început să ancheteze siguranţa unui tip de ventilator medical de fabricaţie rusească, dintre care unele au fost trimise în SUA, după ce şase persoane au decedat în incendii declanşate de două de astfel de dispozitive în spitale ruseşti.

Marţi, cinci persoane au decedat la spitalul Sf. Gheorghi din Sankt-Petersburg, dintre care patru într-o unitate de terapie intensivă împotriva coronavirusului, potrivit unui avocat local. O sursă a declarat agenţiei de presă TASS că incendiul a izbucnit după ce un ventilator – utilizat pentru a-i ajuta să respire pe pacienţi grav afectaţi de COVID-19 – a luat foc în timpul funcţionării, informează Reuters citată de Agerpres.

Un incendiu similar, provocat de acelaşi model de ventilator, conform unei surse poliţieneşti, a ucis sâmbătă o persoană într-un spital din Moscova.

Serviciul federal de supraveghere în domeniul sănătăţii în Rusia (Roszdravnadzor) a declarat că verifică calitatea şi siguranţa ventilatoarelor de respiraţie mecanică în cele două spitale, iar spitalul din Sankt-Petersburg a declarat că încetează să mai utilizeze modelul respectiv pentru moment. Cel puţin două regiuni din Federaţia Rusă au declarat agenţiilor de presă ruse că ele vor suspenda de asemenea utilizarea acestui tip de ventilator de respiraţie artificială.

Fabricantul a cerut media să nu se grăbească cu concluziile.

Modelul respectiv, Aventa-M, face parte din cele trimise în SUA de Rusia la începutul lunii aprilie pentru a le ajuta să facă faţă pandemiei de coronavirus şi este fabricat de o întreprindere aflată sub incidenţa sancţiunilor americane.

Uzina de inginerie a instrumentelor din Ural (UPZ) din Celiabinsk, la aproximativ 1.500 km este de Moscova, a confirmat că Aventa-M este unul din produsele sale, care fusese furnizat spitalului din Santk-Petersburg.

„Nu avem date oficiale despre aparatele instalate în zona incendiului din Sankt-Petersburg”, a spus o purtătoare de cuvânt.

Rusia este relativ bine aprovizionată cu ventilatoare şi şi-a sporit producţia naţională de la începutul epidemiei de coronavirus.

Experţi în date şi unii medici afirmă că numeroase dispozitive utilizate în afara marilor oraşe ruseşti sunt învechite, dar TASS a declarat că ventilatorul de la Sankt-Petersburg era nou şi fusese instalat în această lună.

Concernul Radio-Eletronic Technologies (KRET), care controlează UPZ, a declarat că ventilatoarele sale au trecut toate testele necesare şi sunt utilizate de instituţiile medicale în Rusia din 2012 fără nicio problemă de securitate.

„Examinăm diferite scenarii: starea reţelei electrice, infrastructura ingineriei instituţiilor medicale, echipamentul medical şi respectarea regulilor de securitate împotriva incendiilor”, a declarat el într-un comunicat.

„Invităm presa şi celelalte părţi interesate să nu se grăbească cu concluziile şi să aştepte rezultatele controalelor oficiale”, conform concernului.

Întreprinderile şi cetăţeni americani au primit interdicţie să facă afaceri cu KRET din iulie 2014.

Rusia a raportat 232.243 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus şi 2.116 decese.

Comisia Europeană recomandă redeschiderea graduală a frontierelor între statele membre, potrivit unui proiect

Comisia Europeană apreciază că statele membre ale Uniunii Europene ar trebui să-şi redeschidă frontierele dintre ele pentru sezonul turistic dacă ţin sub control cazurile de COVID-19 şi dacă sistemele lor de sănătate sunt pregătite în această privinţă, potrivit proiectului unui document ce va fi prezentat miercuri de executivul comunitar.

”Gestionate corect, în siguranţă şi într-o manieră coordonată, lunile care vin le-ar putea oferi europenilor şansa de a avea oarecare odihnă binemeritată, relaxare şi aer proaspăt”, indică documentul citat.

Totuşi, ridicarea restricţiilor de circulaţie aduce cu ea riscul unui al doilea val de infectări cu noul coronavirus, avertizează Comisia, transmite dpa citată de Agerpres.

Frontierele externe ale Uniunii Europene vor rămâne închise până la 15 iunie dacă cele 27 de state membre dau curs recomandării făcute săptămâna trecută de executivul UE.

Deşi decizia de a relaxa controalele frontaliere îi revine fiecărei ţări membre, Comisia Europeană consideră că vârful sezonului turistic din iunie până în august ar putea fi parţial salvat.

Restricţiile impuse de pandemia de COVID-19 practic au blocat în ultimele două luni sectorul turistic, care contribuie, direct sau indirect, cu aproape 10% la PIB-ul Uniunii Europene.

În contextul îmbunătăţirii situaţiei în multe ţări europene, restricţiile între zone cu grade similare de risc ar trebui să fie înlocuite cu o abordare pe măsură, mai arată proiectul propunerii CE.

Conform documentului, zonele în care are loc o circulaţie a persoanelor sporită trebuie să aibă suficiente locuri în spitale, precum şi o bună capacitate de testare, supraveghere şi monitorizare.

Numărul deceselor cauzate de COVID-19 în SUA este în creștere

Bilanţul zilnic al deceselor provocate de pandemia COVID-19 a început să crească marţi în Statele Unite, ajungând la 1.894 de cazuri, după două zile de scădere semnificativă, conform datelor furnizate de Universitatea Johns Hopkins.

Astfel, numărul total al deceselor înregistrate în SUA de la debutul pandemiei a ajuns la 82.246, după ce duminică şi luni bilanţul scăzuse sub 1.000 de cazuri, prima oară de la începutul lunii aprilie, informează miercuri AFP citată de Agerpres.

SUA au raportat aproximativ 1.37 milioane de cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus de la începutul pandemiei.

Se aşteaptă ca bilanţul morţilor în Statele Unite, care este cea mai afectată ţară din lume în termeni absoluţi, să ajungă la 113.000 până la 6 iunie, conform unei medii de 20 de modele epidemiologice realizate de cercetători de la Universitatea din Massachusetts.

În timp ce preşedintele Donald Trump nu îşi ascunde dorinţa de a reporni economia SUA cât mai rapid, epidemiologul şi consilierul Casei Albe, doctorul Anthony Fauci a avertizat marţi asupra potenţialelor consecinţe „foarte grave” ale unei relaxări pripite.

„Mergem în direcţia corectă, dar direcţia corectă nu înseamnă absolut deloc că avem un control total asupra acestei epidemii”, a avertizat Fauci în cadrul unei audieri prin videoconferinţă în faţa senatorilor americani.

Indonezia: Nerespectarea distanței sociale duce la curățarea toaletelor publice

Indonezienii care încalcă regulile de distanţare socială impuse din cauza epidemiei de COVID-19 la Jakarta riscă să ajungă în situaţia de a fi obligaţi să cureţe toaletele publice.

Pedeapsa face parte dintr-o listă de sancţiuni ce vizează să prevină infectările în rândul locuitorii capitalei.

Astfel, ieşirea pe stradă fără a purta mască se amendează cu 250.000 de rupii (15,50 euro), iar locuitorii care se adună în grupuri vor fi obligaţi să cureţe instalaţii publice, inclusiv toalete, îmbrăcaţi cu veste marcate special, transmite AFP citată de Agerpres.

Conform regulilor anunţate în această săptămână, firmele care ignoră ordinele de a-şi închide porţile sau încalcă regulile de sănătate publică vor fi amendate cu până la 50 milioane de rupii (circa 1.300 de euro).

Jakarta, metropolă tentaculară cu circa 30 milioane de locuitori, a impus restricţii parţiale de deplasare luna trecută, într-un moment în care numărul contaminărilor exploda şi observatorii trăgeau un semnal de alarmă cu privire la un viitor dezastru sanitar.

Mai multe oraşe indoneziene au instituit restricţii similare, dar încălcarea lor este foarte frecventă.

În weekend, câteva sute de persoane s-au adunat în centrul Jakartei cu ocazia închiderii unui local fast-food, provocând un val de dezaprobare.

Marţi, bilanţul oficial al epidemiei de COVID-19 în Indonezia a ajuns la 14.479 de cazuri confirmate şi 1.007 decese.

Se consideră însă că aceste cifre sunt mult subestimate, într-o ţară cu peste 260 milioane de locuitori.

Camera Deputaților decide asupra proiectului Legii stării de alertă

Proiectul de lege iniţiat de Guvern privind măsurile pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 în situaţia de alertă va fi dezbătut şi votat, miercuri, de Camera Deputaţilor.

Proiectul va intra în dezbaterea comisiilor de specialitate, care vor întocmi un raport ce va fi supus votului plenului Camerei în şedinţa de miercuri.

Marţi, Senatul a adoptat acest proiect, forma propusă de Guvern fiind modificată prin aprobarea mai multor amendamente propuse, în mare parte, de PSD. Când starea de alertă se instituie pe întreg teritoriul ţării, măsura trebuie încuviinţată de Parlament, au stabilit, printre altele, senatorii, relatează Agerpres.

În dezbaterile de la Cameră, deputaţii pot interveni, la rândul lor, în comisii şi plen, asupra textului şi modifica varianta adoptată de Senat. Camera Deputaţilor este for decizional.

Proiectul are ca obiect instituirea, pe durata stării de alertă declarate în condiţiile legii, în vederea prevenirii şi combaterii efectelor pandemiei de COVID-19, a unor măsuri temporare şi, după caz, graduale, în scopul protejării drepturilor la viaţă, la integritate fizică şi la ocrotirea sănătăţii, inclusiv prin restrângerea exerciţiului altor drepturi şi libertăţi fundamentale.