Prof. Dr. Dorel Săndesc, despre tratamentul cu plasmă: Câţi bolnavi de coronavirus l-au primit până acum

Andreea
-
0
Prof. Dr. Dorel Săndesc, despre tratamentul cu plasmă: Câţi bolnavi de coronavirus l-au primit până acum

Prof. Dr. Dorel Săndesc, președintele Asociației de Anestezie și Terapie Intensivă din România, a declarat că 31 de spitale din România au solicitat şi au primit, până în prezent, aprobarea Ministerului Sănănăţii de a colecta plasmă de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 şi de a o administra celor aflaţi în stare critică.

Dorel Săndesc a precizat că aceste spitale au primit aprobarea comisiei ATI pentru că îndeplinesc condiţiile astfel încât să poată monitoriza adecvat tratamentul.

„Nu înseamnă acoperirea tuturor judeţelor, dar este un număr destul de important, iar el va creşte, pentru că acest număr 31 s-a completat şi ieri cu două spitale”, a declarat Dorel Săndesc.

Specialistul a adăugat că deşi activitatea a demarat, suntem încă la început, iar dintre cele 31 de spitale, doar opt au administrat deja plasmă la pacienţi critici, asfel că până acum, 25 de pacienţi au primit plasmă covalescentă.

„În această perioadă de căutare febrilă a unui tratament, orice rezultat, chiar şi pe un număr mic de pacienţi este important. Să nu uităm că interesul foarte mare pentru această metodă a venit de la un studiu publicat în China pe cinci cazuri, care au mers bine, o ameliorare evidentă decât dacă nu ar fi administrat acel tratament şi abia apoi a început să crească interesul, existând un studiu cu 5.000 de cazuri in SUA, focalizat în special pe efectul de siguranţă al tratamentului, care a arătat că rata efectelor secundare este foarte mică”, a explicat Dorel Săndesc.

Sindicaliștii solicită INSP reanalizarea codului de deces al asistentei medicale de 46 de ani din Botoșani

Georgiana Dicu
-
0
Sindicaliștii solicită INSP reanalizarea codului de deces al asistentei medicale de 46 de ani din Botoșani

Sindicatul „Solidaritatea Sanitară” din Botoşani solicită Institutului Naţional de Sănătate Publică (INSP) şi Direcţiei de Sănătate Publică Botoşani să reanalizeze codul de deces al asistentei medicale de 46 de ani, care a murit sâmbătă în spital la Iaşi, după ce a contactat noul coronavirus.

Preşedintele Sindicatului „Solidaritatea Sanitară”, Daniel Bulboacă, s-a arătat revoltat de faptul că INSP a revenit şi a modificat, luni, cauza decesului în cazul asistentei Lenuţa Buta, „deoarece cazul a fost declarat vindecat cu două teste negative”, relatează Agerpres.

El susţine că, atâta timp cât cadrul medical de la Secţia de Boli Infecţioase a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” a stat timp de o lună la terapie intensivă ca urmare a stării grave generate de contactarea COVID-19, nu se poate ca autorităţile sanitare să susţină că decesul nu a survenit din cauza acestui virus.

„Noi avem obligaţia, cel puţin morală, să îi facem dreptate colegei noastre. Vom face toate demersurile pentru a modifica reclasificarea cauzelor decesului, aşa cum este şi pe certificatul de deces. COVID-19 este una din cauzele decesului. Nici nu a avut perioada completă din momentul în care a avut ultimul test negativ până la vindecarea bolii, aşa cum este în definiţia din caz. În opinia noastră, nu ştiu cum au gândit autorităţile. Suntem revoltaţi. E puţin spus că suntem revoltaţi. Doar în ipoteza în care încearcă să nu plătească pensia de urmaş băiatului colegei noastre decedate”, a afirmat Bulboacă.

La rândul său, şefa Secţiei de Boli Infecţioase, Valentina Morcov, susţine că este nedrept ca decesul asistentei de 46 de ani să fie pus pe seama altei boli decât coronavirus.

„Pacientul nu s-a externat la domiciliu vindecat şi a murit după aceea. A murit la câteva zile de la negativare, dar încă era internat în spital şi a murit din cauza afectării pulmonare în infecţia cu coronavirus”, a declarat Valentina Morcov.

Potrivit Legii 56/2020 pentru recunoaşterea meritelor personalului medical participant la acţiuni medicale împotriva COVID-19, urmaşii personalului medical decedat în urma complicaţiilor medicale cauzate de infectarea cu coronavirusul COVID-19 beneficiază de dreptul la pensie de urmaş până la împlinirea vârstei de 18 ani sau, dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani; pensie de urmaş egală cu 75% din salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie avut/avută de personalul medical la data decesului; dreptul la asistenţă medicală şi medicamente gratuite în cadrul reţelei sanitare a Ministerului Sănătăţii sau, după caz, ministerele cu reţea sanitară proprie, cu decontarea cheltuielilor de către acestea; scutirea de la plata impozitului pe terenul şi pe clădirea folosită ca domiciliu aflate în proprietate sau coproprietate.

Un anticorp a fost proiectat pentru a recunoaște agenții patogeni ai bolii Alzheimer

Georgiana Dicu
-
0
Un anticorp a fost proiectat pentru a recunoaște agenții patogeni ai bolii Alzheimer

Oamenii de știință au găsit modalitatea de a proiecta un anticorp care poate identifica particulele toxice care distrug celulele sănătoase ale creierului – un potențial pas înainte în lupta împotriva bolii Alzheimer.

Metoda lor este capabilă să recunoască aceste particule toxice, cunoscute sub denumirea de oligomeri beta-amiloid, care sunt semnul distinctiv al bolii, ceea ce duce la speranța că noi metode de diagnostic pot fi dezvoltate pentru boala Alzheimer și alte forme de demență, relatează Medical Xpress.

Echipa, de la Universitatea Cambridge, University College London și Lund University, a proiectat un anticorp care este extrem de precis la detectarea oligomerilor toxici și la cuantificarea numărului acestora. Rezultatele acestora sunt raportate în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

„Există o nevoie urgentă de metode cantitative pentru a recunoaște oligomerii – care joacă un rol major în boala Alzheimer, dar sunt foarte greu de detectat pentru strategiile standard de descoperire ale anticorpilor”, a spus profesorul Michele Vendruscolo de la Centrul Cambridge pentru Boli Misfolding, care a condus cercetarea. „Prin strategia noastră inovatoare de proiectare, am descoperit acum anticorpi meniți a recunoaște aceste particule toxice.

Boala Alzheimer, cea mai răspândită formă de demență, duce la moartea celulelor nervoase și pierderea de țesut în întregul creier, ceea ce duce la insuficiență de memorie, modificări de personalitate și probleme în desfășurarea activităților zilnice.

Oamenii de știință au identificat aglomerările anormale de proteine ​​numite oligomeri ca fiind cea mai probabilă cauză de demență. Deși proteinele sunt, în mod normal, responsabile pentru procesele celulare importante, conform ipotezei amiloide, atunci când oamenii au boala Alzheimer, aceste proteine ​​- incluzând proteinele ​​amiloid-beta – funcționează anormal și ucid celulele nervoase sănătoase.

Proteinele trebuie reglementate îndeaproape pentru a funcționa corect. Atunci când acest proces de control al calității nu reușește, proteinele se dezvoltă greșit, începând o reacție în lanț care duce la moartea celulelor creierului. Proteinele dezvoltate greșit formează grupuri anormale numite plăci care se acumulează între celulele creierului, oprindu-le să semnalizeze corect. Celulele moarte ale creierului conțin, de asemenea, aglomerări de proteine ​​care distrug un sistem vital de transport a celulelor, ceea ce înseamnă că nutrienții și alte provizii esențiale nu se mai pot mișca prin celule.

Au existat peste 400 de studii clinice pentru boala Alzheimer, dar nu a fost aprobat niciun medicament care să poată modifica cursul bolii. Echipa speră ca acest instrument să permită descoperirea unor tratamente și proiectarea unor studii clinice mai bune pentru persoanele afectate de această boală.

Primul pacient tratat cu plasmă, la Arad, s-a vindecat de COVID-19

Andreea
-
0
Primul pacient tratat cu plasmă, la Arad, s-a vindecat de COVID-19

Un pacient în vârstă de 61 de ani, confirmat cu infecție SARS CoV-2, internat pe Secția de Boli Infecțioase Adulți a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Arad și transferat pe Compartimentul ATI COVID-19 din Grădiște, s-a vindecat după ce a fost tratat cu plasmă covalencentă.

”Pacientului i s-a administrat plasmă recoltată de la un donator vindecat de COVID-19. După ce testele II și III, efectuate la interval de 24 de ore au ieșit negative, pacientul a fost transferat pe Secția Clinică Anestezie și Terapie Intensivă I, unde va mai rămâne câteva zile, sub observație medicală”, a declarat dr. Mihaela Albu Gulyas, medic coordonator compartimentul ATI COVID-19.

De asemenea, potrivit dr. Cristian Nicolescu, medic șef Secție Clinică Anestezie și Terapie Intensivă I, în prezent, pacientul necesită oxigeno-terapie intermitentă, continuă tratamentul antibiotic, terapia respiratorie adjuvantă, dar se alimentează și mobilizează singur.

Pacientul este programat mâine pentru efectuarea unei tomografii pulmonare iar în funcție de rezultat, în zilele următoare va fi transferat pe Secția Clinică de Medicină Internă, a adăugat dr. Cristian Nicolescu, medic șef Secție Clinică Anestezie și Terapie Intensivă I.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad a primit avizul Ministerului Sănătăţii pentru includerea în programul de tratament cu plasmă recoltată de la donatori vindecaţi.

Testele cu hidroxiclorochină la pacienții cu COVID-19, suspendate de către OMS

Georgiana Dicu
-
0
Testele cu hidroxiclorochină la pacienții cu COVID-19, suspendate de către OMS

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a suspendat testele cu hidroxiclorochină, medicament folosit pentru tratarea malariei, la pacienţii bolnavi de COVID-19, decizia fiind luată ca urmare a unor preocupări privind eficacitatea acestui medicament în combaterea noului coronavirus, a declarat luni directorul general al OMS Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Hidroxicolorochina a fost promovată de Donald Trump şi de alţi responsabili ca posibil tratament pentru boala cauzată de noul coronavirus. Preşedintele SUA a declarat că a luat medicamentul pentru a preveni o posibilă infectare.

OMS a recomandat anterior folosirea hidroxiclorochinei pentru tratarea sau prevenirea infecţiilor cu coronavirus, cu excepţia studiilor clinice, relatează agenția Reuters citată de Agerpres.

Doctor Mike Ryan, directorul programului de urgenţă al OMS, a declarat că decizia de a suspenda testele cu hidroxiclorochină a fost luată dintr-o ”prudenţă excesivă”.

Studiu: Care este impactul temperaturii aerului asupra coronavirusului

Andreea
-
0
Studiu: Care este impactul temperaturii aerului asupra coronavirusului

Peste jumătate dintre cazurile confirmate de COVID-19, boala provocată de noul coronavirus, au survenit în zone în care temperatura aerului era cuprinsă între 5 şi 15 grade Celsius, a constatat o echipă de cercetători din China într-un studiu citat marţi de agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.

Cercetătorii de la Universitatea Lanzhou au dorit să afle mai multe informaţii referitoare la condiţiile de mediu în care SARS-CoV-2 poate supravieţui pentru a înţelege tiparul de dispersie la nivel mondial.

Specialiştii au cercetat impactul temperaturii ambientale asupra răspândirii globale a COVID-19, conform articolului ştiinţific ce însoţeşte studiul recent, publicat în jurnalul ştiinţific Science of The Total Environment.

Relaţia dintre numărul de cazuri de COVID-19 confirmate zilnic şi condiţiile meteorologice, inclusiv temperatura şi umiditatea, a fost studiată pe baza datelor de la aproximativ 3,75 milioane de cazuri de COVID-19 confirmate la nivel mondial, în 185 de ţări şi regiuni, în perioada 21 ianuarie – 6 mai.

Cercetătorii au constatat că în zonele cu valori de temperatură situate între 5 şi 15 grade Celsius au fost reportate 60% dintre cazurile confirmate de COVID-19. Mai mult, aproximativ 73,8% dintre cazurile confirmate erau concentrate în regiuni cu o umiditate absolută între 3 şi 10 grame pe metru cub.

Constatările indică faptul că SARS-CoV-2 a părut să se răspândească spre latitudini mai înalte şi sugerează că ar exista o zonă climatică optimă în care concentraţia de SARS-CoV-2 a sporit în mod semnificativ în mediul ambient, inclusiv pe suprafaţa obiectelor.

Răspândirea focarului de COVID-19 este afectată de mai mulţi factori. Echipa de oameni de ştiinţă a investigat factorii naturali care afectează pandemia.

Cercetătorii au avertizat că pandemia de COVID-19 se poate răspândi în mod ciclic, iar focarele ar putea fi recurente în oraşele mari situate la latitudini medii, în toamna anului 2020.

”Nu ne putem baza pe presupunerea că epidemia de COVID-19 va înceta odată cu creşterea temperaturii”, a declarat Huang Zhongwei, autor principal al articolului ştiinţific.

GCS: Alte 146 de noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus

Andreea
-
0
GCS: Alte 146 de noi cazuri de îmbolnăvire cu noul coronavirus

Grupul de Comunicare Strategică a anunţat că până marţi, pe teritoriul României, au fost confirmate 18.429 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus. De la ultima informare transmisă, au fost înregistrate alte 146 de noi cazuri de îmbolnăvire.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 11.874 au fost declarate vindecate și externate.

La ATI, în acest moment, sunt internați 181 de pacienți.

Totodată, până acum, 1.210 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19, internate în spitale din Dolj, București, Iași, Suceava, Arad, Bacău, Timiș, Cluj, Neamț, Hunedoara, Constanța, Satu Mare, Sibiu, Ialomița, Bistrița-Năsăud, Covasna, Dâmbovița, Vrancea, Galați, Caraș-Severin, Mureș, Giurgiu, Bihor, Argeș, Vaslui, Botoșani, Alba, Sălaj, Brașov, Mehedinți, Teleorman, Gorj, Prahova, Vâlcea, Călărași, Maramureș, Olt și Ilfov, au decedat.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 5.287 de persoane. Alte 75.782 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 385.728 de teste.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55 din 15.05.2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ultimele de 24 de ore, 169 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 116.200 de lei.

Totodată, în data de 25 mai a.c., 92 de persoane care nu au respectat măsura izolării la domiciliu sau a carantinei au fost introduse în carantină instituționalizată pentru 14 zile sau a fost dispusă măsura carantinării instituționalizate pentru o nouă perioadă de 14 zile.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.067 cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus): 1.699 în Italia, 561 în Spania, 84 în Franța, 576 în Germania, 87 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 4 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 106 de cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 35 în Marea Britanie, 9 în Spania, 6 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 22 au fost declarați vindecați: 9 în Germania, 9 în Franța, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Pacienții cu afecțiuni autoimune fac propuneri pentru îmbunătățirea recoltării și administrării de plasmă

Andreea
-
0
Pacienții cu afecțiuni autoimune fac propuneri pentru îmbunătățirea recoltării și administrării de plasmă

Asociația Pacienților cu Afecțiuni Autoimune (APAA) și Asociația Română a Pacienților cu Imunodeficiențe Primare (ARPID), reprezentând pacienții care sunt dependenți de medicamente fabricate din plasmă umană, propun o serie de măsuri pentru îmbunătățirea recoltării, testării, procesării, depozitării, distribuției și administrării de plasmă convalescentă, se arată într-un comunicat.

Iată care sunt propunerile reprezentanţilor celor două asociaţii:

  • În prezent, au fost puse în funcțiune 18 echipamente de plasmafereză oferite gratuit împreună cu 6000 de kituri de recoltare, cu ajutorul cărora se pot recolta 18.000 doze de plasmă convalescentă de la donatorii vindecați de COVID-19.

Rugăm Ministerului Sănătății să realizeze o campanie de informare către populație cu privire la importanța donării de plasmă convalescentă și să indice localitățile unde centrele de transfuzie au echipamentele necesare pentru recoltarea de plasmă.

  •  De asemenea, Ministerul Sănătății a primit încă o sponsorizare prin care se oferă până la 50 de echipamente de plasmafereză, ce pot fi utilizate gratuit pentru un an de zile,

Sperăm ca Ministerului Sănătății să stabilească cât mai repede centrele de transfuzie unde aceste echipamente pot fi instalate pentru a fi posibilă donarea de plasmă în toată țara.

  • În majoritatea țărilor unde a fost deja autorizată administrarea de plasmă convalescentă, inclusiv 22 de state membre ale Uniunii Europeane, se colectează și depozitează această plasmă în bănci de plasmă convalescentă anti COVID-19,

Este absolut necesar ca și statului român să organizeze cât mai rapid o astfel de structură centrală de depozitare a plasmei colectate de la donatorii vindecați de COVID-19, după modelul altor țări europene

O companie privată a oferit gratuit statului român, echipamentele necesare pentru testarea, procesarea și depozitarea plasmei convalescente, dar din păcate până în acest moment nici Ministerul Sănătății și nici Ministerul Apărării Naționale nu au răspuns ofertei de sponsorizare, făcută cu mai bine de o lună în urmă.

  • Având în vedere că donarea de plasmă este îngreunată de prevederi excesiv de birocratice din metodologia națională privind recoltarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea de plasmă convalescentă. Considerăm necesară modificarea legislației aferente, astfel încât orice persoană vindecată, care este eligibilă pentru donare, pentru că prezintă anticorpi anti SARS-COV2 în concentrație suficient de crescută, să poată dona plasmă.

Recomandăm în acest sens punerea în acord cu Ghidul european privind recolectarea, testarea, procesarea, depozitarea, distribuția și administrarea de plasmă convalescentă, așa cum a fost aprobat de specialiștii din statele membre UE încă din 2 aprilie 2020.

  •  Deși avem peste 12.000 de persoane vindecate de COVID-19, doar sub 100 de persoane s-au prezentat la centrele de transfuzie pentru a dona plasmă convalescentă.

Implicarea Ministerului Sănătății mai activă și mai fermă, atât în promovarea donării de plasmă, cât mai ales în coordonarea centrelor de transfuzie, pentru a asigura o mai bună activitate de colectare de plasmă convalescent nu poate fi decât benefică. Toate aceste măsuri, pot asigura pacienților unul dintre cele mai promițătoare tratamente, care conform studiilor realizate până acum, reduce semnificativ mortalitatea în rândul persoanelor infectate cu SARS-COV2.

Coronavirus: Crucea Roşie face un apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităţilor medicale

Andreea
-
0
Coronavirus: Crucea Roşie face un apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităţilor medicale

Crucea Roşie a făcut apel la încetarea atacurilor informatice asupra facilităţilor medicale şi de cercetare medicală în timpul pandemiei de COVID-19, într-o scrisoare publicată marţi şi semnată de reprezentanţi ai lumii politice şi de afaceri, informează Reuters, potrivit Agerpres.

Astfel de atacuri pun în pericol vieţile oamenilor şi guvernele trebuie să ia „măsuri imediate şi decisive” pentru a le opri, subliniază semnatarii.

„Sperăm că guvernele lumii vor lua atitudine şi vor reafirma angajamentele faţă de regulile internaţionale care interzic astfel de acţiuni”, a notat în scrisoare preşedintele Comitetului internaţional al Crucii Roşii, Peter Maurer.

Între cei 42 de cosemnatari se numără preşedintele Microsoft Corp, Brad Smith, şi fostul secretar de stat al SUA Madeleine Albright. Iniţiativa scrisorii îi aparţine Institutului Cyberpeace, organizaţie neguvernamentală a cărei misiune este de a împiedica folosirea internetului pentru a lansa atacuri.

Apelul survine la o lună după ce Republica Cehă a denunţat un atac informatic asupra sectorului său medical, ceea ce a atras un răspuns înflăcărat din partea secretarului de stat american Mike Pompeo, care a calificat atacul drept „profund iresponsabil şi periculos” şi a avertizat că vinovaţii trebuie să se „aştepte la consecinţe”.

Nici Republica Cehă, nici SUA nu au indicat deocamdată a cui a fost responsabilitatea atacului.

Pe parcursul ultimelor luni, hackerii au luat în vizor mai multe spitale, lansând atacuri cu viruşi informatici, de obicei cu scopul de a cere bani. Alte grupări de piraterie informatică, mai sofisticate, cum sunt cele asociate cu o serie de guverne, au vizat centre de cercetare medicală, cu scopul de a fura date legate de tratamentele pentru COVID-19.

Dezvoltarea cancerului de sân, accelerată de o proteină puţin studiată

Andreea
-
0
Dezvoltarea cancerului de sân, accelerată de o proteină puţin studiată

O echipă de oameni de ştiinţă din Australia a descoperit modul în care o proteină puţin studiată până în prezent poate accelera dezvoltarea cancerului de sân şi răspândirea acestuia în organism, informează agenţia Xinhua, potrivit Agerpres.

În cadrul unui studiu publicat marţi, cercetătorii de la Centrul pentru Biologia Cancerului (CCB) din cadrul Universităţii Australia de Sud (UniSA) au descris modul în care cancerele agresive produc Creld2, o proteină care deturnează celulele sănătoase pentru a determina dezvoltarea tumorii.

”Oamenii de ştiinţă cunoşteau de ceva vreme această proteină, însă ea nu a fost bine studiată şi până acum nu am înţeles rolul pe care îl joacă în cancerul mamar. Creld2 pare să facă celulele normale, sănătoase, din jurul tumorii să se comporte anormal, ceea ce le determină să contribuie la creşterea tumorilor”, a declarat unul dintre autorii principali ai cercetării, Michael Samuel, citat într-un comunicat.

Potrivit Breast Cancer Network Australia, cancerul de sân este cea mai frecvent întâlnită formă de cancer diagnosticat la femeile din Australia – cu circa 29% dintre toate cazurile noi de cancer diagnosticate la femei în 2019 – şi a doua cauză principală de deces în urma cancerului la femeile din această ţară, după cancerul pulmonar.

Echipa de la CCB, o alianţă formată între Universitatea Australia de Sud şi organizaţia australiană SA Pathology, lucrează în prezent la studierea modului în care Creld2 poate fi stopată sau distrusă, cu scopul de a limita dezvoltarea cancerelor şi răspândirea acestora în organism.

Niveluri ridicate ale acestei proteine au fost identificate în cancere mamare triplu negative, care constituie 15% din cazurile de cancer de sân diagnosticate în Australia şi au cea mai redusă rată de supravieţuire.

Niveluri ridicate de Creld2 se regăsesc de asemenea în cancerele renale şi în cancerul de piele non-melanom, unele dintre cancerele cel mai frecvent diagnosticate în Australia.

”Prognosticul pentru toate aceste tipuri de cancer nu este unul bun, aşa că dacă putem distruge sau bloca această proteină, am putea opri dezvoltarea acestor cancere”, a declarat Samue.

1...1.8221.8231.824...3.319Pagina 1.823 din 3.319