Ultimul milion de cazuri de COVID-19 a fost semnalat în doar opt zile, avertizează directorul OMS

Pandemia de COVID-19 „continuă să accelereze” pe plan mondial, în contextul în care „ultimul milion de cazuri a fost semnalat într-un interval de doar opt zile”, a declarat luni directorul general al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus.

„Ştim că pandemia este mai mult decât o criză sanitară, este o criză economică, socială şi, în numeroase ţări, politică. Efectele ei se vor face simţite timp de decenii”, a adăugat el într-o conferinţă de presă organizată în format virtual de emiratul Dubai.

Avertismentul lansat de directorul OMS intervine într-o perioadă în care multe ţări au intrat într-o etapă de relaxare a restricţiilor, pentru a-şi relansa economiile naţionale, informează AFP, citată de Agerpres.

Săptămâna trecută, directorul OMS a declarat că această nouă fază este „periculoasă”, considerând că, în pofida nevoii de a ieşi din starea de izolare, noul coronavirus continuă „să se propage cu rapiditate” şi că acest virus rămâne „mortal”.

„A fost nevoie de trei luni pentru ca primul milion de cazuri să fie semnalate, însă ultimul milion de cazuri a fost semnalat în doar opt zile”, a insistat directorul OMS, luni.

El a îndemnat, totodată, guvernele şi companiile din lumea întreagă să se pregătească pentru eventuale pandemii viitoare, care ar putea să apară „în orice ţară, în orice moment, şi să ucidă milioane de persoane pentru că nu ne-am pregătit”.

„Nu ştim unde şi nici când se va produce următoarea pandemie, dar ştim că ea va avea un impact teribil asupra vieţii şi economiei mondiale”, a avertizat Tedros Adhanom Ghebreyesus.

Pandemia de COVID-19 a făcut cel puţin 465.300 de victime pe plan mondial după ce China a anunţat în mod oficial apariţia bolii în decembrie 2019, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP duminică, la ora 19:00 GMT, pe baza unor surse oficiale.

Statele Unite sunt ţara cel mai grav afectată, cu cel puţin 119.959 de decese, urmată de Brazilia (50.617), Marea Britanie (42.632), Italia (34.634) şi Franţa (29.633).

Noul coronavirus a infectat peste 1 milion de persoane în Brazilia, iar America de Sud este epicentrul actual al pandemiei, cu peste 20.000 de morţi în Mexic, peste 8.000 în Peru şi peste 1.000 în Argentina.

Purtarea măștii este din nou obligatorie în spațiile publice închise din Bulgaria

Măştile de protecţie sunt din nou obligatorii în toate spaţiile publice închise din Bulgaria, după ce această ţară din Balcani a înregistrat cea mai mare creştere săptămânală a numărului de cazuri de infectare cu noul coronavirus.

Decretul, emis de ministrul Sănătăţii, Kiril Ananiev, a fost semnat la 10 zile după decizia aceluiaşi oficial bulgar ca purtarea măştilor sanitare în spaţii închise să devină „recomandată” dar nu obligatorie, cu excepţia transportului public, în farmacii şi în unităţile medicale.

„Singurul scop al acestei decizii este acela de a apăra sănătatea şi viaţa cetăţenilor bulgari”, a declarat ministrul Ananiev, adăugând că rezidenţii din Bulgaria trebuie să poarte măşti sanitare în magazine, la evenimente sportive, în cinematografe şi teatre. De asemenea, este obligatorie şi respectarea unei distanţe de cel puţin 1,5 metri între persoane, informează agenția Reuters, citată de Agerpres.

Kiril Ananiev a mai anunţat că până la 1.000 de fani vor fi autorizaţi să asiste pe stadioane la meciurile din campionatul de fotbal al Bulgariei.

Bulgaria, o ţară cu o populaţie de aproape 7 milioane de locuitori, şi-a redeschis restaurantele şi cafenelele, după ce recomandările de izolare au fost ridicate pentru cele mai multe stabilimente.

Săptămâna trecută, Bulgaria a înregistrat 606 cazuri noi de COVID-19, cea mai mare creştere a numărului săptămânal de infectări cu noul coronavirus. Totalul cazurilor raportate a ajuns în această ţară la 3.905, iar cel al deceselor la 199.

Bulgaria a decretat stare de urgenţă epidemiologică pentru o lună în data de 13 mai, care a înlocuit precedenta stare de urgenţă, permiţând Ministerului Sănătăţii să extindă restricţiile implementate împotriva noului coronavirus

Societatea Română de Epidemiologie, apel pentru respectarea măsurilor de protecţie împotriva coronavirusului

Societatea Română de Epidemiologie îşi manifestă îngrijorarea, în contextul „creşterii constante” din ultima săptămână a numărului de cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 şi a peste zece decese înregistrate zilnic.

Reprezentanţii SRE fac un apel către populaţie, să respecte mai multe măsuri, printre care distanţarea fizică, evitarea constituirii unor grupuri mari de persoane, purtarea măştii în spaţii închise sau ori de câte ori este necesară interacţiunea dintre două sau mai multe persoane, igiena prin decontaminarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun şi/sau cu soluţie hidroalcoolică, dar şi decontaminarea obiectelor sau suprafeţelor utilizate sau atinse de mai multe persoane.

„Societatea Română de Epidemiologie este îngrijorată din cauza creşterii constante în ultima săptămână a numărului de cazuri la 300 de cazuri pe zi de infecţie SARS-CoV-2 şi a peste 10 decese COVID-19 produse zilnic. Din această cauză, rugăm insistent populaţia să respecte următoarele măsuri: anunţarea sau consultarea cu un medic în cazul apariţiei manifestărilor caracteristice bolii; păstrarea distanţării fizice de cel puţin 1,5 m între persoane în spaţiile închise sau în orice circumstanţă în care sunt prezenţi mai mulţi indivizi; evitarea constituirii unor grupuri mari de persoane, peste numărul recomandat; purtarea măştii în spaţii închise sau ori de câte ori este necesară interacţiunea dintre două sau mai multe persoane; igiena prin decontaminarea frecventă a mâinilor cu apă şi săpun şi/sau cu soluţie hidroalcoolică; decontaminarea obiectelor sau suprafeţelor utilizate sau atinse de mai multe persoane; respectarea recomandărilor autorităţilor şi metodologiilor prin care se realizează activităţile individuale sau a grupurilor de persoane, ca urmare a măsurilor de relaxare aflate în vigoare”, afirmă SRE într-un comunicat remis presei.

Reprezentanţii SRE consideră că revenirea la normalitate este posibilă numai cu condiţia scăderii constante a numărului de cazuri şi a deceselor, iar implementarea măsurilor necesare de relaxare, prevăzute în etapele următoare, depinde de respectarea reglementărilor reamintite şi manifestarea spiritului civic din partea fiecărui cetăţean al acestei ţări.

Program pilot în Anglia: Teste de salivă ”fără tampon”, utilizate acasă, pentru depistarea coronavirusului

Un sistem săptămânal de testare pentru coronavirus, ce implică recoltarea de probe de salivă ”fără tampon”, este analizat în cadrul unui program pilot desfăşurat la Southampton, în sudul Angliei, acesta putând conduce la o modalitate mai simplă şi mai rapidă de detectare a focarelor de virus, a indicat luni guvernul britanic, citat de Reuters.

”Testele de salivă ar putea simplifica şi mai mult testarea pentru coronavirus, acasă, fără ca oamenii să mai fie nevoiţi să folosească tampoane”, a declarat ministrul Sănătăţii din Marea Britanie, Matt Hancock. ”Acest proces ne va ajuta, totodată, să aflăm dacă testarea de rutină, acasă, ar putea lua din pripă cazurile de virus”, a adăugat oficialul.

Peste 14.000 de medici şi angajaţi din sistemul sanitar, lucrători esenţiali, personal universitar şi membrii familiilor acestora vor participa la programul pilot, realizat cu testul Optigene, a indicat guvernul.

În loc să folosească un beţişor cu tampon de vată, pe care unele persoane îl consideră inconfortabil, participanţii vor recolta saliva într-un recipient. Rezultatele testului sunt primite în 48 de ore, a precizat guvernul.

Testul pilot va fi efectuat în colaborare de Consiliul Local din Southampton, Universitatea din Southampton şi serviciul de sănătate al statului, împreună cu o reţea de servicii publice din Hampshire.

Guvernul a indicat că analizează totodată potenţialul altor teste de salivă pentru coronavirus, ce nu implică folosirea unui tampon, alături de mai multe companii, precum Chronomics, Avacta, MAP Science şi Oxford Nanoimagistica (ONI). De asemenea, autorităţile au precizat că se colaborează cu furnizori, printre care DNA Genotek Inc., International Scientific Supplies Ltd sau Isohelix, pentru dezvoltarea unor truse de teste de salivă şi extinderea producţiei de teste ce pot fi utilizate cu testele PCR existente.

Construirea şi echiparea unui spital de urgenţă în Cluj, aprobate de Comisia Europeană

O investiţie de 47 de milioane de euro din Fondul European de Dezvoltare Regională a fost aprobată de Comisia Europeană, pentru construirea şi echiparea unui spital de urgenţă în Cluj, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.

De viitorul spital de urgenţă din Cuj vor beneficia cetăţenii din regiunea Nord-Vest, predominant rurală, potrivit CE.

Proiectul se referă la un spital cu aproape 850 de paturi, cu echipamente de un nivel tehnologic ridicat, pentru a asigura o calitate mai bună a îngrijirii de urgenţă şi acces la servicii medicale care salvează vieţi. Spitalul va oferi îngrijire de nivel secundar şi terţiar, dar şi îngrijiri medicale de bază şi servicii de bază, cum ar fi chirurgie generală şi medicină internă.

Spitalul va aparţine de o reţea de spitale regionale de urgenţă, care vor îmbunătăţi sistemul de sănătate din România şi vor asigura o abordare multidisciplinară în cazul tratării cazurilor complexe. Mai mult, acest proiect va spori accesul la sistemul de îngrijire a sănătăţii pentru oamenii care locuiesc în zonele rurale sau în cele defavorizate.

De asemenea, va ajuta la asigurarea unor diagnostice şi tratamente timpurii şi, prin urmare, va ajuta la reducerea ratei mortalităţii şi a dizabilităţilor pe termen lung.

Nu în ultimul rând, spitalul va fi un mediu de lucru atractiv pentru doctori şi asistente, ajutând la contracararea exodului de personal medial din regiune.

Proiectul ar urma să devină operaţional în 2026, informează Comisia Europeană.

„O calitate mai bună a vieţii cetăţenilor, indiferent unde locuiesc ei, este prioritatea de bază a politicii de coeziune a UE. Permiţând asigurarea de servicii adecvate tuturor pacienţilor, inclusiv a celor care locuiesc în zone rurale izolate, acest proiect contribuie la obiectivul de a nu lăsa pe nimeni în urmă în domeniul sănătăţii, ceea ce este important în special în timpul unei pandemii globale”, a afirmat comisarul european pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

Câţi pacienţi cu COVID-19 sunt internaţi în prezent la Spitalul „Victor Babeş” şi la Spitalul Colentina

Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti (ASSMB) a anunţat că la Spitalul „Victor Babeş” sunt internaţi 296 de pacienţi confirmaţi cu COVID-19, iar la Spitalul Colentina sunt în prezent 82 de pacienţi testaţi pozitiv pentru noul coronavirus.

Astfel, potrivit ASSMB, luni, la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale „Dr. Victor Babeş”, care dispune de 420 de paturi, sunt internate 296 persoane, dintre care patru se află la Terapie Intensivă (ATI). De la declanşarea pandemiei, în această unitate sanitară de fază 1 au fost internate în total 2.289 persoane, din Bucureşti şi din ţară – din care 1.727 confirmate cu COVID-19.

„Din cei 1.445 de bolnavi externaţi până la această dată din Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale ‘Dr. Victor Babeş’, 743 sunt din Bucureşti, restul de 702 fiind pacienţi cu domiciliul în alte localităţi din ţară. Numărul pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2 care s-au vindecat la Spitalul de Boli Infecţioase şi Tropicale ‘Dr. Victor Babeş’ este de 1.394, cel mai mare număr de pacienţi vindecaţi dintre toate spitalele COVID din România”, precizează sursa citată.

La Spitalul Clinic Colentina, spital suport COVID, există 82 de pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, dintre care 11 se află la Terapie Intensivă (ATI), iar 25 sunt pacienţi asimptomatici, care aşteaptă negativarea testelor în spital, fără a primi un tratament specific.

„În total, de la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, la Spitalul Clinic Colentina au fost internaţi 554 de pacienţi confirmaţi cu COVID-19, dintre care 273 din Bucureşti-Ilfov şi 281 din celelalte judeţe ale ţării. Din totalul de 867 paturi de care dispune spitalul, există aviz de funcţionare pentru 445”, susţine ASSMB.

ASSMB menţionează că Spitalul Clinic Colentina, unitate sanitară desemnată suport COVID prin ordin al ministrului Sănătăţii, nu are în structura sa o secţie de boli infecţioase.

La Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila”, spital suport COVID, situaţia este neschimbată faţă de raportarea precedentă. Unitatea sanitară, care a preluat până acum toate cazurile de pacienţi infectaţi care necesitau dializă, a avut internate, de la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, 50 de persoane confirmate cu COVID-19.

„În concluzie, numărul total de pacienţi confirmaţi cu COVID-19, internaţi în aceste trei spitale de elită ale Primăriei Capitalei, a fost, de la începutul pandemiei, de 2.331. Din datele oficiale ale INSP reiese că, în Bucureşti, până la această dată, a fost înregistrat un număr de aproximativ 2.700 de pacienţi confirmaţi cu COVID-19”, precizează ASSMB.

Avocatul Poporului nu comentează solicitarea de revocare din funcție

Avocatul Poporului, Renate Weber, nu comentează solicitarea de revocare din funcție, așteptând derularea procedurii parlamentare, se arată într-un comunicat de presă al instituției.

Cererea de revocare din funcție a fost depusă de liderii PNL din Senat și Camera Deputaților, motivul invocat fiind depășirea atribuțiilor legale. Printre motivele expuse se regăsește și declanșarea mecanismului național privind prevenirea torturii în spitale.

Potrivit înștiințării trimise de instituția Avocatului Poporului tuturor spitalelor din România, toate unitățile sanitare sunt monitorizate ”împotriva torturii și a pedepselor și tratamentelor inumane și degradante și a exercitării fără discriminare a drepturilor și libertăților fundamentale.”

Reamintim că, ulterior, Avocatul Poporului a dat clarificări cu privire la monitorizarea unităților sanitare.

”În aplicarea mandatului său constituțional, Instituția Avocatul Poporului, prin Domeniul privind prevenirea torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante în locurile de detenţie, îndeplinește încă din anul 2014, atribuții specifice de Mecanism Naţional de Prevenire, în conformitate cu legislația română. În accepțiunea legislației internaţionale și interne, orice loc în care persoana este lipsită de libertate, de unde nu poate să plece prin voința proprie, este considerat loc de detenție, iar prin Mecanismul Național de Prevenire se urmărește respectarea drepturilor și demnității persoanelor aflate în acele locuri.”, se arată în precizarea emisă de instituția Avocatului Poporului.

În document se mai precizează că în februarie 2020 chiar Subcomitetul Naţiunilor Unite pentru Prevenirea Torturii – SPT a menționat că orice loc în care o persoană este ținută în carantină și pe care nu este liberă să îl părăsească, este loc de detenție, conform art. 4 din Protocolul Opțional.

Astfel, ”în contextul actual, trebuie avut în vedere faptul că persoanele internate în spitalele Covid nu au posibilitatea părăsirii acestora decât în baza deciziei unei autorități. Mai mult decât atât, în aceste spitale sunt internați atât pacienți simptomatici, dar și asimptomatici și suspecți de Covid, aceștia neavând posibilitatea refuzului internării. În baza mandatului și în aplicarea acestuia, Mecanismul Național de Prevenire are obligația să monitorizeze tratamentul aplicat oricărei persoane aflate în locurile de detenție, iar prin activitatea de monitorizare se dorește asigurarea că persoanelor internate le sunt respectate drepturile fundamentale, dar și demnitatea”, conform precizărilor Avocatului Poporului referitoare la activitatea Mecanismului Național de Prevenire.

 

Al doilea val de infectări cu noul coronavirus în Coreea de Sud

Autorităţile sanitare din Coreea de Sud au anunţat pentru prima dată, luni, că se confruntă cu ”al doilea val” de infectări cu noul coronavirus. Şi asta în urma unei perioade de vacanţă din luna mai, potrivit Reuters.

Centrele coreene pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor (KCDC) au indicat anterior că primul val de infectări din Coreea de Sud nu s-a încheiat.

Luni, însă, Jeong Eun-kyeong, director al KCDC, a declarat că a devenit evident că o vacanţă care a inclus un weekend de la începutul lunii mai a marcat începutul unui nou val de infectări, concentrat în mare parte în zona Seul, unde fuseseră înregistrate anterior mai puţin cazuri.

”În zona metropolitană, credem că primul val a fost din martie până în aprilie, precum şi din februarie până în martie”, a declarat Jeong în cadrul unei conferinţe periodice. ”Apoi vedem în desfăşurare un al doilea val, care a fost declanşat de vacanţa din mai”, a adăugat ea.

La sfârşitul lunii februarie, Coreea de Sud a raportat un vârf de peste 900 de cazuri într-o singură zi, în cadrul primului focar important din afara Chinei.

Până la sfârşitul lunii aprilie, în urma unei campanii intensive de monitorizare şi testare, numărul cazurilor noi nu a mai depăşit cifra zece.

Cu toate acestea, la scurt timp după ce ţara a anunţat că va relaxa măsurile de distanţare, la începutul lunii mai, numărul cazurilor noi de infectare a crescut, în special în rândul tinerilor care au frecventat cluburile de noapte şi barurile în Seul în perioada mini-vacanţei.

”Iniţial am prevăzut că va apărea al doilea val toamna sau iarna”, a spus Jeong. ”Estimarea noastră s-a dovedit a fi greşită. Atât timp cât oamenii au contacte apropiate cu ceilalţi, credem că infectările vor continua”, a adăugat ea.

Coreea de Sud a raportat duminică noaptea 17 cazuri noi de coronavirus, pentru prima dată în aproape o lună când numărul cazurilor noi înregistrate zilnic a scăzut sub 20. A fost o scădere de la 48, respectiv 67, de cazuri raportate în ultimele două zile.

Coreea de Sud a înregistrat în total 12.438 de cazuri de COVID-19, dintre 280 soldate cu decese.

Jeong a recomandat vigilenţă, însă a precizat că dacă oamenii menţin distanţe de doi metri faţă de alte persoane ei îşi pot scoate măştile, în anumite circumstanţe, pe vreme călduroasă.

GCS: România a ajuns la 24.291 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus

Pe teritoriul României, au fost confirmate, până luni, 24.291 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS). De la ultima informare transmisă, au fost înregistrate alte 246 de noi cazuri de îmbolnăvire.

Dintre persoanele confirmate pozitiv, 17.031 au fost declarate vindecate și externate.

Până astăzi, 1.523 persoane diagnosticate cu infecție cu COVID-19 au decedat.

La ATI, în acest moment, sunt internați 195 de pacienți.

În intervalul 21.06.2020 (10:00) – 22.06.2020 (10:00) au fost înregistrate 11 decese (6 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Argeș, Bistrița-Năsăud, Brăila, Dâmbovița, Ilfov, București, Olt, Vrancea și Vâlcea.

Dintre acestea, 2 decese au fost întregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 decese la categoria de vârstă 50-59 ani, 1 deces la categoria de vârstă 60-69 ani, 3 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 1 deces la o persoană de peste 80 de ani. Şapte dintre decese sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități. Pentru un număr de trei persoane care au decedat nu au fost depistate comorbidități, iar pentru un deces nu au fost raportate comorbidități.

Pe teritoriul României, în carantină instituționalizată sunt 1.258 de persoane. Alte 71.895 de persoane sunt în izolare la domiciliu și se află sub monitorizare medicală.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 630.374 de teste.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 297 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

În ceea ce privește situația cetățenilor români aflați în alte state, 3.531 de cetățeni români au fost confirmați ca fiind infectați cu COVID-19 (coronavirus), respectiv 1.885 în Italia, 561 în Spania, 107 în Franța, 817 în Germania, 97 în Marea Britanie, 28 în Olanda, 2 în Namibia, 3 în SUA, 6 în Austria, 3 în Belgia, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, 2 în Elveția, 2 în Turcia, 2 în Islanda și câte unul în Argentina, Tunisia, Irlanda, Luxemburg, Emiratele Arabe Unite, Malta, Brazilia și Suedia. De la începutul epidemiei de COVID-19 (coronavirus) și până la acest moment, 115 cetățeni români aflați în străinătate, 31 în Italia, 19 în Franța, 43 în Marea Britanie, 9 în Spania, 7 în Germania, 2 în Belgia, unul în Suedia, unul în Elveția, unul în SUA și unul în Brazilia, au decedat.

Dintre cetățenii români confirmați cu noul coronavirus, 29 au fost declarați vindecați, respectiv 9 în Germania, 10 în Franța, 6 în Japonia, 2 în Indonezia, unul în Luxemburg și unul în Tunisia.

Sesizarea pe Legea înfiinţării Spitalului Militar Regional „Carol I”, discutată în septembrie de CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) va discuta pe 16 septembrie sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra Legii privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”.

La finalul săptămânii trecute, şeful satului a trimis Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate asupra actului normativ.

„Considerăm că această lege contravine prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 61 alin. (1) teza a doua, conform cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a ţării, precum şi celor ale art. 111 alin. (1) teza a doua privind informarea Parlamentului şi ale art. 138 alin. (5), referitoare la obligativitatea stabilirii surselor de finanţare pentru cheltuielile bugetare”, se arată în sesizarea de neconstituţionalitate transmisă preşedintelui CCR, Valer Dorneanu.

Kalus Iohannis arată că, pe 2 iunie, Parlamentul i-a transmis, în vederea promulgării, Legea privind aprobarea obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”.

El precizează că obiectul de reglementare al legii îl constituie aprobarea executării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional „Carol I”, acest spital urmând să fie construit pe raza municipiului Constanţa. Totodată, actul normativ stipulează că înfiinţarea Spitalului Militar Regional „Carol I” se face cu avizul Ministerului Sănătăţii.

„Considerăm că legea criticată are caracter individual, fiind concepută să impună dispoziţii pentru un singur caz, determinat concret, intuitu personae”, se arată în sesizare.

Preşedintele Iohannis consideră că Parlamentul a nesocotit dispoziţiile din Constituţie referitoare la separaţia puterilor în stat, reglementând într-un domeniu ce ţine de competenţa de reglementare a autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, viciu de natură să antreneze neconstituţionalitatea legii în ansamblul său.

„O lege trebuie să fie elaborată în conformitate cu Constituţia, să reprezinte actul juridic al Parlamentului, să exprime şi să reglementeze relaţii sociale generale. Or, în cazul de faţă, legea dedusă controlului de constituţionalitate creează cadrul normativ pentru realizarea unei operaţiuni juridice cu caracter individual, aplicabil doar unui singur caz expres determinat, acela al aprobării obiectivului de investiţii Spitalul Militar Regional ‘Carol I’. (…) Apreciem că legea supusă controlului de constituţionalitate contravine, pe de o parte, art. 1 alin. (4) din Constituţie referitoare la respectarea principiului separaţiei puterilor în stat şi dispoziţiilor constituţionale ale art. 61 alin. (1) ce consacră rolul Parlamentului, iar, pe de altă parte, încalcă prevederile art. 16 alin. (2) din Constituţie, potrivit căruia ‘nimeni nu e mai presus de lege’, precum şi prevederile art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră obligativitatea erga omnes a deciziilor Curţii Constituţionale”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.