Belgia solicită test PCR şi autoizolare pentru românii care sosesc din anumite judeţe

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat că autorităţile belgiene au instituit autoizolarea şi obligativitatea testului PCR la sosirea în Belgia pentru cetăţenii din 24 de judeţe ale României, măsura fiind în vigoare din 1 august.

”Autorităţile belgiene au revizuit condiţiile de acces pentru persoanele care se deplasează în acest stat din România. Conform noilor măsuri, începând cu data de 1 august a.c., autorităţile belgiene au inclus în zona roşie următoarele regiuni din România: Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu); Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Tulcea, Vrancea); Sud-Muntenia (Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman); Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea). Astfel, toate persoanele care sosesc în Regatul Belgiei din regiunile incluse în zona roşie trebuie să intre în autoizolare şi să efectueze un test molecular (tip PCR) pentru depistarea infecţiei cu COVID-19. Testul este efectuat de autorităţile belgiene, la sosirea în această ţară”, anunţă MAE.

Conform informaţiilor comunicate de autorităţile belgiene, măsura autoizolării şi testarea sunt în competenţa autorităţilor regionale.

Celelalte judeţe ale României rămân incluse în zona portocalie. În context, MAE reaminteşte că persoanelor care intră în Belgia din state/regiuni incluse în zona portocalie autorităţile belgiene le recomandă monitorizarea stării de sănătate, iar în cazul apariţiei unor simptome specifice infecţiei cu COVID-19 să se adreseze medicului în vederea efectuării testării şi autoizolării la domiciliu.

MAE precizează că Ambasada României la Bruxelles continuă dialogul cu autorităţile belgiene pentru clarificarea aspectelor referitoare la implementarea noilor măsuri.

Ministerul Afacerilor Externe reiterează că, începând cu data de 1 august a.c., toate persoanele care intră în Regatul Belgiei  sunt obligate să completeze anterior intrării pe teritoriul belgian formularul Passenger Locator Form, care poate fi accesat online la: https://travel.info-coronavirus.be/fr/public-health-passenger-locator-form, fiind exceptate persoanele care călătoresc pe alte rute decât aeriană sau navală şi care rămân pe teritoriul Belgiei pentru maximum 48 de ore (inclusiv în scopul tranzitului), precum şi persoanele a căror călătorie în afara Regatului Belgiei nu depăşeşte 48 de ore.

Sindicaliștii cer ca triajul pacienților să nu se mai facă în corturi

Federația „Solidaritatea Sanitară” consideră că strategia de triaj și îngrijire a pacienților este greșită în privința locurilor destinate acestor activități, astfel că după cinci luni de pandemie triajul trebuie să se desfășoare în clădirile spitalelor, nu în corturi.

Potrivit sindicaliștilor, în felul acesta ar fi fost protejați de „inutile suferințe suplimentare” atât pacienții cât și salariații.

“Costumele individuale de protecție împotriva SARS-CoV-2 generează îngreunează deja, de unele singure, în mod semnificativ activitatea profesională. Obligația de a face triajul în corturi, unde temperatura depășește deseori 45 grade Celsius, sau de-a asigura tratamentul pacienților în saloane neventilate, în care se ajunge la temperaturi de peste 40 grade Celsius, este greșită, alterând extrem de mult condițiile de muncă ale salariaților” .

Reprezentanții aceleiași federații sunt de părere că toate spitalele ar fi trebuit să beneficieze de sisteme de ventilație, capabile să asigure un mediu de lucru decent salariaților care poartă echipamentele individuale de protecție.

100 de milioane de doze ale unui vaccin experimental, furnizate de Sanofi și GlaxoSmithKline pentru SUA

Grupul francez Sanofi şi grupul britanic GlaxoSmithKline vor furniza Statelor Unite 100 de milioane de doze ale unui vaccin experimental pentru noul coronavirus, a anunţat administraţia Trump, în timp ce principala agenţie medicală din ţară anticipează că numărul victimelor provocate de  COVID-19 va creşte în următoarele săptămâni, transmite Reuters.

Acordul prevede că guvernul american va plăti celor doi producători farmaceutici până la 2,1 miliarde de dolari pentru furnizarea unui număr de vaccinuri suficient pentru 50 de milioane de oameni, cu opţiunea de achiziţie a altor 500 de milioane de doze.

Achiziţiile vor avea loc în cadrul programului Operation Warp Speed, care are ca obiectiv să aducă pe piaţă un vaccin împotriva COVID-19 înainte de sfârşitul acestui an.

”Investiţia de astăzi susţine cel  mai recent vaccin candidat al nostru, un produs dezvoltat de Sanofi şi GSK, ale cărui studii clinice şi producţie sunt în curs, cu posibilitatea de a aduce sute de milioane de doze sigure şi eficace poporului americn”, a declarat Alex Azar, secretar al Departamentului pentru Sănătate şi Servicii Umane al SUA.

Noul coronavirus, care a apărut prima oară în China, a infectat 4,5 milioane de oameni în Statele Unite şi a omorât peste 152.000 de americani, potrivit datelor obţinute de Reuters.

 

OMS, despre cât va dura pandemia: Va fi “cu siguranţă foarte lungă”

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), reunită sâmbătă, la Geneva, a avertizat că este probabil ca pandemia noului coronavirus să fie „foarte lungă”, potrivit AFP.

Comitetul de urgenţă al organizaţiei, care s-a întrunit începând de vineri pentru a patra oară pentru o nouă evaluare a pandemiei, „a subliniat că durata sa va fi cu siguranţă foarte lungă”, conform comunicatului OMS.

„OMS continuă să estimeze că riscul reprezentat de COVID-19 este foarte mare”. Comitetul de urgenţă (format din 18 membri şi 12 consilieri) „a subliniat importanţa unui răspuns la pandemie care trebuie să fie naţional, regional şi global”, se mai arată în comunicat.

Pandemia noului coronavirus a infectat cel puţin 17.6 milioane de persoane pe glob, înregistrându-se peste 680.000 de decese, conform cifrelor raportate de AFP din surse oficiale.

Comitetul de urgenţă a solicitat OMS să ofere tuturor ţărilor îndrumări pragmatice cu privire la modalitatea de gestionare a pandemiei „pentru a reduce riscul ca reacţiile la epidemie să slăbească, într-un context de presiuni socio-economice”.

Totodată, comitetul recomandă OMS să accelereze cercetările asupra punctelor încă necunoscute ale virusului, în special originea animală şi posibilele sale mijloace de propagare prin animale. Este solicitată, de asemenea, clarificarea unor puncte precum „modul de transmitere (a virusului), mutaţiile sale potenţiale, imunitatea şi corelările de protecţie”.

Şedinţa comitetului, care a durat şase ore, a avut loc la sediul OMS din Geneva, câţiva participanţi fiind prezenţi în sistem videoconferinţă.

Următoarea reuniune urmează să aibă loc peste trei luni.

Au fost reluate internările la Spitalul Militar ROL 2

Ministerul Apărării Naționale a anunțat că a finalizat lucrările de modernizare și extindere a capacității de tratament a Spitalulului Militar ROL 2 instalat în incinta Institutului „Ana Aslan” și va relua internările începând de duminică dimineață.

Potrivit unui comunicat de presă al MapN, în noua configurație, prin reproiectarea circuitelor și executarea unor ample lucrări de reamenajare a amplasamentului și refacere a infrastructurii de utilități, vor fi asigurate în total un număr de 167 de paturi, astfel:

  •  23 de paturi ATI, pentru pacienții aflați în stare gravă sau critică
  • 56 de paturi pentru pacienții cu forme medii și ușoare de boală, în urma infectării cu SARS-CoV-2, în spații noi, create prin amplasarea a 30 de containere medicale de cazare și 16 containere sanitare dotate cu dușuri și toalete;
  • 64 de paturi, de asemenea pentru pacienții cu forme medii și ușoare, amenajate în corturi, în condiții superioare de cazare față de organizarea anterioară;
  • O zonă-tampon cu o capacitate maximă de 24 de paturi, pentru izolarea pacienților aflați în așteptarea rezultatelor testelor COVID-19.

Lucrările au fost executate în perioada 24 iulie – 1 august, sub coordonarea Statului Major al Apărării, de specialiști ai Statului Major al Forțelor Terestre, Direcției Medicale, Spitalului Universitar de Urgență Militar Central “Dr. Carol Davila” și Direcției Domenii și Infrastructuri.

În ceea ce privește Sistemele medicale modulare de izolare și tratament (SMMIT) din subordinea Direcției Medicale, situația la zi se prezintă astfel:

  • La SMMIT Timișoara, aflat în coordonarea Spitalului Clinic Militar de Urgență ”Dr. Victor Popescu” din localitate, se află internați 39 pacienți, un număr de 16 persoane fiind declarate vindecate și externate de la punerea în funcțiune a acestei facilități medicale în data de 21 iulie.
  • SMMIT Constanța este, de asemenea, operațional, fiind în măsură să primească în orice moment pacienți, la solicitarea autorităților competente.

 

Peste 30 de milioane de persoane din Marea Britanie, vaccinate gratuit împotriva gripei

Ministrul britanic al Sănătăţii, Matt Hancock, a anunţat că Marea Britanie va extinde programul gratuit de vaccinare împotriva gripei, la peste 30 de milioane de persoane.

Ministrul le-a transmis oamenilor că dacă sunt eligibili pentru vaccinul antigripal gratuit, să se asigure că primesc unul.

Pentru popularizarea programului, Departamentul pentru Sănătate și Protecție Socială a realizat un clip de promovare.

 

CNSU a adoptat hotărârea ce limitează programul teraselor, în anumite zone

Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a adoptat, în ședința de sâmbătă, hotărârea prin care au fost stabilite, la propunerea specialiștilor, zonele în care este limitat programul teraselor, barurilor, operatorilor de jocuri de noroc și altora asemenea, cu scopul limitării răspândirii noului tip de coronavirus (COVID-19).

Aceste zone sunt județele Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și municipiul București.

Măsura intră în vigoare începând de mâine, 2 august.

Potrivit CNSU, măsură se înscrie în seria acțiunilor proactive luate de autorităţi pentru protecția sanitară a persoanelor.

Vă prezentăm în continuare textul integral al hotărârea numărul 38, din 1 august 2020.

COMITETUL NAŢIONAL PENTRU SITUAȚII DE URGENȚĂ
HOTĂRÂRE nr. 38 din 01.08.2020 privind stabilirea programului de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități specifice precum jocuri de noroc sau terase, baruri, cluburi și alte
asemenea de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și municipiul București,

Având în vedere propunerile formulate în cadrul ședinței Grupului de suport tehnico- științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, luând în considerare creșterea exponențială zilnică a numărului de persoane infectate, cu preponderență în anumite zone sau localități, care determină o presiune permanentă asupra capacității de gestionare a unităților administrativ – teritoriale și a sistemului sanitar,
ținând cont de problemele constatate în privința respectării măsurilor de prevenție, în anumite intervale orare și în special în zonele turistice tradiționale respectiv litoralul Mării Negre și Valea Prahovei,
în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din OUG. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 5 alin. (2) lit. (d), alin. (3) lit. (f) și art. 71 din Legea nr.
55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art.5 pct.4 și art.8 pct.41 din Anexa nr.3 la Hotărârea Guvernului nr.553/2020 privind prelungirea stării de alertă pe teritoriul României începând cu data de 17 iulie 2020 precum și stabilirea măsurilor care se aplică pe durata acesteia pentru prevenirea și
combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, ale art. 20 lit. (l) din Ordonanța de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările şi
completările ulterioare, şi ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea şi componența Comitetului Național pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, Comitetul Național pentru Situaţii de Urgenţă adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:
Art.1 (1) Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități în spații special destinate, dispuse în exteriorul clădirilor unde se desfășoară activități de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, cum sunt terasele, cluburile, barurile și alte asemenea, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și municipiul București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 23.00.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) intră în vigoare începând cu data de 02.08.2020
orele 12.00, se aplică pentru o perioadă de 14 zile și poate fi prelungită prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.
Art.2 Programul de lucru cu publicul al operatorilor economici care desfășoară activități de jocuri de noroc, de la nivelul județelor Argeș, Brașov, Constanța, Dâmbovița, Ilfov, Prahova, Galați și municipiul București, nu poate începe înainte de orele 06.00 și nu se poate prelungi după orele 23.00.

(2) Măsura prevăzută la alin. (1) intră în vigoare începând cu data de 02.08.2020 orele 12.00, se aplică pentru o perioadă de 14 zile și poate fi prelungită prin hotărâre a Comitetului Național pentru Situații de Urgență.

Art.3 Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
LUDOVIC ORBAN

Controale ale purtării măştii, în mijloacele de transport în comun în Bucureşti

Mai multe echipe mixte de control ale Societății de Transport Bucureşti, împreună cu Poliţia Locală a Municipiului Bucureşti, au desfășurat săptămâna aceasta o nouă acțiune de prevenție pe mai multe linii de autobuz STB, atât pentru verificarea titlurilor de călătorie, cât și pentru purtarea în mod corespunzător a măștii de protecție.

În cadrul acestei acțiuni, un tânăr în vârstă de 20 de ani a fost sancționat, primind avertisment, deoarece a fost surprins fără mască în mijlocul de transport în comun.

De asemenea, încă 19 persoane au fost sancționate în acest sens, potrivit STB.

Reprezentanţii STB au precizat că acțiunile vor continua și în acest sfârșit de săptămână.

Doi cetăţeni români, depistaţi cu COVID-19 la intrarea în Grecia

Ministerul Afacerilor Externe a anunţat, sâmbătă, că Ambasada României la Atena a fost notificată de către doi cetăţeni români cu privire la confirmarea acestora pentru infecţia cu COVID-19, în urma testării la intrarea pe teritoriul Greciei.

Cele două persoane, a căror stare de sănătate este bună, au fost plasate în carantină în unităţi hoteliere special desemnate şi sunt asistate medical, potrivit unui comunicat de presă al MAE.

„Reprezentanţii misiunii diplomatice a României la Atena sunt în dialog cu cei doi cetăţeni şi sunt pregătiţi să acorde asistenţă consulară, conform competenţelor”, se arată în comunicat.

MAE precizează că protocoalele epidemiologice, inclusiv efectuarea carantinei sau eventuale decizii de retestare a cetăţenilor confirmaţi ca fiind infectaţi, sunt luate de către autorităţile elene, conform legislaţiei în vigoare.

În acelaşi timp, în punctul de trecere a frontierei Kulata – Promachonas, potrivit informaţiilor comunicate de reprezentantul Ambasadei României la Sofia aflat la faţa locului, coloana de autovehicule aflată în aşteptare pentru accesul în punctul de frontieră se întinde, la acest moment, pe o lungime de 5-6 km, timpul de aşteptare fiind de aproximativ 4 ore, potrivit MAE.

„În contextul blocajului înregistrat în cursul dimineţii şi ca urmare a demersurilor întreprinse de Ambasada României la Atena şi de Consulatul General al României la Salonic, autorităţile elene au suplimentat resursele alocate, în prezent accesul pentru autoturisme făcându-se pe 3 benzi, iar testarea în 2 puncte simultan”, se arată în comunicat.

Ministerul Afacerilor Externe anunţă că va continua să urmărească evoluţiile cu privire la tranzitul cetăţenilor români prin punctul de frontieră de la Kulata – Promachonas şi va rămâne în dialog cu autorităţile elene pentru identificarea de soluţii necesare reducerii timpului de aşteptare şi prevenirii unor noi aglomeraţii în perioada următoare.

Conform MAE, autorităţile elene competente pot modifica fără preaviz condiţiile de intrare pe teritoriul naţional, în funcţie de numărul de noi cazuri de COVID-19 ce vor fi înregistrate pe parcurs.

MAE subliniază recomandarea constantă adresată cetăţenilor români de a se informa temeinic anterior deplasării în străinătate, de a manifesta responsabilitate şi de a ţine cont de toate riscurile generate de pandemia de COVID-19 în momentul luării deciziei în afara ţării.

Cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numerele de telefon ale Ambasadei României la Atena 00302106774035 şi Consulatului General al României de la Salonic 00302310340088, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center, în regim de permanenţă.

Cei care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă, au la dispoziţie şi telefonul de urgenţă al misiunii diplomatice a României în Republica Elenă 00306978996222 şi al Consulatului General al României de la Salonic 00306946049076.

Risc de aproape 3,5 ori mai mare de a se infecta cu noul coronavirus, pentru personalul medical

Personalul medical a prezentat, în aprilie, un risc de aproape 3,5 ori mai mare de a contracta maladia COVID-19 în comparaţie cu restul populaţiei, potrivit unui studiu publicat sâmbătă, care a dezvăluit şi riscuri mai ridicate pentru angajaţii sanitari proveniţi din rândul minorităţilor etnice, informează AFP.

Noul studiu, publicat în The Lancet, a analizat datele medicale introduse de utilizatori într-o aplicaţie specială pentru smartphone, între 24 martie şi 23 aprilie în Marea Britanie şi Statele Unite, apoi a comparat riscurile de a contracta această boală prezentate de personalul medical aflat în contact direct cu pacienţii şi de restul utilizatorilor.

Numărul de cazuri confirmate cu COVID-19 a fost de 2.747 la 100.000 de angajaţi sanitari care foloseau aplicaţia şi de 242 la 100.000 de utilizatori din populaţia generală.

Ţinând cont de diferenţele de acces la testare dintre personalul medical şi restul populaţiei, autorii cercetării „estimează că angajaţii sanitari sunt de 3,4 ori mai susceptibili de a fi testaţi pozitiv cu COVID-19”.

Riscul a fost chiar şi de cinci ori mai mare pentru personalul medical „provenit din rândul minorităţilor etnice, în special din comunităţile de culoare şi asiatice”, chiar şi atunci când se ţine cont de factorul antecedentelor medicale, au precizat autorii studiului.

„Rezultatele noastre confirmă inegalităţile structurale în faţa COVID-19. Angajaţii sanitari proveniţi din rândul minorităţilor sunt mai susceptibili să lucreze în condiţii clinice mai riscante, cu pacienţi suspectaţi sau confirmaţi cu COVID-19, şi care au un acces mai redus la material de protecţie adecvat”, a declarat Erica Warner, profesoară la Facultatea de Medicină a Universităţii Harvard şi medic la General Hospital Massachusetts.

În mod deloc surprinzător, inegalităţile constatate în privinţa accesului la măşti, mănuşi, halate şi alte echipamente de protecţie reprezintă, de asemenea, un factor de risc important.

Angajaţii din domeniul medical care folosesc un material „inadecvat” se confruntă cu un risc de 1,3 ori mai mare decât aceia care spun că au acces la echipamente satisfăcătoare, au precizat autorii cercetării, adăugând că studiul a fost realizat într-o perioadă de penurie a acestor echipamente.

De asemenea, studiul arată că o treime (33%) din angajaţii sanitari proveniţi din rândul minorităţilor nu au acces la material de protecţie adecvat (sau trebuie să îl refolosească), spre deosebire de ceilalţi angajaţi din sectorul medical, în rândul cărora acest procent a fost de 25%.

Aproximativ 2,6 milioane de utilizatori din Marea Britanie şi 182.408 din Statele Unite au fost incluşi în acest studiu, în debutul său. După eliminarea persoanelor care au utilizat aplicaţia mai puţin de 24 de ore şi a celor care au fost testate pozitiv încă de la început, 2,1 milioane de persoane au participat la această cercetare, din care 99.795 au dezvăluit că sunt lucrători sanitari aflaţi în contact direct cu pacienţii.