Accesul pacienților cu hepatită C la tratamente fără interferon, asigurat prin reglementări speciale

Pe perioada pandemiei, accesul pacienților cu hepatită C la tratamente fără interferon este asigurat prin reglementări speciale.

”Începând cu luna februarie 2020, CNAS asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 17.500 de pacienți adulți cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză și ciroză compensate. În perioada februarie-iulie 2020, un număr de 4.158 de pacienți au accesat tratamente fără interferon. Începând cu 1 iunie 2020, există în derulare și un contract de tip cost-volum-rezultat (C-V-R), în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienții adulți, fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acțiune antivirală directă) nu au obținut răspuns terapeutic. Contractul prevede tratamente pentru un număr de 300 de pacienți eligibili, iar până la această dată au fost transmise de medicii curanți și confirmate în Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS) un număr de 61 de formulare specifice pentru acordarea acestui tip de tratament”, potrivit unui comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În ceea ce privește tratamentul adulților, acesta este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări din 16 județe (Arad, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Bihor, Argeș, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureș, Timiș) și CAS AOPSNAJ.

De asemenea, începând cu luna februarie 2020, CNAS derulează un contract C-V-R prin care asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 100 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, până la această dată fiind accesate acest tip de tratamente pentru un număr de 6 tineri.

Tratamentul pentru copii este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din 11 județe (București, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș) și CAS AOPSNAJ.

”În contextul pandemiei, în perioada stării de urgență CNAS a implementat o serie de măsuri pentru a asigura accesul pacienților eligibili cu hepatită C la tratamentele fără interferon, măsuri a căror aplicare a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2020. Astfel, pentru pacienții care au domiciliul într-unul din județele prin care se derulează contractele C-V-R, inițierea tratamentului se efectuează de medicul gastroenterolog sau infecționist (prima rețetă), iar prescrierea în continuare a medicamentelor se poate face de un medic în specialitatea medicină internă din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice sau de medicul de familie pe lista căruia este înscris pacientul, în baza scrisorii medicale și a confirmării înregistrării formularului specific de prescriere, în vederea asigurării continuității tratamentului. Pentru pacienții care au domiciliul într-un județ în care nu se derulează contractele C-V-R, prescrierea se realizează doar de către medicul gastroenterolog sau infecționist. Evaluarea rezultatului medical pentru pacienții al căror tratament cu medicamente fără interferon a fost inițiat începând cu 1 februarie 2020 se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informațiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul C-V-R și cu care se află în relații contractuale medicul curant. De asemenea, pacienții cu domiciliu în alt județ decât cel prin care se derulează contractul C-V-R și pentru care a fost inițiat tratamentul fără interferon au posibilitatea să ridice prescripțiile medicale din județul în care acesta domiciliază, în baza unei proceduri afișate pe site-ul CNAS, se mai arată în comunicatul de presă.

„În această perioadă dificilă, numărul de inițieri de tratamente a fost mai mic, în urma evaluării de către medicii specialiști a riscurilor și beneficiilor pentru fiecare pacient în parte. Vom analiza și vom decide modul în care va fi asigurat accesul la servicii și tratamente în continuare, pentru toate patologiile, și după data de 30 septembrie, pentru că încă ne confruntăm cu problemele create de pandemie. Măsurile implementate până acum sunt rezultatul consultărilor cu specialiștii și cu asociațiile de pacienți, cu care vom colabora în continuare pentru elaborarea măsurilor pentru perioada de după 30 septembrie”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

 

1.378 de cazuri noi de COVID-19 și 23.946 de teste efectuate în ultimele 24 de ore

În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 1.378 de cazuri noi de infecție cu virusul SARS-CoV-2, cazuri care nu au mai avut anterior un test pozitiv, la un număr de 23.946 de teste efectuate de la ultima raportare a Grupului de Comunicare Strategică.

Pe teritoriul României a fost confirmat, până astăzi, 7 august 2020, un total de 59.273 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus.

29.289 de pacienți au fost declarați vindecați. 5.897 de pacienți asimptomatici au fost externați la 10 zile după depistare.

În cee ace privește numărul de decese, au fost înregistrate 50 de decese noi.

Distinct de noile cazuri confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 605 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

 

Accesul pacienților cu hepatită C la tratamente fără interferon, asigurat prin reglementări speciale

Pe perioada pandemiei, accesul pacienților cu hepatită C la tratamente fără interferon este asigurat prin reglementări speciale.

”Începând cu luna februarie 2020, CNAS asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 17.500 de pacienți adulți cu hepatita C, indiferent de stadiul de fibroză și ciroză compensate. În perioada februarie-iulie 2020, un număr de 4.158 de pacienți au accesat tratamente fără interferon. Începând cu 1 iunie 2020, există în derulare și un contract de tip cost-volum-rezultat (C-V-R), în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienții adulți, fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acțiune antivirală directă) nu au obținut răspuns terapeutic. Contractul prevede tratamente pentru un număr de 300 de pacienți eligibili, iar până la această dată au fost transmise de medicii curanți și confirmate în Platforma Informatică a Asigurărilor Sociale de Sănătate (PIAS) un număr de 61 de formulare specifice pentru acordarea acestui tip de tratament”, potrivit unui comunicat al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.

În ceea ce privește tratamentul adulților, acesta este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări din 16 județe (Arad, Bacău, Brașov, București, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Bihor, Argeș, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureș, Timiș) și CAS AOPSNAJ.

De asemenea, începând cu luna februarie 2020, CNAS derulează un contract C-V-R prin care asigură tratamente fără interferon pentru un număr de 100 de copii și adolescenți cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani, până la această dată fiind accesate acest tip de tratamente pentru un număr de 6 tineri.

Tratamentul pentru copii este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică și boli infecțioase aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate din 11 județe (București, Bihor, Brașov, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Iași, Mureș, Sibiu, Timiș) și CAS AOPSNAJ.

”În contextul pandemiei, în perioada stării de urgență CNAS a implementat o serie de măsuri pentru a asigura accesul pacienților eligibili cu hepatită C la tratamentele fără interferon, măsuri a căror aplicare a fost prelungită până la data de 30 septembrie 2020. Astfel, pentru pacienții care au domiciliul într-unul din județele prin care se derulează contractele C-V-R, inițierea tratamentului se efectuează de medicul gastroenterolog sau infecționist (prima rețetă), iar prescrierea în continuare a medicamentelor se poate face de un medic în specialitatea medicină internă din ambulatoriul de specialitate pentru specialitățile clinice sau de medicul de familie pe lista căruia este înscris pacientul, în baza scrisorii medicale și a confirmării înregistrării formularului specific de prescriere, în vederea asigurării continuității tratamentului. Pentru pacienții care au domiciliul într-un județ în care nu se derulează contractele C-V-R, prescrierea se realizează doar de către medicul gastroenterolog sau infecționist. Evaluarea rezultatului medical pentru pacienții al căror tratament cu medicamente fără interferon a fost inițiat începând cu 1 februarie 2020 se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informațiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul C-V-R și cu care se află în relații contractuale medicul curant. De asemenea, pacienții cu domiciliu în alt județ decât cel prin care se derulează contractul C-V-R și pentru care a fost inițiat tratamentul fără interferon au posibilitatea să ridice prescripțiile medicale din județul în care acesta domiciliază, în baza unei proceduri afișate pe site-ul CNAS, se mai arată în comunicatul d epresă.

„În această perioadă dificilă, numărul de inițieri de tratamente a fost mai mic, în urma evaluării de către medicii specialiști a riscurilor și beneficiilor pentru fiecare pacient în parte. Vom analiza și vom decide modul în care va fi asigurat accesul la servicii și tratamente în continuare, pentru toate patologiile, și după data de 30 septembrie, pentru că încă ne confruntăm cu problemele create de pandemie. Măsurile implementate până acum sunt rezultatul consultărilor cu specialiștii și cu asociațiile de pacienți, cu care vom colabora în continuare pentru elaborarea măsurilor pentru perioada de după 30 septembrie”, a declarat Adela Cojan, președintele CNAS.

 

PALMED solicită acoperirea costurilor pentru testele COVID-19 realizate în București

Furnizorii medicali solicită acoperirea costurilor pentru testele realizate în București de la începutul pandemiei. În caz contrar, spun ei, există riscul ca testarea în mediul privat să fie sistată începând de săptămâna viitoare. În prezent, aproximativ jumătate din numărul total de teste prelucrate în Capitală și decontate de stat se realizează în sistemul medical privat.

”Mediul privat a răspuns prompt apelului autorităților de a se implica cu toate resursele disponibile – materiale și umane – încă de la începutul crizei sanitare. În plus, capacitatea de testare a crescut semnificativ prin investiții și o distribuire suplimentară de personal în segmentul de testare PCR. În lipsa decontării testelor potrivit contractului pe care fiecare furnizor îl are, multe unități medicale se văd obligate să înceteze prelucrarea testelor realizate la cererea Direcției de Sănătate Publică, întrucât nu mai pot susține costurile”, a declarat Cristian Hotoboc, preşedintele Patronatului Furnizorilor de Servicii Medicale Private – PALMED, într-un comunicat de presă.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private estimează că peste 50% din testele realizate în mediul privat sunt solicitate de autoritățile din domeniu, iar sistarea lor ar avea un impact semnificativ asupra eforturilor de limitare a răspândirii noului coronavirus.

”Testele venite din partea statului au fost prelucrate cu prioritate în linie cu reglementările legislative în vigoare, furnizorii de servicii medicale private aflându-se uneori în situația de a depăși termenul de eliberare a rezultatelor pentru testele la cerere, fapt care a atras după sine nemulțumirea pacienților care au plătit pentru aceste teste. Ne dorim să putem oferi în continuare servicii medicale rapid și la cele mai înalte standarde, dar nu putem să mai susținem aceste costuri mult timp. Cei mai afectați dintre furnizori s-ar putea afla în situația de a nu mai primi probe chiar de săptămâna viitoare. Am încercat să rezolvăm această problemă, dar până acum nu am reușit. Au mai fost situații similare și în țară, nu doar la București. Există încă datorii ale statului către furnizori, dar pe o perioadă mult mai scurtă de timp, nu de la începutul pandemiei, așa cum se întâmplă în Capitală”, a mai adăugat Cristian Hotoboc.

Patronatul Furnizorilor de Servicii Medicale Private consideră că situația are nevoie de o soluționare urgentă pentru a menține cel puțin volumul de testare din prezent. Pentru a găsi soluții de creșterea capacității de testare în mediul privat pe termen mediu și lung, este nevoie de predictibilitate și de respectarea condițiilor contractuale.

 

Raed Arafat s-a întâlnit astăzi cu atașatul de Securitate al Ambasadei SUA

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), dr. Raed Arafat, s-a întâlnit astăzi la sediul DSU cu atașatul de Securitate al Ambasadei Statelor Unite ale Americii, Shane Dixon.

Sistemul de urgență din România, cele mai recente acțiuni întreprinse atât de către Departamentul pentru Situații de Urgență cât și de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, pe perioada pandemiei de COVID-19, dar și noile direcții de acțiune din perioada următoare, în vederea gestionării situației generate de virusul SARS-CoV-2, au fost subiectele pe care s-au axat cei doi oficiali în cadrul discuțiilor.

”Biroul de Securitate Diplomatică din cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii se concentrează asupra protecției personalului diplomatic și coordonarea măsurilor de securitate în situații de urgență dar gestionează în egală măsură și programele de pregătire pentru agențiile de aplicare a legii din România. Colaborarea îndelungată dintre DSU și Biroul de Securitate Diplomatică din cadrul Ambasadei SUA ne onorează dată fiind implementarea numeroaselor inițiative sub egida FEMA sau DTRA, precum și în derularea diverselor exerciții cu largă participare internațională”, informează DSU.

 

14 paturi de ATI, operaționalizate cu aparatură specifică când spitalul modular din Brașov va fi funcțional

Un număr de 14 paturi de terapie intensivă va fi operaționalizat cu aparatură aferentă unei secții de ATI, imediat ce spitalul modular din curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov va putea fi funcțional. Mai mult, vor fi atribuite alte paturi destinate persoanelor care prezintă simptomatologie ușoară, în urma infectării cu virusul SARS-CoV-2.

În ceea ce privește aparatura indispensabilă acordării îngrijirilor medicale care se impun pacienților aflați în stare gravă, infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv ventilatoare, monitoare și injectomate, acestea vor fi asigurate din stocul strategic aflat în gestionarea DSU-IGSU.

În curtea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brașov se află în construcție un spital modular ce va deserve cazurile de COVID-19.

Coronavirus: Care este singurul continent unde nu a ajuns

Antarctica este singurul continent pe care noul coronavirus nu a ajuns, iar cercetătorii care se pregătesc să pornească spre bazele de cercetare de pe continentul austral doresc să se asigure că nu vor duce cu ei acest virus, transmite joi DPA.

Din acest motiv, toţi oamenii de ştiinţă care urmează să călătorească în Antarctica vor rămâne pentru o perioadă de carantină în Noua Zeelandă, conform unui anunţ făcut joi de guvernul din Noua Zeelandă.

Prima echipă de cercetători americani care face parte din programul antarctic de cercetare urmează să ajungă vineri în Noua Zeelandă, conform unui comunicat semnat de ministrul neo-zeelandez de externe Winston Peters.

La sosire, cercetătorii vor rămâne în carantină timp de 14 zile, pe propria cheltuială, şi vor fi testaţi de două ori de COVID-19 înainte de a porni spre Antarctica la 24 august.

„Antarctica este singurul continent liber de COVID-19”, a subliniat Winston Peters. „Susţinerea staţiilor de cercetare din Antarctica prin intermediul Noii Zeelande este de importanţă critică pentru siguranţa şi binele colectiv al oamenilor, inclusiv al neo-zeelandezilor, în Antarctica, şi pentru continuarea unor importante activităţi ştiinţifice pe termen lung”, a adăugat el, potrivit Agerpres.

Anul acesta, din cauza pandemiei, programele de cercetare din Antarctica au fost reduse la menţinerea unor operaţiuni esenţiale de întreţinere şi de aprovizionare, cu derularea doar a activităţilor ştiinţifice prioritare. De obicei, un sezon de cercetare în Antarctica durează din august până în martie, cu participarea a peste 3.000 de cercetători şi personal auxiliar.

Din cauza pandemiei, numărul persoanelor care vor ajunge pe continentul austral în acest an este de aproximativ 800. Majoritatea celor care vor ajunge în acest an în bazele de cercetare din Antarctica sunt cercetători din Programul Antarctic al SUA, dar şi din Noua Zeelandă, Italia şi Coreea de Sud.

Proiect OUG: Angajații DSP implicați în lupta COVID ar putea primi sporuri salariale

Angajații direcțiilor de sănătate publică și ai DSP București implicați în sarcini ce au ca scop prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 ar putea primi în viitor sporuri salariale.

Acest lucru va fi posibil dacă proiectul de OUG care prevede acordarea de sporuri va primi aviz favorabil. Proiectul se află pe ordinea de zi a ședinței de GUvern de astazi, care va începe la ora 16.00.

Potrivit proiectului de OUG, directorul executiv şi directorii executivi adjuncţi ar urma să beneficieze de un spor la salariul de bază de 40%, iar funcţionarii publici încadraţi în serviciul de control în sănătate publică de un spor la salariul de bază de 30%.

 

Raed Arafat: E posibilă luarea unor măsuri mai drastice. Sunt peste 300 de focare de COVID-19 în țară

Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, a atras atenția că în prezent în România există peste 300 de focare de COVID-19, focare limitate și ținute sub control. Însă, în funcție de evoluția bolii nu pot fi excluse ”scenarii mai grele” și nici luarea unor măsuri mai drastice.

„Noi am luat, am carantinat unele localități, chiar dacă s-au supărat pe noi primarii din localitățile respective, chiar și recent. Am luat anumite măsuri punctuale și asta fac multe țări acum, dar sunt situații în care dacă vezi că scapă total sub control și începe să fie o creștere mare, exponențială, se pot reimpune anumite măsuri drastice. Poate că nu faci un total lockdown în toată țara, dar faci într-un județ, îl faci într-o zonă în care vezi că este o răspândire majoră. (…) Acest lucru nimeni nu poate să-l nege, la orice moment se poate lua o astfel de decizie. (….) Nu suntem în acest scenariu încă, dar putem să ajungem și peste o lună, și peste două, și în timpul toamnei, și în timpul primăverii anului viitor să ajungem la scenarii grele, dacă boala se va comporta într-un fel pe care nu putem să-l controlăm”, a declarat Raed Arafat pentru un post de televiziune.

Șeful DSU explicat, totodată, care este diferența între focarele bine delimitate și cele cu transmisie comunitară.

„Focarele pentru care noi luăm măsura de carantină, atunci când carantinăm o localitate, sunt focarele de transmitere comunitară. Deci, dacă este o localitate cu o cifră mare de cazuri, dar care sunt concentrate la un azil de persoane vârstnice, atunci măsurile se iau pe azilul respectiv – carantinarea azilului, a personalului; dacă avem o localitate de 1.500 de persoane și avem 14 cazuri, 10 cazuri, 15 cazuri, este transmisie în comunitate, în mai multe familii, atunci luăm măsura de a carantina localitatea. De ce? Pentru că nu este suficient să izolezi persoanele și contacții lor direcți. Acolo, dacă s-a transmis în comunitate, înseamnă că mai avem mai multe persoane în comunitate probabil asimptomatice, de care nu știm și care transmit. Și atunci, această comunitate se pune sub carantină, DSP-ul poate să organizeze testări mai multe în localitatea respectivă, se descoperă mai mulți care au fost infectați sau nu și pot să se concentreze eforturile de prevenire pe comunitatea respectivă. Acesta este rostul carantinării unei localități, pe care o facem, dacă vedem că este răspândire comunitară serioasă”, a explicat Raed Arafat la postul de televiziune.

Opt focare de COVID-19 în județul Prahova

În județul Prahova sunt active în prezent opt focare de COVID-19, cu 192 de persoane confirmate în total.

”În Prahova, în prezent, sunt active opt focare cu 192 de persoane, în total, confirmate cu noul coronavirus. Numărul de teste realizat în județ, de la începutul epidemiei și până în prezent, este de 15.247. Potrivit ultimelor raportări, în spitalele din județ, unde sunt tratați bolnavi COVID-19, în secțiile de Terapie Intensivă sunt internați 26 de pacienți, dintre care 16 sunt ventilați. Până la această dată, de la începutul epidemiei, la nivelul județului Prahova, au fost confirmate ca infectate cu virusul SARS-CoV-2 un număr de 2.373 de persoane. Dintre acestea, 257 au fost declarate vindecate și externate, iar 96 au decedat. Ultimele trei decese raportate au fost în cazul a trei persoane de sex feminin, cu vârstele de 42,63 și 69 de ani”, transmite Prefectura Prahova.