Într-o perioadă în care ţările europene se confruntă cu o recrudescenţă a cazurilor de COVID-19, la Stockholm, epicentrul epidemiei din Suedia, numărul cazurilor de infectare cu noul coronavirus a ajuns la sfârşitul lunii august la cel mai scăzut nivel înregistrat începând din luna martie.

Dr. Relu Cocoș, biolog principal genetică, cercetător în cadrul UMF „Carol Davila”, a vorbit, pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, despre factorii care stau la baza acestei scăderi a numărului de infectări în Suedia.

Astfel, cercetătorul a identificat cinci factori determinanți:

1. Imunitatea

“Un studiu realizat de Institutul de Sănătate Publică din Suedia a arătat ca s-au identificat anticorpi la doar 4,1% din probele colectate. Un alt studiu privat realizat în Stockholm, unde este cea mai mare densitate populațională, pe 50.000 de teste, pe o perioadă de 6 luni, a identificat anticorpi la 14% din probe. De aceea, specialiștii au concluzionat că imunitatea poate juca un rol important în zonele unde a existat contagiune”, a explicat dr. Relu Cocoș.

De asemenea, potrivit biologului Relu Cocoș, un alt studiu realizat la Karolinska Instituten a arătat că 30% din indivizii cu forme ușoare sau asimptomatici nu dezvoltă anticorpi, dar prezintă răspuns celular T. Când sunt testați pentru SARS, sunt negativi. Deci, pe lângă anticorpi, un rol important în imunitate îl reprezintă răspunsul imun mediat de celule T (limfocite T).

2. Anotimpul

Potrivit cercetătorului, un adoilea factor al scăderii numărului de îmbolnăviri este anotimpul vara.
Și asta pentru că “în Suedia, pe timpul verii, crește gradul de distanțare socială datorită vacanțelor. Este exact invers fațăa de noi”.

3. Măsurile de distanțare socială și a respectării regulilor de igienă

Potrivit lui Relu Cocoș, scăderea numărului de cazuri este determinată în Suedia și de măsurile de distanțare socială și respectarea regulilor de igienă.

4. Căminele de bătrâni

“Datorită măsurilor care s-au luat în căminele de bătrâni, deoarece un procent important din cei care au murit de COVID-19 proveneau din aceste instituții”, a adăugat dr. Relu Cocoș.

5. Testarea

Cercetătorul a mai spus că un al factor ar fi și creșterea gradului de testare și existența unor posibile restanțe în ceea ce privește acest proces.

În capitala suedeză şi regiunile limitrofe, 250 dintre cele 14.000 de persoane testate săptămâna trecută erau pozitive cu noul coronavirus, reprezentând un procent de 1,8%. Acesta este „nivelul cel mai scăzut atins după foarte multă vreme”, a declarat Per Follin, coordonatorul Departamentului de control şi prevenire a maladiilor transmisibile din Stockholm.

Deşi „nu putem să facem comparaţii cu adevărat” în timp, deoarece testele pe scară largă au început abia în iunie, a prevenit Per Follin, în schimb, nivelul raportat de infectare nu a fost niciodată atât de scăzut „începând din săptămâna a 10-a sau a 11-a a epidemiei” – adică din prima jumătate a lunii martie.

Înainte de luna iunie, autorităţile din Stockholm testau doar cazurile grave internate în spital.

Numărul de pacienţi aflaţi la terapie intensivă şi testaţi pozitiv cu COVID-19 este, de asemenea, foarte scăzut: spitalele din regiunea capitalei suedeze aveau la 31 august doar şase pacienţi plasaţi în astfel de unităţi – comparativ cu 225 la sfârşitul lunii aprilie, potrivit statisticilor publicate de Autoritatea sanitară locală.