Care sunt județele cu cea mai mare rată de infectare cu noul coronavirus

Ilfov este judeţul cu cea mai mare rată de infectare cu coronavirus, cumulată la 14 zile, 4,24 la mia de locuitori, în scădere faţă de ziua precedentă când incidenţa a fost de 4,65 la mia de locuitori, informează Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

Pe locul al doilea se află Bucureştiul, cu o rată de infectare de 3,47 la mia de locuitori, urmat de Timiş cu 3,08.

O incidenţă ridicată a cazurilor la mia de locuitori se mai înregistrează în judeţul Cluj – 2,98.

O rată mică de infectare cu SARS-CoV-2 este în judeţele Harghita – 0,4, Gorj – 0,56, Olt – 0,72, Covasna – 0,79, , Vrancea – 0,6.

În zona verde se mai află judeţele Arad – 1,4, Bacău – 1,32, Bistriţa-Năsăud – 1,47, Botoşani – 1,43, Buzău – 1,00, Călăraşi – 1,42, Dâmboviţa – 1,49, Dolj – 1,31, Iaşi – 1,14, Mehedinţi – 1,22, Mureş – 1,26, Neamţ – 0,96, Prahova – 1,37, Satu Mare – 1,08, Sălaj 1,01, Suceava – 1,19, Vâlcea – 1,37.

Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca, aprobat în India

India a aprobat vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca şi universitatea Oxfod, deschizând drumul pentru o uriaşă campanie de imunizare în a doua cea mai mare ţară din lume, relatează Reuters.

Ministrul informaţiei Prakash Javadekar a declarat sâmbătă presei că vaccinul a fost aprobat de vineri, confirmând ceea ce au declarat, pentru Reuters, surse apropiate dosarului.

Este primul vaccin împotriva COVID-19 care a fost aprobat pentru utilizare de urgenţă de către India, care are cele mai multe cazuri de infectare după SUA.

Javadekar a spus că cel puţin alte trei vaccinuri aşteaptă la rând pentru a fi aprobate. „India este poate singura ţară în care cel puţin patru vaccinuri se pregătesc”, a spus el.

„Unul a fost aprobat ieri (vineri – n.r.) pentru utilizare de urgenţă, este vorba de COVISHIELD, al Serum”, a spus ministrul, referindu-se la faptul că vaccinul este produs local de Institutul Serum din India (SII).

India a raportat peste 10 milioane de cazuri de COVID-19, deşi rata sa de infectare a scăzut semnificativ de la vârful de contagieri de la mijlocul lui septembrie.

India speră să vaccineze împotriva COVID-19 300 de milioane din populaţia sa de 1,35 miliarde în primele şase până la opt luni din 2021.

Patologia produsă de dispozitivele pirotehnice: de la plăgi, până la amputaţii traumatice

Tudor Ciuhodaru, medic în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă “Nicolae Oblu” din Iași, atenţionează asupra pericolului reprezentat de dispozitivele pirotehnice, afirmând că patru persoane, printre care şi o fetiţă de 11 ani, au ajuns la urgenţe, în noul an, din cauza acestora.

Medicul avertizează că patologia lezională produsă de petarde merge de la arsuri până la plăgi, fracturi deschise, amputaţii traumatice sau leziuni oculare, iar cele mai frecvente şi grave leziuni sunt arsurile de grad III-IV, la nivelul mâinii sau a feţei, în timp ce leziunile oculare nu au lipsit în niciun an din bilanţul traumatic.

Astfel, Tudor Ciuhodaru a scris, pe pagina sa de Facebook, că dispozitivele pirotehnice vă pot duce direct în sala de operaţii şi, chiar şi aşa, „puteţi rămâne mutilaţi”, riscurile de accidentare crescând atunci când sunt utilizate în spaţiile închise şi aglomerate sau de către copii sau de către cei care au consumat mult alcool.

Medicul recomandă să vă prezentaţi de urgenţă la spital şi să nu temporizaţi rezolvarea leziunilor care fără tratament duc constant la apariţia complicaţiilor.

GCS a anunţat un număr de 1.194 cazuri noi de persoane infectate, de la ultima raportare

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că au fost înregistrate 1.194 cazuri noi de persoane infectate cu SARS -CoV -2,  de la ultima raportare, în urma efectuării a 4.438 de teste la nivel naţional.

Astfel, până pe 2 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 637.395 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus, iar 571.333 de pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 122 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 15.919 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 01.01.2021 (10:00) – 02.01.2021 (10:00) au fost raportate 78 de decese (48 bărbați și 30 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dâmbovița, Dolj, Hunedoara, Iași, Maramureș, Sibiu, Timiș, Vaslui și Municipiul București.

Dintre acestea, 7 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 18 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 30 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 23 decese la categoria de peste 80 de ani.

76 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 8.723. Dintre acestea, 1.117 sunt internate la ATI.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.817.844 teste. Dintre acestea, 4.438 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 3.681 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 757 la cerere.

Pe teritoriul României, 31.355 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 8.858 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 46.736 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 59 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 1.748 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 1 ianuarie 2021, 2.795 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 684.251 de lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmite, ieri, 3 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

 

Câte cazuri noi de infectare a raportat Germania în prima zi a anului

În prima zi a noului an autorităţile de sănătate din Germania au raportat 12.690 noi infectări cu coronavirus şi 336 de decese legate de COVID-19, un bilanţ mai scăzut decât în zilele anterioare, relatează Reuters.

Totuşi, interpretarea datelor este dificilă întrucât mai puţine persoane sunt testate în jurul Crăciunului şi a Anului Nou şi este posibil ca nu toate laboratoarele să-şi înaintat rezultatele.

În consecinţă, ar putea exista notificări ulterioare, a anunţat sâmbătă Institutul Robert Koch (RKI) pentru controlul bolilor.

Cu o săptămână în urmă, în ziua de Crăciun, au fost raportate 14.455 de cazuri noi de coronavirus şi 240 de decese.

Un vârf de 1.129 de decese noi legate de COVID-19 s-a înregistrat miercuri.

RKI a înregistrat 1.755.351 de cazuri confirmate de COVID-19 de la începutul pandemiei, iar 33.960 de oameni au murit de coronavirus.

EXCLUSIV Viorel Huşanu, despre de ce nu mai vor angajații RUNOS să lucreze în spitale

Viorel Huşanu, preşedinte Sanitas București, a declarat pentru Sănătatea TV şi RoHealthreview, că angajații serviciului resurse umane, normare, organizare, salarizare (RUNOS) nu mai vor să lucreze în spitale pentru că sunt prost remuneraţi în comparaţie cu personalul medical, dar şi în comparaţie cu alţi colegi bugetari care nu au acelaşi volum de muncă.

“Noi am atras atenţia de mult că ceea ce se întâmplă în zona TESA nu este ok. Mergând prin spitale, sunt abordat de cei din zona RUNOS, partea financiar-contabilă, care îmi semnalează că ei nu mai vor să lucreze în spitale pentru că sunt foarte prost remuneraţi în comparaţie cu personalul medical, dar şi în comparaţie cu alţi colegi care nu au acelaşi volum de muncă. Mi se spune că într-un spital, cei de la RUNOS se ocupă de 1.000-2.000 de salariaţi, pe când într-o altă unitate bugetară, vorbim despre câteva zeci sau sute de salariaţi”, după cum a semnalat preşedintele Sanitas București.

De asemenea, Viorel Huşanu atenționează că la fel se întâmplă și în cazul unui economist care lucrează într-un spital de stat.

“La fel, economistul sau cel care semnează pentru achiziţii de miliarde, are salariul mic. De aceea sunt multe cazuri de corupţie în zona aceasta, pentru că şi tentaţia este mare, dacă nu eşti remunerat corect. Dacă eşti corect, eşti tentat să pleci din sistem. Un specialist bun pe această zonă, găseşte cu uşurinţă un loc mai călduţ în altă parte, în special în privat. Cu siguranţă, trebuie reparată această anomalie din zona TESA. Nu poţi compara TESA din spitale cu TESA din sistemul bugetar, altul decât spitalele”, a mai spus Viorel Huşanu.

 

 

 

 

Incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman

Un incendiu s-a produs la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman, în noaptea de vineri spre sâmbătă, etajul clădirii fiind inundat de fum.

În urma incendiului, a fost activat Planul Roşu de Intervenţie la nivelul judeţului Neamţ, potrivit Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ.

Potrivit aceleiași surse, cauza probabilă de producere a acestui incendiu a fost stabilită ca fiind fumatul în locuri nepermise.

Şaptesprezece pacienţi au fost evacuaţi de angajaţii unităţii medicale şi de pompieri, iar doi pacienţi, un medic şi un infirmier au fost transportaţi la Centrul de Primiri Urgenţe Roman cu uşoare intoxicaţii cu monoxid de carbon.

Reprezentanții Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Neamţ au spus că pompierii au fost anunţaţi, cu puţin înainte de ora 3.00, printr-un apel la 112, despre producerea unui incendiu la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Municipal Roman.

La spital s-au deplasat pompierii din cadrul Detaşamentului Roman cu patru autospeciale de stingere şi trei ambulanţe SMURD (2 EPA şi 1 TIM) şi voluntari din cadrul SVSU Roman.

Incendiul se manifesta într-o ghenă în care erau materiale textile. Ghena comunica printr-o tubulatura din tablă cu un grup sanitar situat la primul etaj al clădirii, care are parter şi un etaj. Etajul clădirii era inundat de fum.

Până la sosirea forţelor de intervenţie, au fost evacuaţi şapte pacienţi de către personal unităţii medicale. Pompierii au evacuat încă 10 pacienţi.

„Doi pacienţi şi două cadre medicale (un medic şi un infirmier) au fost transportaţi la CPU Roman de către ambulanţele SMURD. Aceştia au suferit uşoare intoxicaţii cu monoxid de carbon. Şapte pacienţi au fost transportaţi la Spitalul de Psihiatrie „Sf Nicolae” Roman  din municipiul Roman, iar alţi opt pacienţi au fost mutaţi în saloanele de la parterul clădirii”, a transmis ISU Neamţ.

Vaccinarea împotriva COVID-19: În România, nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse severe

Comitetul naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID (CNCAV) a transmis că nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse severe şi nici cazuri de deces ca urmare a imunizării, care a început în România pe data de 27 decembrie.

Potrivit unui comunicat al CNCAV, precizarea vine în contextul în care în spaţiul public, în special în mediul online, au început să apară şi să se viralizeze informaţii false, imprecise, inexacte sau înşelătoare despre campania de vaccinare din România.

„Situaţia privind vaccinările, reacţiile adverse şi natura acestora este publicată în fiecare zi, în jurul orei 18,00, de către CNCAV pe site-ul oficial – www.vaccinare-covid.gov.ro şi trimisă, spre informare şi publicare, reprezentanţilor presei. Potrivit ultimei situaţii publicate, în România, numărul total al persoanelor vaccinate de la începutul campaniei de vaccinare este de 10.289, iar numărul total de reacţii adverse (comune şi minore) este de 26 (4 reacţii locale cu durere la locul injectării şi 22 reacţii generale (febră, cefalee, mialgii, astenie, alergii de tip urticarie)). Nu s-au înregistrat cazuri de reacţii adverse severe şi nici cazuri de deces”, arată CNCAV.

Comitetul naţional pentru vaccinare dă ca exemplu o informaţie conform căreia „la spitalul Baltasar din Bucureşti o asistentă medicală moare, la o oră după vaccin”.

„Precizăm că Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni”, la care pare că face referire conţinutul respectiv, nu are centru de vaccinare şi este arondat Spitalului Obregia, la care nu a început vaccinarea. Prin urmare, precizăm că respectivul conţinut este în totalitate fals, înşelător, având potenţialul de a crea o stare emoţională negativă (panică, neîncredere, frică)”, subliniază sursa citată.

În context, Comitetul Naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 le recomandă românilor să verifice credibilitatea sursei care a publicat informaţia, numele domeniului de internet folosit, calitatea redactării şi stilul articolului (greşeli de gramatică, de punctuaţie şi ortografie, utilizarea în exces a funcţiei ALL CAPS, punctuaţie excesivă pentru un efect de dramatism, coerenţa textului, data publicării, precum şi sursele de date/ informaţii şi declaraţiile citate (care să poată fi consultate independent).

Carantină prelungită cu șapte zile în două localități din Ilfov

0

Măsura carantinării zonale se prelungeşte cu şapte zile, începând de vineri seara, de la ora 22.00, în oraşul Bragadiru şi comuna Chiajna din judeţul Ilfov.

„În urma emiterii ordinelor şefului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, începând cu data de 1 ianuarie 2021, ora 22,00, pentru o perioadă de 7 zile, măsura de carantinare zonală se prelungeşte în oraşul Bragadiru şi comuna Chiajna”, informează un comunicat al Prefecturii Ilfov.

Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Ilfov a decis joi prelungirea măsurii de carantinare zonală pentru cele două localităţi.

Prelungirea măsurii de carantinare zonală a fost propusă ca urmare a analizelor de risc zonă focar întocmite de către Direcţia de Sănătate Publică Ilfov şi a avizelor emise de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, precizează sursa citată.

BioNTech, despre lacunele în aprovizionarea cu vaccin până când vor fi autorizate şi alte seruri

Compania farmaceutică germană BioNTech caută soluţii împreună cu partenerul ei american Pfizer pentru sporirea producţiei vaccinului lor împotriva COVID-19, avertizând asupra lacunelor în aprovizionare până când vor fi autorizate şi alte vaccinuri, relatează Reuters.

Vaccinul Pfizer-BioNTech este deocamdată singurul vaccin împotriva COVID-19 autorizat în Uniunea Europeană, dar autorizarea sa relativ târzie de către agenţia specializată a UE şi cantitatea redusă de vaccin comandată de Comisia Europeană – care şi-a asumat încheierea contractelor cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre – conduc la un ritm lent de aprovizionare.

Întârzierile în distribuţia vaccinului au provocat consternare în Germania, unde mai multe regiuni au fost nevoite să suspende vaccinarea la câteva zile după lansare.

”În acest moment lucrurile nu arată bine – apare o lacună pentru că nu sunt alte vaccinuri aprobate şi noi trebuie să umplem golul cu vaccinul nostru”, a explicat publicaţiei germane Spiegel directorul general al BioNTech, Ugur Sahin. Acesta, împreună cu soţia sa Oezlem Tuereci, director medical al societăţii, au fondat această companie, intrată în parteneriat cu societatea farmaceutică americană Pfizer pentru producerea vaccinului împotriva COVID-19.

Responsabilii BioNTech au criticat decizia Comisiei Europene de a încheia contracte cu o serie de companii farmaceutice în speranţa că vor fi aprobate rapid vaccinurile acestora, ceea ce nu s-a întâmplat. ”S-a presupus că multe alte companii vor veni cu vaccinul. Aparent aceasta a fost impresia, că vom avea destule, că nu va fi atât de rău şi că avem controlul. Acest lucru m-a surprins”, spune Sahin.

SUA au comandat în luna iulie 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, în timp ce Comisia Europeană a aşteptat până în noiembrie pentru a comanda jumătate din această cantitate. Mai mult, din cele 300 de milioane de doze comandate de UE, numai 200 de milioane au fost o comandă fermă, iar restul de 100 de milioane de doze au rămas ca opţiune, exercitată săptămâna trecută, dar cu termen de livrare încă neclar.

BioNTech speră să lanseze în februarie o nouă linie de producţie la unitatea din oraşul german Marburg, cu o capacitate de producţie de 250 de milioane de doze în prima jumătate a anului. Ministrul german al sănătăţii, Jens Spahn, a promis într-un mesaj pe Twitter că va face tot posibilul pentru ca această unitate să-şi înceapă activitatea cât mai repede.

Guvernul de la Berlin, care a finanţat BioNTech în proiectul vaccinului cu 375 de milioane de euro, a respins apelurile externalizării producţiei prin cedarea licenţei de producţie către alte companii farmaceutice, invocând, la fel ca reprezentanţii BioNTech, complexitatea procesului de fabricare a acestui vaccin bazat pe noua tehnologie ARN mesager.

”Încercăm să găsim noi parteneri pentru cooperare în producţie. Dar nu este ca şi când în lume ar fi răspândite fabrici nefolosite care să poată produce de pe o zi pe alta vaccinul conform standardului de calitate”, explică directorul general al BioNTech. ”Spre sfârşitul lui ianuarie ne va fi clar dacă vom putea produce mai mult şi în ce cantitate”, asigură el.

Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) este aşteptată să avizeze pe 6 ianuarie şi vaccinul produs de compania americană Moderna. Ministrul Jens Spahn a cerut acestei instituţii europene să grăbească şi autorizarea vaccinului produs de compania britanico-suedeză AstraZeneca, deja avizat în Marea Britanie şi vineri în India. Însă EMA a răspuns că este ”puţin probabil” să dea acest aviz până la sfârşitul lunii ianuarie.

Ugur Sahin a mai spus că vaccinului Pfizer-BioNTech, care prin tehnologia ARN mesager instruieşte sistemul imunitar al omului să lupte împotriva coronavirsului, ar trebui să acţioneze şi împotriva noii tulpini de coronavirus descoperite în Marea Britanie. ”Facem teste pentru a verifica dacă vaccinul nostru poate să neutralizeze această variantă şi vom afla mai multe curând”, a explicat el. Întrebat însă despre ce s-ar întâmpla în cazul unei mutaţii puternice, directorul BioNTech a răspuns că în acest caz ar fi nevoie de aproximativ încă şase săptămâni pentru a adapta vaccinul, ceea ce ar putea necesita o nouă aprobare din partea organismelor de reglementare.