Kyriakides consideră ”inacceptabile” întârzierile în livrarea vaccinurilor AstraZeneca

Comisarul european pentru Sănătate, Stella Kyriakides, a declarat că Agenția Europeană pentru Medicamente ar putea recomanda autorizația de introducere pe piață a vaccinului AstraZeneca până la sfârșitul acestei săptămâni, dacă toate cerințele sunt îndeplinite.

Pe de altă parte, Stella Kyriakides consideră drept ”inacceptabile” întârzierile în livrarea vaccinurilor AstraZeneca şi a apreciat că explicaţiile oferite de compania britanică nu sunt ”satisfăcătoare”.

Comisarul european a propus instituirea ”cât mai curând posibil’ a unui ”mecanism de transparenţă” privind exporturile către ţări din afara Uniunii Europene a unor vaccinuri produse pe teritoriul său.

“ Știți că vaccinul AstraZeneca se află în prezent în etapele finale ale procesului de aprobare cu Agenția Europeană pentru Medicamente. Dacă toate cerințele sunt îndeplinite, Agenția Europeană pentru Medicamente ar putea recomanda autorizația de introducere pe piață până la sfârșitul acestei săptămâni. Dar există o problemă din partea ofertei. Vinerea trecută, compania AstraZeneca a informat în mod surprinzător Comisia și statele membre ale Uniunii Europene că intenționează să furnizeze doze considerabil mai puține în următoarele săptămâni decât s-a convenit și a anunțat. Acest nou program nu este acceptabil pentru Uniunea Europeană. De aceea am scris o scrisoare companiei în weekend în care puneam întrebări importante și serioase”, a afirmat Stella Kyriakides.

Potrivit acesteia, în viitor, toate companiile care produc vaccinuri împotriva COVID-19 în UE vor trebui să furnizeze notificări timpurii ori de câte ori vor să exporte vaccinuri în țări terțe.

Comisarul european a precizat că livrările umanitare nu sunt afectate de acest lucru, Uniunea Europeană întreprinzând orice acțiune necesară pentru a-și proteja cetățenii și drepturile.

Comisarul european pentru Sănătate a reamintit că Uniunea Europeană a pre-finanțat dezvoltarea vaccinului și a producției și dorește să știe exact ce doze au fost produse de AstraZeneca, unde exact, și dacă sau cui au fost livrate.

Aceste întrebări au fost, de asemenea, discutate astăzi în comitetul director comun al Comisiei și în cele 27 de state membre cu AstraZeneca, potrivit Stellei Kyriakides.

Aceasta a adăugat că răspunsurile companiei nu au fost satisfăcătoare până acum, fiind programată o a doua întâlnire.

“Uniunea Europeană dorește ca dozele comandate și prefinanțate să fie livrate cât mai curând posibil. Și vrem ca contractul nostru să fie pe deplin îndeplinit. În plus, Comisia a propus astăzi celor 27 de state membre din cadrul Comitetului director ca un mecanism de transparență a exporturilor să fie pus în aplicare cât mai curând posibil. Uniunea Europeană a sprijinit dezvoltarea și producția rapidă a mai multor vaccinuri împotriva COVID-19 cu un total de 2,7 miliarde euro. Dorim claritate în tranzacții și transparență deplină în ceea ce privește exportul de vaccinuri din UE”, a spus comisarul european.

 

Cât costă testele rapide antigen în România față de alte state

Prețul unui test rapid antigen SARS-CoV-2, pentru autotestare, comercializat online în România variază între 30 lei și 68 lei, situându-se la un nivel comparabil cu prețurile practicate în mai multe țări europene, arată o analiză a Consiliului Concurenței.

„Testul antigen este cel mai nou tip de testare și, în acest moment, este singurul test rapid care detectează virusul COVID-19. Acest test detectează antigeni, respectiv partea de virus pe care sistemul imunitar o recunoaște. Testele rapide antigen SARS-CoV-2 pentru autotestare sunt introduse pe piață cu implicarea unui organism care evaluează conformitatea acestor produse”, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenței.

Potrivit aceleiași surse, persoanele fizice pot achiziționa online truse (kit-uri) care conțin 2, 5, 20 sau 25 de teste rapide.

Astfel, în funcție de platforma online de pe care este achiziționată, o trusă care conține 2 teste rapide poate costa între 80 lei și 136 lei, iar cea cu 5 teste între 158 lei și 209 lei, iar în ceea ce privește trusele cu câte 20 de teste rapide pentru detectarea COVID 19, prețurile acestora variază între 600 lei și 1.000 lei.

Testele rapide antigen SARS-CoV-2se comercializează la prețuri similare și în alte state
europene, potrivit Consiliului Concurenței, astfel:

  • Germania un kit cu 20 de teste costă între 170 euro (827,9 lei) și 190 euro (925 lei),
  • Franța între 132 euro (642,8 lei) și 142 euro (691,54 lei),
  • Italia -224 euro (1090,8 lei), în Austria 115 euro (560 lei), 
  • Polonia costă 132 euro (642,8lei).

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă utilizarea testelor antigenice rapide, în particular, atunci când testele RT-PCR sunt temporar indisponibile. De asemenea, OMS recomandă, folosirea testelor rapide care îndeplinesc anumite cerințe, respectiv performanță, sensibilitate > 80% și specificitate > 97%.

„Cea mai mare parte a testelor antigenice rapide disponibile în prezent indică o sensibilitate mai mică în comparație cu testele RT-PCR. Cu toate acestea, testele antigenice rapide pot conferi un avantaj semnificativ față de testele RT-PCR în ceea ce privește simplitatea echipamentului necesar, prețul și rapiditatea obținerii rezultatelor, nu este nevoie de personal calificat, ceea ce contribuie la atenuarea presiunii asupra sistemelor de sănătate”, se arată în comunicatul celor de la Concurență.

În ceea ce privește testele rapide pentru identificarea anticorpilor SARS-CoV-2, IgG/IgM, acestea pot fi achiziționate de pe platformele online, prețul mediu fiind de 39,21 lei. Prețul unui kit care conține 25 de teste variază între 401,6 lei si 1.100 lei.

Anticorpii IgG indică dacă o persoană a avut COVID-19 și a dezvoltat anticorpi. Anticorpii IgG apar în organism mai târziu și se mențin pe o perioadă mai lungă.

Detectarea anticorpilor de tip IgM permite evidențierea infecțiilor acute, dar ar trebui confirmate cu teste RT-PCR, se arată în același comunicat.

Răspunsuri CNAS referitoare la servicii medicale în contextul Brexit

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a oferit mai multe răspunsuri referitoare la accesul la servicii medicale, în contextul Brexit.

1. Sunt sau voi fi student în Regatul Unit. Pot utiliza Cardul European de Asigurări de Sănătate emis de România pentru a beneficia de servicii medicale devenite necesare pe teritoriul UK?
Da. Studenţii care au urmat o formă de învăţământ superior în UK și înainte de data de 31 decembrie 2020, pot utiliza, în continuare, Cardul European de Asigurări de Sănătate valabil, emis de casele de asigurări de sănătate teritoriale din România.
Studenții care, începând cu data de 1 ianuarie 2021, doresc să se înscrie la studii în UK, vor putea beneficia de servicii medicale devenite necesare utilizând Cardul European de Asigurări de Sănătate valabil, emis de casele de asigurări de sănătate teritoriale din România. Cu toate acestea, la momentul înscrierii la studii vor plăti suprataxa (surcharge) pentru servicii medicale, al cărei nivel va fi stabilit de către autoritățile din UK. Această suprataxă va fi returnată studenților care nu lucrează în UK pe perioada studiilor.
Studenților care se înscriu la studii în UK în anul 2021 le va fi rambursată valoarea suprataxei în termen de 12 luni, deoarece UK are nevoie de timp pentru implementarea sistemului de rambursare.
Informaţii suplimentare despre suprataxă regăsiţi accesând următorul link:
https://www.gov.uk/healthcare-immigration…/who-needs-pay
În baza Cardului European de Asigurări de Sănătate, studenţii vor putea beneficia de asistenţă medicală devenită necesară (asistență medială de urgență conform legislaţiei UK) acordată de furnizorii de servicii medicale din UK, dar pentru tratamente complete aceştia trebuie să se întoarcă în România.

2. Sunt asigurat român şi voi călători în UK ca turist. Pot utiliza Cardul European de Asigurări de Sănătate emis de România pentru a beneficia de servicii medicale devenite necesare pe teritoriul Regatului Unit?
Da. În baza Cardului European de Asigurări de Sănătate, veţi putea beneficia, pe parcursul şederii de scurtă durată pe teritoriul UK, de asistenţă medicală devenită necesară (asistență medială de urgență conform legislaţiei UK).

3. Sunt pensionar român cu rezidenţă legală în UK. Pot beneficia de asistenţă medicală în UK în baza asigurării din România?
Da. Pensionarii care, la data de 31 decembrie 2020, aveau rezidenţă în UK şi erau titulari ai unui document portabil S1 emis de România, pot beneficia, în continuare, de asistenţă medicală în Regatul Unit.
Pensionarii care, începând cu data de 1 ianuarie 2021, îşi stabilesc rezidenţa în UK, vor putea beneficia de servicii medicale în baza unui document portabil S1, emis de casele de asigurări de sănătate teritoriale din România. Cu toate acestea, la momentul obţinerii rezidenţei vor plăti suprataxa (surcharge) pentru servicii medicale, urmând ca această suprataxă să le fie rambursată persoanelor care nu lucrează în UK. Pensionarii care îşi vor stabili reşedinţa în UK pe parcursul anului 2021, li se va rambursa valoarea suprataxei, însă în termen de 12 luni, deoarece UK are nevoie de timp să implementeze sistemul de rambursare.
Informaţii suplimentare despre suprataxă regăsiţi accesând următorul link:
https://www.gov.uk/healthcare-immigration…/who-needs-pay
În baza documentului portabil S1, înregistrat la instituţia competentă din UK, National Health Service, veți putea primi asistență medicală în UK la fel ca și ceilalţi asiguraţi înregistraţi în sistemul de sănătate din UK.

4. Sunt lucrător detaşat în UK de un angajator român. Pot beneficia de asistenţă medicală în UK în baza asigurării din România?
Da. Lucrătorii detaşaţi pot beneficia de asistenţă medicală pe teritoriul UK în baza documentul portabil S1, solicitat casei de asigurări de sănătate teritorială în evidenţa căreia se află, urmare obţinerii documentului portabil A1 emis de către Casa Națională de Pensii Publice.
Documentul portabil S1 emis de România trebuie înregistrat la instituţia competentă din UK, National Health Service, după care veţi putea primi asistenţă medicală în UK la fel ca ceilalţi asiguraţi înregistraţi în sistemul de sănătate din UK.

5. Sunt cetăţean român angajat în UK. Pot folosi Cardul European de Asigurări de Sănătate emis de UK, când vin în vizită în România?
Da. Cetăţenii români asiguraţi britanici, pot utiliza, în continuare, Cardul European de Asigurări de Sănătate (European Health Insurance Card – EHIC) valabil, emis de UK, pentru a benefica de servicii medicale devenite necesare atât în România, cât şi în celelalte state membre UE.
În baza Cardului European de Asigurări de Sănătate, veţi putea beneficia de asistenţă medicală devenită necesară pe teritoriul României sau pe teritoriul celorlaltor statelor membre UE, dar tratamentele complete pot fi accesate doar la furnizorii de servicii medicale din UK.

6. Sunt asigurat britanic si deţin un model vechi de Card European de Asigurări de Sănătate (EHIC) emis de UK, îl pot folosi pentru accesa servicii medicale devenite necesare în România?
Da, atât timp cât documentul este valabil.

7. Sunt resortisant britanic, am rezidenţa legală în România şi sunt asigurat la una din casele de asigurări de sănătate teritoriale din România. Voi putea beneficia de asistenţă medicală în România, după data de 1 ianuarie 2021?
Da. În momentul reînnoirii documentului care atestă rezidenţa legală pe teritoriul României, aveţi obligaţia să îl transmiteţi către casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia vă aflaţi.

Moderna anunță că vaccinul său antiCOVID este eficient împotriva variantelor britanice şi sud-africane

Vaccinul dezvoltat de Moderna împotriva COVID-19 este eficient împotriva variantei britanice şi a celei sud-africane, a anunţat luni compania americană de biotehnologie într-un comunicat preluat de AFP.

Experţii americani se aşteaptă ca vaccinul „să protejeze împotriva variantelor detectate până în prezent”, a informat compania la încheierea testelor. Moderna a precizat totuşi că va lucra la dezvoltarea unei doze adiţionale pentru a creşte protecţia împotriva acestor variante.

„Studiul nu a arătat un impact semnificativ asupra nivelurilor de anticorpi împotriva variantei B.1.1.7 faţă de variantele precedente”, a explicat Moderna referitor la tulpina britanică.

În schimb a fost observată o reducere, de şase ori mai mică, a nivelului de anticorpi împotriva variantei sud-africane (B.1.351). În pofida acestei reduceri, „nivelul anticorpilor a rămas peste cel preconizat ca necesar pentru a furniza protecţie”, arată Moderna.

Pentru a studia impactul vaccinului, intitulat mRNA-1273, Moderna a efectuat prelevări de sânge de la opt persoane care au primit cele două doze de vaccin şi de la mai multe primate imunizate.

„Suntem încurajaţi de aceste date care ne întăresc încrederea în faptul că vaccinul de la Moderna împotriva COVID-19 ar trebui să protejeze împotriva noilor variante detectate”, a declarat Stephane Bancel, citat în comunicat.

„Însă din precauţie (…) lansăm şi un potenţial candidat pentru rapelul împotriva variantei” sud-africane, pentru „a determina dacă este mai eficient pentru a creşte nivelul anticorpilor împotriva acestei tulpini şi altora potenţiale viitoare”, a subliniat el.

Compania va testa, de asemenea, impactul injectării unei a treia doze a vaccinului său deja existent.

Rezultatele acestor teste, desfăşurate în colaborare cu National Institutes of Health (NIH), vor fi supuse unei analize a comunităţii ştiinţifice.

CNCAV: Câte persoane s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Comitetul Național de Coordonare a activităților privind vaccinarea împotriva COVID-19 a anunțat că alte 38.346 de persoane au fost imunizate în ultimele 24 de ore, respectiv până luni, ora 18.00, potrivit datelor puse la dispoziție de către Institutul Național de Sănătate Publică, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor.

Astfel, din cele 38.346 de persoane vaccinate în ultimele 24 de ore, 26.438 de persoane au fost vaccinate cu prima doză, iar 11.908 persoane au fost vaccinate cu a doua doză.

Astfel, număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech, începând cu data de 27 decembrie, este de 484.631, la un număr de 459.567 persoane din care 434.503 persoane vaccinate cu prima doză, iar 25.064 persoane vaccinate cu a doua doză.

Totodată, număr total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (în ultimele 24 de ore) este de 39 reacții comune și minore, din care 6 reacții de tip local și 33 de reacții generale.

Număr total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare începând din 27
decembrie 2020 este de 1.213 reacții comune și minore, din care 377 reacții de tip local cu durere la locul injectării și 836 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 precizează că programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00 – 20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

Ministerul Sănătății: Încă șapte persoane testate pozitiv la COVID-19, la școala din Capitală

Încă șapte persoane au fost testate pozitiv la COVID-19 la Școala nr. 28 din București, unde un angajat este confirmat cu noua tulpină britanică. Direcția de Sănătate Publică (DSP) a Municipiului București a decis, în weekend, extinderea anchetei epidemiologice și a recoltat probe de la 11 persoane, iar șapte sunt infectate cu SARS-CoV-2, potrivit datelor furnizate, luni, de Ministerul Sănătății.

Din cele șapte probe testate pozitiv, patru vor fi secvențiate pentru a se stabili dacă este vorba tot despre noua tulpină. Vor fi analizate doar patru probe, deoarece acestea au prezentat anumite caracteristici, a precizat Ministerul Sănătății.

Ministerul Sănătății a anunțat, sâmbătă seara, că nouă din zece persoane testate – contacți ai unuia dintre pacienții depistați în cursul zilei de vineri cu noua tulpină SARS-CoV-2, varianta B.1.1.7 cu originea în Marea Britanie, au fost depistate pozitiv la testul RT-PCR.

Ulterior, DSP a decis să extindă ancheta epidemiologică și să recolteze probe de la alte 11 persoane.

Ce înseamnă eficacitate 95% la un vaccin anti-COVID-19. Explicațiile Ministerului Sănătății

Eficacitate de 95% a unui vaccin împotriva noului coronavirus înseamnă că, prin comparaţie cu o persoană nevaccinată, o persoană imunizată are un risc de 20 de ori mai mic să dezvolte COVID-19 simptomatic, a explicat, luni, Ministerul Sănătăţii.

Potrivit ministerului, eficacitatea unui vaccin arată cu cât scad cazurile de boală în populaţia vaccinată, comparativ cu populaţia nevaccinată.

„‘Eficacitate 95%’ nu înseamnă, cum poate ar fi uşor de crezut, că în 5% din cazuri vaccinul dă greş şi e inutil. De fapt, ‘Eficacitate 95%’ înseamnă că, prin comparaţie cu o persoană nevaccinată, o persoană vaccinată are un risc de 20 de ori mai mic să dezvolte COVID-19 simptomatic. Cum se ajunge la această estimare a eficacităţii? Prin studii clinice”, a precizat Ministerul Sănătăţii.

Ministerul a indicat în acest sens studiul clinic care a stat la baza aprobării vaccinului Pfizer BioNTech şi care a urmărit 43.448 de persoane, împărţite în două grupuri: unul a cuprins persoane cărora le-a fost administrat vaccinul şi celălalt persoane cărora le-a fost administrat placebo (o soluţie salină).

„În ambele grupuri, injecţiile au fost administrate la 21 de zile distanţă. Unul din obiectivele principale ale studiului a fost să determine eficacitatea vaccinului împotriva dezvoltării COVID-19 simptomatic, la cel puţin 7 zile de la administrarea celei de-a doua doze. S-a observat că din cele 21.720 de persoane care au primit vaccinul, doar opt au dezvoltat simptome specifice COVID-19, fiind confirmate prin testare RT-PCR; din celelalte 21.728 de persoane care au primit placebo (soluţie salină), 162 au dezvoltat simptome specifice COVID-19, fiind confirmate prin testare RT-PCR”, a arătat Ministerul Sănătăţii.

CE: Controale stricte la frontiere și testare PCR, pentru limitarea infectărilor cu SARS-CoV-2, în statele UE

Comisia Europeană a recomandat, luni, tuturor statelor membre ale UE să aplice controale mai stricte la frontiere, cerând celor care intră din terţe ţări să prezinte un test negativ la coronavirus, efectuat prin metoda PCR cu maximum 72 de ore înainte de plecare, transmite dpa.

„Este nevoie de reducerea urgentă a riscului de infectări legate de călătorii, pentru a reduce încărcarea sistemelor sanitare suprasolicitate”, a declarat comisarul european pentru justiţie, Didier Reynders, referindu-se la ratele ridicate de infectare în multe state membre.

Cerinţa testării ar putea fi însoţită de carantina obligatorie de maximum două săptămâni şi ar trebui să fie obligatorie, în acelaşi timp, completarea unor formulare cu informaţii despre deplasările şi contactele celor care călătoresc, arată un comunicat de presă de la Bruxelles.

Recomandarea Comisiei, o încercare de a limita transmiterea în interiorul UE a noilor versiuni ale coronavirusului, nu are caracter obligatoriu. Dacă va fi urmată de cele 27 de state membre ale Uniunii, li s-ar solicita teste negative inclusiv celor care intră pe teritoriul european din motive „esenţiale”, însă cetăţenii UE s-ar putea testa la sosire, iar pentru transportatori şi lucrătorii transfrontalieri s-ar accepta teste antigen, mai rapide şi mai ieftine.

Comisia doreşte impunerea unor reguli mai stricte şi în interiorul Uniunii Europene, în principal încetarea oricăror călătorii neesenţiale.

Deoarece aproape întregul continent este considerat acum „zonă roşie” conform codului de culori al UE, Comisia Europeană a propus introducerea unei noi categorii, „roşu închis”, unde să se aplice restricţii mai severe. Încadrarea în această categorie s-ar face dacă rata de infectare cu coronavirus în ultimele 14 zile depăşeşte 500 la 100.000 de locuitori, constatată deja în unele regiuni din Franţa şi Portugalia.

Institutul Pasteur a renunțat la vaccinul anti-COVID-19 pe care îl dezvolta

Institutul francez Pasteur a anunţat că renunţă la dezvoltarea potenţialului său vaccin anti-COVID-19 aflat în stadiul cel mai avansat, după ce în faza clinică s-a demonstrat că nu este suficient de eficace pentru a combate această boală, relatează EFE, potrivit presei internaționale.

Este vorba de un vaccin dezvoltat pe baza vaccinului împotriva rujeolei, a cărui testare pe subiecţi umani a început în august şi ale cărui rezultate preliminare au arătat că „răspunsurile imunitare sunt inferioare celor prezente la persoanele vindecate în mod natural sau observate la alte vaccinuri autorizate”.

Anunţul prestigiosului laborator intervine după ce compania farmaceutică franceză Sanofi a informat că şi potenţialul său vaccin anti-COVID-19 nu a obţinut rezultatele preconizate.

Institutul Pasteur, care mizase pe dezvoltarea unui vaccin pornind de la cel împotriva rujeolei – un proiect în colaborare cu compania farmaceutică americană Merck, care a anunţat la rândul său întreruperea studiilor pentru dezvoltarea unui vaccin -, a precizat că va continua cercetările asupra altor două potenţiale vaccinuri, care se află în fază preclinică, prealabilă testării pe oameni.

Unul dintre ele, administrat pe cale nazală, este cercetat împreună cu laboratorul TheraVectys, iar al doilea se bazează pe ADN.

Institutul a precizat şi că va continua studiile pentru a utiliza vaccinul împotriva rujeolei pentru a dezvolta altele împotriva unor boli infecţioase, precum febra de Lassa sau chikungunya.

Institutul Pasteur a reamintit că de-a lungul anului 2020 a lansat o sută de programe menite să combată boala COVID-19, la care au participat peste 450 de oameni de ştiinţă, mobilizând jumătate din resursele sale. Şi a precizat că în faţa apariţiei altor variante virale, această mobilizare colectivă va fi întărită în 2021.

EXCLUSIV Variantă britanică a tulpinii SARS-CoV-2 poate să dea un alt val, considerat și o nouă epidemie

Prof.dr. Cristian Băicuş, șeful Secţiei Medicale II de la Spitalul Colentina, a declarat pentru Sănătatea TV și RoHealthReview, că noua variantă britanică a tulpinii SARS-CoV-2 poate să dea un alt val de îmbolnăviri, ceea ce ar putea avea o proporție mai mare față de tot ce s-a întâmplat până acum în România.

Totodată, prof.dr. Cristian Băicuş a spus că în România pare să fie o perioadă de acalmie, privind după numărul deceselor și al celor internați în secțiile de terapie intensivă.

În același timp, specialistul a precizat că România este una dintre puținele țări în care lucrurile sunt liniștite pentru că se testează mai puțin.

„Variantă britanică a tulpinii poate să dea un nou val. Fiecare val poate fi considerat și o nouă epidemie. Noua tulpină poate fi considerată un alt virus, dar înțeleg că sunt o mulțime de antigene comune, și vaccinul ar fi totuși eficace și impotriva ei. Acest nou val ar putea avea o proporție mai mare față de tot ce s-a întâmplat în România până acum pentru că este și mai infecțios, și se pare că, dă și boala mai gravă un pic, din ce s-a văzut până acum în Marea Britanie. Sperăm în acest vaccin, o să vedem cât va fi de eficient, cu această ocazie. Depinde și cât de repede și cât de multe persoane reușim să vaccinăm. Rămâne de văzut”, a afirmat prof.dr. Cristian Băicuş.

De asemenea, șeful Secţiei Medicale II de la Spitalul Colentina a spus că România s-ar putea întoarce la perioada din toamnă, când s-au înregistrat cele mai multe cazuri de infectări și decese zilnice cauzate de COVID-19.

„Vedeți că în Anglia este dezastru, în Franța cresc, în Olanda la fel. România este una dintre puținele țări în care lucrurile sunt liniștite tocmai pentru că se testează mai puțin. Probabil că și infectați grav sunt mai puțini. Asta este clar, pentru că măcar ei, cei cu insuficiență respiratorie, ar fi ajuns în spital. După numărul deceselor și al celor internați în secțiile de terapie intensivă pare să fie o acalmie. Se aștepta un val puternic și după Sărbătorile de iarnă, iată că el încă nu a venit. Rămâne de văzut dacă am scăpat, ne va ajuta vaccinul sau ne va veni valul”.

Explicațiile profesorului Băicuș vin în contextul în care consilierul ştiinţific principal al Guvernului de la Paris, Jean-François Delfraissy, consideră că noile mutații ale virului SARS-CoV-2, identificate în Marea Britanie, Africa de Sud și Brazilia, echivalează cu începerea unei noi epidemii, în ciuda găsirii de noi metode de tratament.

De altfel, specialistul este de părere că dacă în prezent prevalența noilor cazuri de COVID-19 este de 1,4-1,5%, aceasta ar putea crește mai ales pe fondul mutației din Marea Britanie.

În acest context, nevoia de măsuri împotriva epidemiei rămâne imperioasă.

Franța a raportat, duminică, 18.436 de noi cazuri de COVID-19 şi 72 de decese asociate acestei boli. Numărul pacienţilor COVID-19 spitalizaţi a ajuns la 26.393. Din acest total, 2.965 sunt la terapie intensivă.