Voiculescu: Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 va fi făcută publică în perioada imediat următoare

Andreea
-
0
Voiculescu: Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 va fi făcută publică în perioada imediat următoare

Ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, a declarat că în perioada imediat următoare, viziunea Ministerului Sănătății reflectată în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 va fi făcută publică, iar planul de acțiune pentru prevenție va fi lansat în consultare publică pentru a beneficia de implicarea tuturor experților de la nivelul societății civile, academice, medicale.

“Echipa Ministerului Sănătății are în lucru încă de la debutul mandatului structurarea principiilor și obiectivelor pentru noua Strategie Națională de Sănătate 2021-2027, alături de cadrul general al primului Plan de Acțiune în Domeniul Prevenției și Promovării Sănătății. În perioada imediat următoare, viziunea Ministerului Sănătății reflectată în Strategia Națională de Sănătate 2021-2027 va fi făcută publică, iar planul de acțiune pentru prevenție va fi lansat în consultare publică pentru a beneficia de implicarea tuturor experților de la nivelul societății civile, academice, medicale”, a declarat ministrul Vlad Voiculescu.

Potrivit Ministerului Sănătăţii, 2020 a fost anul luptei cu COVID-19, dar şi anul în care România a pierdut mult mai multe vieţi din cauza cancerului decât în anii precedenți.

„Pandemia a întârziat accesul la îngrijiri pentru pacienții cu cancer și acest lucru a fost cu siguranță una dintre cauzele numărului mai mare de decese. Noul Plan european de combatere a cancerului, lansat în 3 februarie, include o abordare completă, de la prevenţie până la calitatea vieţii pacientului cu cancer. Este structurat pe patru zone cheie de acţiune: prevenţie, detecţie precoce, diagnostic/tratament și îmbunătăţirea calităţii vieţii. În Uniunea Europeană aproximativ 40% dintre formele de cancer sunt prevenibile. Ca exemplu concret, 27% dintre toate formele de cancer sunt cauzate direct de consumul de tutun. Prin reducerea la minimum a acestui consum, 9 din 10 cazuri de cancer pulmonar ar putea fi prevenite. Prevenția este cea mai eficientă strategie pe termen lung de control al cancerului. Planul de Prevenție va adresa factorii de risc cheie – consum de tutun, alcool, obezitatea și lipsa activității fizice, expunerea la poluare, substanțe carcinogene și iradiere, agenți infecțioși, cu o abordare reală de sănătate în toate politicile și implicând toate structurile guvernamentale”, se arată în comunicatul Ministerului Sănătăţii.

MAE: Test PCR negativ pentru cei care merg în Suedia

Andreea
-
0
MAE: Test PCR negativ pentru cei care merg în Suedia

Toţi cetăţenii străini care călătoresc în Regatul Suediei trebuie să prezinte, la frontieră, un test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2, efectuat cu maximum 48 de ore anterior sosirii, informează un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).

Potrivit sursei citate, în situaţia neprezentării testului, intrarea în Regatul Suediei va fi refuzată. Măsura va fi valabilă de sâmbătă şi până pe 31 martie şi este aplicată pentru toate tipurile de deplasare: aeriană, rutieră, maritimă şi feroviară.

Sunt exceptate de la măsura obligatorie a prezentării unui test molecular tip PCR cu rezultat negativ pentru infecţia cu virusul SARS-CoV-2 următoarele categorii de persoane:

– persoanele având mai puţin de 18 ani (minorii);
– persoanele rezidente în Regatul Suediei;
– lucrătorii transfrontalieri, cu condiţia testării regulate (cel puţin o dată pe săptămână);
– persoanele care sunt implicate într-un transport medical;
– transportatorii de mărfuri şi alte categorii de personal din sectorul de transport;
– persoanele care se deplasează pentru raţiuni familiale urgente;
– persoanele care au nevoie de protecţie internaţională sau care au un alt motiv umanitar;
– persoanele care sunt supuse unei intervenţii medicale sau altor tipuri de îngrijire medicală în Regatul Suediei care nu pot fi amânate;
– marinarii;
– personalul implicat în acţiuni de cooperare poliţienească internaţională, vamală sau în acţiuni de salvare.

De asemenea, autorităţile suedeze recomandă ferm tuturor persoanelor care sosesc în Regatul Suediei să se izoleze şi să evite contactele sociale pentru o perioadă de şapte zile şi să efectueze un nou test în a cincea zi.

Informaţii suplimentare privind măsurile adoptate de autorităţile suedeze pot fi consultate la următoarea pagină de internet: www.regeringen.se/pressmeddelanden/2021/02/krav-pa-negativt-covid-19-test-for-inresa-till-sverige/.

MAE reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români să manifeste precauţie cu privire la decizia de a călători în scop turistic în această perioadă, mai ales în cazul destinaţiilor care sunt afectate de pandemia de COVID-19, iar în cazul deplasărilor esenţiale, să-şi ia toate măsurile pentru a se conforma obligaţiilor stabilite de autorităţile locale, în acest context.

Ministerul Afacerilor Externe aminteşte că cetăţenii români pot solicita asistenţă consulară la numărul de telefon al Ambasadei României la Stockholm: +468205674, apelurile fiind redirecţionate către Centrul de Contact şi Suport al Cetăţenilor Români din Străinătate (CCSCRS) şi preluate de către operatorii Call Center în regim de permanenţă.

De asemenea, cetăţenii români care se confruntă cu o situaţie dificilă, specială, cu un caracter de urgenţă au la dispoziţie telefonul de permanenţă al misiunii diplomatice a României la Stockholm: +46736985463.

MAE reiterează recomandarea adresată cetăţenilor români de a se informa temeinic anterior deplasării în străinătate, inclusiv prin consultarea paginilor de internet: www.mae.ro/node/51931, stockholm.mae.ro, www.mae.ro.

Vaccinul AstraZeneca împotriva COVID, recomandat pentru grupa de vârstă 18-55 de ani

Andreea
-
0
Vaccinul AstraZeneca împotriva COVID, recomandat pentru grupa de vârstă 18-55 de ani

În România, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18-55 de ani, cu posibilitatea creșterii acestui interval, în funcție de apariția noilor date științifice, timpul recomandat între cele două doze fiind de opt săptămâni, se arată într-un comunicat al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19.

Sursa citată menţionează că, potrivit Agenţiei Europene a Medicamentului (EMA), pentru prevenirea infectării cu virusul SARS-CoV-2, vaccinul AstraZeneca poate fi administrat adulţilor cu vârsta peste 18 ani. Vaccinul determină sistemul imunitar al organismului să producă anticorpi şi globule albe specializate care acţionează împotriva virusului, oferind astfel protecţie împotriva COVID-19. Pentru imunizare, se administrează două doze de vaccin, după un interval cuprins între 4 – 12 săptămâni de la prima doză.

„În urma recomandărilor transmise de Ministerul Sănătăţii, Agenţia Naţională a Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR), precum şi de Grupul Ştiinţific din CNCAV, ţinând cont de precizările din Rezumatul Caracteristicilor Produsului (RCP) şi de studiile disponibile până la momentul autorizării condiţionate de punere pe piaţă, în România, vaccinarea împotriva COVID-19 cu vaccinul AstraZeneca este recomandată pentru grupa de vârstă 18 – 55 de ani, cu posibilitatea creşterii acestui interval în funcţie de apariţia noilor date ştiinţifice. De asemenea, intervalul de timp recomandat între cele două doze este de 8 săptămâni”, subliniază CNCAV.

Pentru gestionarea cu eficienţă a procesului de vaccinare la nivel naţional, Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a elaborat şi transmis personalului specializat ‘Procedura de vaccinare cu AstraZeneca’, document care prevede condiţiile şi modul de stocare, depozitare, transport şi distribuţie, cu respectarea lanţului de frig, monitorizarea reacţiilor, precum şi managementul stocurilor şi al pierderilor.

Vaccinul AstraZeneca este un vaccin monovalent compus dintr-un singur vector adenoviral modificat (un virus inofensiv), care transmite celulelor umane „instrucţiunile” necesare producerii proteinei Spike unice, specifică virusului care provoacă boala COVID-19. Sistemul imunitar al persoanei recunoaşte că această proteină specifică nu ar trebui să se afle în organism şi reacţionează prin producerea de mijloace de apărare naturale împotriva infecţiei SARS-CoV-2.

VIDEO Ce înseamnă să ai cancer în România?

Mateescu Cristi
-
0
VIDEO Ce înseamnă să ai cancer în România?
[front_live]248451222800477857352390-2021-02-04_19:49[end_live]

 

Alina Comănescu, fondatoarea Asociației “Sănătate pentru comunitate” și unul dintre activiștii cu cel mai mare impact în conștientizarea problemelor din domeniul bolilor oncologice din România ultimilor ani, ne vorbește despre obstacolele pe care le întâlnesc pacienții cu cancer în România, despre accesul bolnavilor la terapii moderne, dar și despre Planul european de combatere a cancerului, prezentat de Comisia Europeană.

VIDEO Cele mai frecvente tipuri de cancer în România

Mateescu Cristi
-
0
VIDEO Cele mai frecvente tipuri de cancer în România

[front_live]248451222800477857352390-2021-02-04_18:02[end_live]

 

Dr. Bogdan Tănase, directorul medical al Institutului Oncologic ”Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu” din București  ne vorbește despre cele mai frecvente tipuri de cancer în țara noastră, despre cauzele apariției cancerului și principalii factori de risc, dar și despre ce tip de cancer are cea mai mare rată de mortalitate în România.

Câte persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore

Andreea
-
0
Câte persoane au fost vaccinate în ultimele 24 de ore

Comitetul naţional pentru coordonarea vaccinării anti-COVID informează că, în ultimele 24 de ore, au fost imunizate 22.593 de persoane, potrivit datelor puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Sănătate Publică, prin aplicaţia Registrul Electronic Naţional al Vaccinărilor.

Conform sursei citate, au fost vaccinate în ultimele 24 de ore cu vaccin de tip Pfizer – 2.660 persoane cu doza I şi 13.490 cu doza a doua, iar cu vaccinul Moderna – 6.443 de persoane cu doza I.

Până în prezent, au fost vaccinate 629.279 de persoane. Dintre persoanele vaccinate, 463.763 au primit prima doză, iar 165.516 – doza de rapel cu vaccin Pfizer, iar 6.443 au fost vaccinate cu prima doza cu vaccin Moderna, se arată în comunicatul Comitetului.

La cei vaccinaţi în ultimele 24 de ore cu vaccin Pfizer au fost înregistrate 11 reacţii adverse de tip local şi 72 general, iar cu vaccin de la Moderna 1 reacţie adversă de tip general.

Începând din 27 decembrie 2020, la nivelul centrelor de vaccinare s-au înregistrat 2.114 reacţii adverse.

Programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20,00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17,00 – 20,00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

Cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, despre riscul de infectare în şcoli

Andreea
-
0
Cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, despre riscul de infectare în şcoli

Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a afirmat că, inevitabil, în școlile din România, vor apărea cazuri de infectare cu noul coronavirus, propunând implementarea unor programe pilot, în școli din toate zonele de risc, pe baza cărora să se definească modelul de urmat apoi, la scară națională.

Potrivit dr. Marius Geantă într-un astfel de proiect pilot, este este esențială colaborarea dintre corpul de profesori și părinții copiilor, precum și cu autoritățile de sănătate publică locală, participarea trebuie să se facă în baza unui consimtâmânt informat, pe baze voluntare, iar corpul didactic trebuie să beneficieze de testare proactivă cel puțin odată pe săptămână, indiferent de scenariul în care se află localitatea.

De asemenea, testarea elevilor, numai în baza consimțământului informat, va fi realizată în urma aplicării unui algoritm care va lua în calcul realitatea epidemiologică locală și datele furnizate de părinți, iar datele vor fi colectate și vor fi generați indicatori specifici pentru școlile respective, pe baza cărora se vor lua ulterior deciziile de închidere/deschidere, se arată în propunerea de proiect pilor.

„Odată deschise, trebuie să ne asigurăm că școlile vor și rămâne deschise o perioadă cât mai lungă de timp. Pentru asta, trebuie să mergem mai departe de asigurarea măsurilor de igienă, a ventilației sălilor de clasă și a distanțării fizice. Oricine a trecut prin școală știe că aceste măsuri nu pot fi respectate 100% și oricine a fost atent la discuțiile publice din ultimul an știe că nu protejează 100% față de apariția cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2. Trebuie să fim realiști și să pornim de la realitatea că, inevitabil, în școlile din România, vor apărea cazuri de infectare. Pe care, însă, trebuie să ne propunem să le identificăm cât mai repede, prin testare proactivă, utilizând testele antigen rapide (urmate de PCR și, într-un scenariu ideal, de secvențiere genomică). Testele antigen rapide au valoare pentru depistarea cazurilor asimptomatice de infecție, într-un moment din evoluția bolii în care nu apare niciun semn. S-ar putea câștiga astfel nu doar câteva zile, ci prin testare urmată de izolare timpurie se limitează transmiterea virusului, permitând continuarea cursurilor. Testarea în momentul apariției simptomelor este importantă pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului persoanei respective, dar valoarea pentru sănătatea publică este limitată, în comparație cu testarea proactivă”, a scris dr. Marius Geantă, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Potrivit acestuia, ţinând cont de particularitățile sistemelor de educație și de sănătate din România, „este rezonabil să ne propunem implementarea unor programe pilot, în școli din toate zonele de risc (verde, galben, roșu), pe baza cărora să se definească modelul de urmat apoi, la scară națională”.

 

Test RT-PCR negativ, pentru persoanele care sosesc din zonele cu risc epidemiologic, la intrare în România

Andreea
-
0
Test RT-PCR negativ, pentru persoanele care sosesc din zonele cu risc epidemiologic, la intrare în România

Comitetul Național pentru Situații de Urgență a introdus obligația ca la intrarea în România, persoanele care sosesc din țările/zonele/teritoriile cu risc epidemiologic ridicat să prezinte certificatul unui test negativ RT-PCR pentru SARS-CoV-2, efectuat cu cel mult 72 de ore înainte de data intrării în țară.

Decizia este cuprinsă în HOTĂRÂREA nr. 6, adoptată joi, pentru aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea.

Vă prezentăm textul integral al Hotărârii:

HOTĂRÂRE nr. 6 din 04.02.2021 privind aprobarea listei țărilor/zonelor/teritoriilor de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, suplimentarea stocurilor de urgență cu produse, materiale și echipamente sanitare necesare în procesul de vaccinare și stabilirea unor măsuri necesar a fi aplicate în contextul pandemiei de COVID-19

Având în vedere situația epidemiologică la nivel național la data de 04.02.2021 și propunerile Institutului Național de Sănătate Publică referitoare la țările/zonele/teritoriile de risc epidemiologic pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, luând în considerare propunerea vicepreședintelui Comitetului Național pentru Situații de Urgență, Șef al Departamentului pentru Situații de Urgență, referitoare la completarea cu noi categorii de produse, materiale și echipamente sanitare, inclusiv
majorarea cantităților inițiale, bazată pe solicitarea președintelui Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, pentru realizarea scopului strategic asumat privind imunizarea prin vaccinare a populației împotriva virusului SARS-CoV-2 și implicit asigurarea bazei materiale necesare acestui proces,
în contextul necesității de creare a condițiilor socio – economice necesare desfășurării activităților specifice economiei naționale, concomitent cu menținerea unui nivel de alertă adecvat la nivelul componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență, în conformitate cu prevederile art. 4 alin. (1) lit. c) și art. 81 din O.U.G. nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 71 din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri
pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19 cu modificările și completările ulterioare, art. 4 și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 136/2020 republicată, privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, art. 4 alin. (3) și (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 11/2020 privind stocurile de urgență medicală, precum și unele măsuri aferente instituirii carantinei, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 20/2020, cu modificările și completările ulterioare ale art. 20 lit. l) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 15/2005, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 2 și art. 4 din Hotărârea Guvernului nr. 94/2014 privind organizarea, funcționarea și componența Comitetului Național pentru Situații Speciale de Urgență, Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta

HOTĂRÂRE:

Art.1 – Se aprobă lista țărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat pentru care se instituie măsura carantinei asupra persoanelor care sosesc în România din acestea, prevăzută în anexa nr. 1.

Art.2 – (1) La intrarea în România, persoanele care sosesc din țările/zonele/teritoriile cu risc epidemiologic ridicat prevăzute la art. 1, au obligația prezentării certificatului unui test negativ RT-PCR pentru SARS-CoV-2, efectuat cu
cel mult 72 de ore înainte de data intrării în țară.

(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), cu excepția celor sosite din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, se aplică excepțiile de la măsurile de carantinare aprobate prin Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 36 din 21.07.2020 cu modificările și completările ulterioare.

(3) Pentru persoanele sosite din Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, se aplică excepțiile de la măsurile de carantinare aprobate prin hotărârile Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 1 din 03.01.2021, nr. 3 din 11.01.2021 și nr. 4 din 18.01.2021.

Art.3 – Se aprobă completarea stocurilor de urgență medicală cu produse, materiale și echipamente sanitare necesare în procesul de vaccinare a populației împotriva virusului SARS-CoV-2, prevăzute în anexa nr. 2.

Art.4 – Se propune ca, pentru asigurarea fondurilor necesare achiziționării produselor prevăzute la art. 3, să fie alocate, la nevoie, Ministerului Afacerilor Interne pentru Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, sumele necesare din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului.

Art.5 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență și Oficiului Național de Achiziții Centralizate, pentru punere în aplicare prin ordine și acte administrative ale conducătorilor acestora.

Art.6 -Anexele 1 și 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.

PREŞEDINTELE COMITETULUI NAŢIONAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
PRIM-MINISTRU
FLORIN-VASILE CÎȚU

Lista țărilor/zonelor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat, conform Hotărârii nr. 6 din 04.02.2021 a Comitetului Național pentru Situații de Urgență, după rata de incidenţă cumulată la 100.000 de locuitori:

Portugalia 1652.5
Gibraltar 1317.9
Andorra 1121.1
Israel 1092.8
Spania 1036.2
Insulele Turks si Caicos 1030.5
Muntenegru 991.0
Cehia 896.5
Monaco 858.4
Slovenia 818.8
Statele Unite ale Americii 719.9
Liban 706.8
San Marino 690.8
Marea Britanie 632.0
Letonia 550.9
Lituania 533.3
Seychelles 526.7
Panama 518.2
Estonia 518.1
Aruba 516.1
Emiratele Arabe Unite 509.1
Sint Maarten 499.0
Irlanda 485.7
Slovacia 468.4
Malta 465.2
Puerto Rico 459.7
Saint Lucia 435.7
Suedia 429.5
Franța 427.0
Saint Vincent si Grenadine 411.9
Olanda 371.8
Albania 364.6
Guernsey 356.8
Columbia 356.5
Brazilia 337.6
Serbia 326.4
Bahrain 320.3

Chile 298.9
Luxemburg 296.0
Elveția 293.2
Italia 284.6
Argentina 279.8
Belgia 276.4
Uruguay 266.7
Liechtenstein 265.8
Georgia 261.6
Bolivia 254.0
Eswatini 246.5
Maldive 245.7
Kosovo 242.8
Tunisia 238.3
Insulele Falkland 229.7
Austria 224.3
Peru 224.2
Belarus 222.0
Germania 218.4
Cipru 217.8
Africa de Sud 199.6
Cabo Verde 198.7
Polonia 196.1
Rusia 189.8
Republica Dominicana 185.5
Canada 181.5
Croația 181.3
Macedonia de Nord 180.8
Kuweit 175.2
Malaezia 174.6

 

ARPIM: Pandemia de COVID a înrăutățit situația celor cu cancer atât la nivel național, cât și internațional

Andreea
-
0
ARPIM: Pandemia de COVID a înrăutățit situația celor cu cancer atât la nivel național, cât și internațional

Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) lansează un apel către autoritățile din domeniul sănătății să prioritizeze elaborarea Planului Național de Cancer, pentru a da și pacienților români, cetățeni europeni, șansa de a beneficia de servicii medicale, tratamente și o calitate a vieții la nivel european.

Apelul vine în contextul Zilei Mondiale de Luptă împotriva Cancerului.

„Numărul pacienților cu cancer a crescut cu 50% în ultimele două decenii în Europa. Astăzi, 1 din 4 cetățeni europeni moare din cauza cancerului, iar până în 2040 vor fi diagnosticați încă 775.000 de pacienți, conform studiului „Comparator Report on Cancer in Europe 2019”, elaborat de Institute of Health Economics din Suedia. Conform datelor din registrul Globocan 2020 (la nivelul anului 2018, date ce provin doar din două registre regionale, Cluj și Timișoara), România a înregistrat 98.886 noi cazuri de cancer, cele mai frecvente fiind cancerul de plămâni, colorectal , de sân și de prostată. Din nefericire, conform acelorași date, peste 54.000 de români și-au pierdut viața din cauza cancerului. Pandemia COVID-19 a înrăutățit situația pacienților cu cancer atât la nivel național, cât și internațional, prin întârzierea diagnosticării și tratamentului necesar acestora. Deși Europa suportă o sarcină semnificativă a poverii globale a cancerului, programele de prevenție și detecție timpurie, incluzând screeningul s-au dovedit strategii eficiente pentru reducerea acesteia. Astăzi, peste 40% din tipurile de cancer sunt prevenibile. Cu ajutorul științei și al inovării medicale de la mijlocul anilor 90, mortalitatea din cauza cancerului este într-un declin constant, în paralel cu creșterea numărului de supraviețuitori și a calității vieții acestora. Medicamentele inovatoare permit creșteri semnificative ale ratei de supraviețuire la 5 ani pentru anumite cancere: în cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer, supraviețuirea la 5 ani a crescut cu 26% în ultimii 10 ani; supraviețuirea la 5 ani a crescut pentru cancerul de piele metastatic de la 5% la 50% (în perioada 2004-2014); 70% din pacienții cu cancer colorectal sunt în viață la 5 ani de la diagnosticare în Islanda, țara cu cea mai mare rată de supraviețuire din UE pentru acest cancer. Apariția imunoterapiei și descoperirea unor terapii celulare și genice permit speranța justificată într-o îmbunătățire semnificativă a supraviețuirii și calității vieții”, se arată într-un comunicat al ARPIM.

Potrivit aceleiaşi surse, în țările membre UE implementarea acestor programe nu este uniformă și depinde de politicile în vigoare din fiecare stat, de organizarea asistenței medicale și a resurselor disponibile. În 2020, Comisia Europeană a conștientizat importanța unei abordări integrate și structurate a cancerului la nivelul UE care să permită reducerea inegalităților pe teritoriul european și a lansat elaborarea unui Plan European integrat.

Acest plan este structurat în jurul a patru piloni, respectiv prevenția, diagnosticul precoce și screeningul, tratamentul și urmărirea post-tratament pentru creșterea calității vieții pacienților, iar forma finală a acestui plan a fost publicată ieri, 3 februarie 2021. Toate statele membre ale Uniunii Europene sunt invitate să implementeze adaptat contextului local recomandările planului, se arată în acelaşi comunicat.

Reprezentanţii ARPIM susţin că la nivelul României s-au făcut progrese în accesul la tratamente inovatoare și serviciile medicale. Totuși, țara noastră se situează, în continuare, pe ultimele poziții în clasamentul de la nivel european, în privința prevenirii, diagnosticării precoce, tratării și supraviețuirii persoanelor cu cancer.

„Aceste decalaje își au cauza într-o abordare neintegrată și nestructurată a cancerului, lipsa unui Plan Național de Combatere a Cancerului, lipsa programelor de screening și diagnosticare precoce, întârzierile de acces la medicamentele inovatoare și sincopele de furnizare ale unor medicamente esențiale pentru tratamentul acestei boli”, a declarat Dan Zaharescu, director executiv ARPIM.

Potrivit studiului WAIT 2020 (care a inclus 34 de țări din EU și restul Europei) publicat de EFPIA, din 43 de medicamente oncologice care au primit autorizație de punere pe piață (APP) de la Agenția Europeană a Medicamentului în perioada 2014-2018, la nivelul datei de 1 ianuarie 2020, în România doar 1 din 3 pacienți benficiază de acestea, față de media europeană de 1 din 2 pacienți. Durata mediană de așteptare între emiterea APP de Agenția Europeană a Medicamentului și rambursarea în România este de 808 zile pentru medicamentele oncologice.

 

Şeful echipei OMS care desfăşoară o anchetă la Wuhan, despre ipoteza scăpării din laborator a SARS-CoV-2

Andreea
-
0
Şeful echipei OMS care desfăşoară o anchetă la Wuhan, despre ipoteza scăpării din laborator a SARS-CoV-2

Şeful echipei de experţi ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care desfăşoară o anchetă în oraşul Wuhan din China asupra originii pandemiei de SARS-CoV-2 a părut să excludă joi, într-un interviu pentru agenţia France Presse, ipoteza unei scăpări dintr-un laborator, despre care a spus că ar fi un „excelent scenariu” de film.

Peter Ben Embarek se numără printre cei zece cercetători ai Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) ajunşi luna trecută în China pentru a ancheta apariţia COVID-19.

Echipa s-a deplasat miercuri la Institutul de Virusologie din Wuhan, în centrul Chinei, acuzat, în special de fostul preşedinte american Donald Trump, că a lăsat virusul să scape din unul dintre laboratoarele sale, accidental sau nu.

Până acum este cel mai controversat loc vizitat de delegaţie.

„Dacă vom începe să urmărim şi să vânăm fantome ici-colo, nu vom ajunge nicăieri”, a declarat Ben Embarek, prin telefon, de la Beijing, potrivit AFP.

Totuşi, vizita la Institutul de Virusologie a fost „o etapă importantă pentru a înţelege de unde vin aceste poveşti”, a mai afirmat acest specialist în securitate alimentară, aflat în post la Beijing din partea OMS de la începutul anilor 2010.

Institutul de Virusologie din Wuhan dispune din 2012 de un laborator de înaltă securitate P3 (de la ‘patogen de clasa a 3-a’) care analizează numeroşi viruşi, în special coronaviruşi.

Instituţia deţine de asemenea şi un P4 (pentru patogeni şi mai periculoşi). Este un laborator cu o securitate şi mai mare, care poate găzdui tulpini precum Ebola şi pe care OMS l-a vizitat de asemenea.

Ben Embarek a spus că a avut cu interlocutorii săi chinezi „discuţii foarte sincere”, utile „pentru a înţelege” poziţia lor „asupra unor afirmaţii văzute şi citite în media”.

La mijlocul lunii ianuarie, înainte de a părăsi postul de şef al diplomaţiei americane, Mike Pompeo a arătat din nou cu degetul Institutul de Virusologie din Wuhan.

Totuşi, până acum nu a apărut nicio probă care să acrediteze această ipoteză, precizează AFP.

Toate aceste presupuneri ar constitui „scenarii excelente pentru filme şi seriale”, a mai spus şeful echipei de experţi ai OMS, care a promis totuşi că va „urmări ştiinţa şi faptele” pentru a trage o concluzie definitivă asupra originii pandemiei.

Delegaţia ar urma să îşi încheie săptămâna viitoare misiunea la Wuhan, potrivit lui Ben Embarek.

„Nu vor exista răspunsuri complete asupra originii virusului, dar va fi un prim pas bun”, a atras el atenţia.

1...1.3591.3601.361...3.316Pagina 1.360 din 3.316