Ministrul Sănătății, despre principalele modificări aduse prin pachetul legistiv propus pentru sănătate

Ministrul Sănătății a declarat, vineri, că principalele modificări aduse prin pachetul legistiv propus pentru sănătate se referă la reorientarea pacienților din zona de spitalizare continuă în zona de medicină primară și medicină de ambulatoriu de specialitate.

De asemenea, ministrul a precizat şi modificările în ceea ce priveşte evaluarea managerilor de spitale, dar şi în privinţa modului în care ajung în funcţii şefii secţiilor clinice din spitalele publice.

„O altă modificare importantă care, credem noi, va duce la creșterea performanței unităților sanitare, se referă la regândirea indicatorilor de performanță și de reevaluare anuală pentru managerii unităților sanitare și, sigur, modul de ocupare a funcțiilor de conducere pentru secțiile clinice din spitalele publice din România; mai exact, spitalele, în secțiile clinice, șefii de secție nu vor mai fi numiți direct de către universități, ci ei vor ocupa poziția de conducere printr-un concurs. Sigur, ținând cont că discutăm despre o secție clinică cu profil universitar, cu profil educațional, de cercetare și așa mai departe, este absolut necesar ca șeful secției să fie un cadru didactic, pentru că el poate coordona toate aceste activități, pe de o parte, și, pe de altă parte, nu se pune problema de a separa rolul universităților de medicină în spitalele clinice din România. Însă, ocuparea poziției de șef de secție se va face printr-un concurs bazat pe indicatori de performanță, care vor fi evaluați, la rândul lor, anual, de către Comitetul Director al unității sanitare. Condiția minimală pentru ocuparea poziției de șef de secție este de a fi cadru universitar, dar nu cel mai mare în grad, ci un cadru universitar cu funcție de predare”, a declarat minstrul Sănătății, la finalul ședinței de Guvern.

O altă modificare importantă, a subliniat minisrul,  se referă la medicina primară, și anume „modul în care se vor deconta serviciile în cabinetele de medicină de familie”.

„Ne dorim o regândire a procentelor în care se asigură modul de finanțare, în sensul în care, până în anul 2027, 20% din bugetul alocat se va duce pentru plata per capita, adică plata pentru acele liste care, sigur, reprezintă o sumă fixă, iar 80% din buget va fi decontat în funcție de numărul de servicii pe care medicii de familie le decontează și le raportează în sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a afirmat ministrul.

Ministrul a explicat că, prin implementarea noilor măsuri, se estimează o economie de 3,1-3,2 miliarde de lei în anul 2026, banii fiind redirecţionaţi către programele de sănătate şi către alte activităţi medicale.

”Aceste economii despre care vorbim le vom regăsi în creşterea punctului pentru ambulatoriile de specialitate. În discuțiile inițiale pe care le-am avut – și am văzut că există o nemulțumire, justificată, sigur, din partea colegilor cu practică independentă – în care am încercat să introducem creșterea punctului în ambulatoriu la 6,50 lei de la 1 octombrie, însă anvelopa bugetară disponibilă nu ne permite să facem acest lucru în acest an;  motiv pentru care, odată cu aplicarea măsurilor despre care am discutat, se va ajunge la o economie care apoi poate fi redistribuită de la 1 ianuarie 2026, respectiv de la 1 ianuarie 2027, când punctul de plată în ambulatoriile de specialitate va ajunge la 8 lei.”, a arătat ministrul.

Ministtrul a menționat că o altă măsură, care va schimba percepția unităților sanitare, se referă la modul în care se alocă influențele salariale în unitățile sanitare publice.

„Acestea vor fi alocate direct proporțional cu numărul de servicii și cu metodologia criteriilor de performanță, care va fi elaborată prin hotărâre de guvern, în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial a prezentei legi. Această metodologie va ține cont de ponderea cheltuielilor de personal în unitatea sanitară, va ține cont de ponderea cheltuielilor pentru serviciile medicale, va ține cont de numărul de servicii medicale și de complexitatea cazurilor. Sigur că, în urma acestor indicatori pe care i-am exemplificat, se va calcula un indice care va stabili cuantumul influențelor salariale care vor fi alocate spitalelor. Pe scurt, atunci când într-o unitate sanitară anvelopa salarială va depăși anvelopa alocată pentru serviciile medicale, va exista un indicator de ajustare negativă a bugetului alocat pentru influențe, spitalul fiind, în această situație, motivat să desfășoare mai multe servicii, astfel încât să acopere acel buget care se ajustează negati”, a spus ministrul.

Totodată, ministrul a afirmată că, pentru ambulatoriile de specialitate din unitățile sanitare publice, se dorește creșterea programului de lucru , „acolo unde se poate, unde există resursă umană”.

„Din analiza realizată de noi, există peste 60% din unitățile sanitare publice din România care pot în momentul de față să prelungească programul în ambulatoriul de specialitate; este adevărat, nu pentru toate specialitățile, ci pentru specialitățile unde există adresabilitate. Din acest motiv, prin acest pachet, managerul unității sanitare și șeful de secție vor avea mai multe instrumente administrative, astfel încât să poată realiza aceste rotații la nivelul unității sanitare, astfel încât să poată acoperi nevoia de resursă umană pentru anumite servicii în anumite intervale orare”, a spus ministrul.

De asemenea, a anunțat ministrul, se mărește procentul pentru clawback, atât pentru medicamentele generice cu 0,6%, cât și pentru cele inovative cu 1,7%.

„Această diferență va aduce, de asemenea, bugetului național al Casei de Asigurări de Sănătate un venit suplimentar care poate fi, la rândul lui, realocat în programele naționale, nemaifiind necesară creșterea bugetului și un impact important asupra bugetului național din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”, a mai declarat ministrul Sănătății.