Sustenabilitatea și extinderea bunelor practici în asistența medicală primară și comunitară, în centrul dezbaterilor la CIRCE-JA România

0
60

Sustenabilitatea și extinderea bunelor practici implementate în asistența medicală primară și comunitară reprezintă principalele teme ale Conferinței naționale „From Best Practices to Health Policy: Lessons from CIRCE-JA Implementation in Romania”, desfășurată în perioada 19–20 noiembrie 2026, la București. Evenimentul reunește reprezentanți ai autorităților din sănătate, profesioniști implicați în implementarea proiectului european CIRCE-JA, experți, cadre universitare și parteneri europeni, pentru a analiza rezultatele obținute și măsurile necesare integrării acestora în politicile publice de sănătate.

Organizată de Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, conferința urmărește valorificarea experienței acumulate în România prin implementarea bunelor practici BP1, BP5 și BP6, în cadrul acțiunii comune europene CIRCE-JA.

Principala provocare abordată în cadrul evenimentului este transformarea intervențiilor testate și adaptate la nivel local în servicii medicale sustenabile, care să poată fi continuate și extinse după încheierea proiectului.

Sustenabilitatea bunelor practici, o prioritate pentru sistemul de sănătate

Asistența medicală primară și comunitară are un rol esențial în prevenția bolilor, depistarea precoce, monitorizarea pacienților cu afecțiuni cronice și facilitarea accesului la servicii medicale, în special în comunitățile vulnerabile.

În acest context, experiența implementării CIRCE-JA în România oferă oportunitatea evaluării intervențiilor realizate, a dificultăților întâmpinate și a soluțiilor care ar putea fi preluate și în alte comunități.

Discuțiile vizează atât rezultatele obținute, cât și condițiile necesare pentru continuarea acestor intervenții: finanțare predictibilă, resursă umană pregătită, colaborare între instituții și mecanisme de integrare a bunelor practici în serviciile de sănătate.

Un obiectiv important al conferinței îl reprezintă identificarea unor direcții concrete prin care experiența acumulată în cadrul proiectului european să poată contribui la îmbunătățirea asistenței medicale primare și comunitare din România.

În deschiderea evenimentului, au luat cuvântul:

  • Conf. univ. dr. Bogdan Pană, coordonatorul proiectului și inițiatorul conferinței
  • Prof. univ. dr. Florentina Furtunescu, prorector al UMF „Carol Davila” București
  • Șef lucr. dr. Simona Pârvu, director general al Institutului Național de Sănătate Publică
  • Conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra, secretar general al Colegiului Medicilor din România și medic implicat în proiect
  • Prof. univ. dr. Ana Maria Alexandra Stănescu, șeful Disciplinei Medicină de Familie, UMF „Carol Davila” București
  • Mihaela Rădulescu, reprezentant al Ministerului Sănătății.

Prezența reprezentanților instituțiilor responsabile de sănătatea publică, a mediului universitar și a profesioniștilor implicați direct în implementare a oferit cadrul pentru un dialog privind posibilitățile de continuare și extindere a intervențiilor.

De la experiența implementării la decizii de politică publică

Pe parcursul celor două zile, participanții vor analiza experiența acumulată în implementarea CIRCE-JA în România, provocările întâmpinate în practică și oportunitățile de dezvoltare a serviciilor de asistență medicală primară și comunitară.

Conferința include și contribuții ale partenerilor europeni, care vor prezenta experiențe și perspective relevante pentru identificarea unor soluții adaptate contextului național.

Dialogul de politici publice reprezintă o componentă centrală a evenimentului, cu accent pe identificarea resurselor, responsabilităților și deciziilor necesare pentru ca intervențiile care și-au demonstrat utilitatea să poată fi menținute și extinse.

Articolul precedentPeste 1.500 de elevi din Sibiu au primit mere și materiale informative despre riscurile fumatului, într-o campanie a Spitalului de Pneumoftiziologie