Rectorul UMF „Carol Davila” București: Trebuie identificate mecanisme prin care pacienţii să poate beneficia în timp cât mai scurt de tratamente validate ştiinţific

0
62

Prof. univ. dr. Viorel Jinga, rectorul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, a evidențiat importanța dezvoltării cercetării medicale în România, a pregătirii specialiștilor pentru derularea studiilor clinice și a reducerii timpului de așteptare pentru diagnostic și tratamente inovatoare, în cadrul Forumului „2026 – 30 de ani ARPIM: Inovația care duce sănătatea mai departe”.

În debutul intervenției, rectorul UMF „Carol Davila” a felicitat ARPIM pentru cei 30 de ani de activitate și i-a apreciat pe cei care au contribuit la construirea asociației, precum și echipele care au menținut dialogul dintre medici, universități și organizațiile de pacienți.

Prof. univ. dr. Viorel Jinga a arătat că progresele terapeutice au schimbat inclusiv discuția dintre medic și pacient. În cazul persoanelor cu cancer de prostată avansat, de exemplu, există în prezent mai multe opțiuni de tratament, care pot fi adaptate mai bine situației fiecărui pacient.

„Astăzi avem mai multe opțiuni, putem adapta mai bine tratamentul la situația fiecărui om”, a afirmat rectorul, evidențiind și o întrebare importantă pe care pacienții o adresează medicilor: „Domnule doctor, când pot începe tratamentul?”. Răspunsul la această întrebare reflectă, în opinia sa, modul în care funcționează sistemul de sănătate și capacitatea acestuia de a transforma progresul medical în beneficii concrete pentru pacienți.

În ceea ce privește viitoarea strategie națională pentru științele vieții, prof. univ. dr. Viorel Jinga a indicat două repere care ar trebui urmărite: timpul scurs de la momentul în care un pacient devine eligibil până la accesul la o nouă terapie și capacitatea României de a contribui la cercetarea care va genera tratamentele viitorului.

Rectorul a amintit că, în 2023, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, alături de alte cinci instituții, a semnat un parteneriat pentru dezvoltarea studiilor clinice în România. Un pas important în continuare este pregătirea echipelor care să poată concepe și coordona astfel de studii, dar și implicarea tinerilor profesioniști în toate etapele cercetării.

„Un medic sau farmacist tânăr trebuie să aibă ocazia să participe la elaborarea unui protocol, să învețe cum să explice unui pacient ce presupune participarea la un studiu și ce trebuie să facă atunci când se analizează rezultatele”, a explicat acesta. Dezvoltarea acestor competențe în spitale și universități ar putea susține participarea României la studii multicentrice și ar consolida contribuția țării la cercetarea medicală.

Un alt subiect abordat a fost colaborarea pentru actualizarea Planului național de boli rare. Prof. univ. dr. Viorel Jinga a menționat memorandumul semnat de UMF „Carol Davila”, Ministerul Sănătății, ARPIM și parteneri din zona pacienților, subliniind importanța implicării specialiștilor și a familiilor care cunosc direct dificultățile traseului până la obținerea unui diagnostic.

Pentru familiile care au petrecut ani întregi căutând răspunsuri și ajutor medical, schimbările concrete înseamnă să afle mai devreme unde pot găsi echipa potrivită și cine coordonează îngrijirea după stabilirea diagnosticului.

„Am reunit, deci, în jurul aceleiași mese patru actori esențiali: autoritatea publică, mediul academic și medical, industria farmaceutică inovatoare și reprezentanții pacienților. Fiecare dintre aceștia aduce o expertiză specifică, iar valoarea parteneriatului constă în capacitatea noastră de a integra aceste perspective”, a afirmat rectorul UMF „Carol Davila”.

În primul an de la semnarea memorandumului, acesta a indicat cinci direcții concrete de acțiune. Prima vizează actualizarea Planului național de boli rare, astfel încât documentul să fie unul modern, realist și aplicabil, aliniat priorităților europene și însoțit de obiective clare, responsabilități instituționale, termene și mecanisme de monitorizare.

O altă prioritate este reducerea timpului până la diagnostic, prin dezvoltarea capacității de diagnostic precoce, extinderea testării genetice și susținerea screeningului acolo unde există dovezi științifice. În paralel, este necesară consolidarea rețelei de centre de expertiză, valorificarea infrastructurii existente și dezvoltarea unor trasee integrate de îngrijire.

„Este important să valorificăm infrastructura și experiența centrelor existente, să consolidăm colaborarea între acestea și să găsim trasee integrate de îngrijire, astfel încât pacientul să nu fie nevoit să caute singur soluțiile în sistem”, a subliniat prof. univ. dr. Viorel Jinga.

A treia direcție privește îmbunătățirea accesului la terapiile inovatoare, prin mecanisme care să permită pacienților să beneficieze cât mai repede de tratamente validate științific, cu instrumente moderne de evaluare și finanțare, dar și cu menținerea sustenabilității sistemului de sănătate.

Celelalte obiective menționate vizează dezvoltarea unui registru național funcțional pentru bolile rare și a unui sistem de monitorizare care să permită urmărirea progresului și evaluarea rezultatelor măsurilor adoptate.

Articolul precedentPreședinta CMR: Putem combate dezinformarea în medicină doar dacă oferim la timp răspunsuri clare, bazate pe dovezi verificabile
Articolul următorDr. Radu Rășinar: Cred că misiunea noastră în următorii 10 ani de zile va fi să contribuim la competitivitatea României