Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță: În spitale, prevenirea infecțiilor și folosirea judicioasă a antibioticelor sunt obligații, nu opțiuni

0
44

Reducerea opțiunilor de tratament face ca infecțiile provocate de enterobacterii rezistente la carbapeneme, antibiotice utilizate de regulă ca ultimă linie de apărare, să reprezinte o preocupare tot mai mare la nivel european, potrivit prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Pe 18 noiembrie, de Ziua Europeană a Informării despre Antibiotice, Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) a publicat o nouă evaluare a riscurilor asociate acestor bacterii.

Enterobacteriile rezistente la carbapeneme (CRE) includ bacterii intestinale precum Klebsiella pneumoniae și Escherichia coli, care rezistă la carbapeneme, o categorie de antibiotice folosită, de regulă, ca „ultimă linie de apărare”.

Pentru realizarea evaluării, specialiștii au analizat profilul genetic al bacteriilor recoltate în 29 de țări europene, printre care și România. Cercetarea a avut la bază două anchete europene, desfășurate în 2019 și 2025.

În cadrul anchetei din 2025 au fost analizate aproximativ 1.700 de tulpini de Klebsiella și 942 de tulpini de E. coli. Rezultatele au fost comparate cu datele europene de supraveghere a infecțiilor sanguine.

Ce au găsit specialiștii?
• Mecanismul de rezistență numit NDM crește rapid la Klebsiella. Regiunile europene cu cel puțin un caz au urcat de la 44,7% la 84,3%. NDM face ca bacteria să reziste și la o parte dintre antibioticele noi, aprobate după 2016.
• Tot mai multe tulpini rezistente au căpătat și „arme” care le fac mai agresive. Proporția celor care au ambii factori de virulență analizați a crescut de la 3,3% la 21,2%.
• Infecțiile din sânge cu Klebsiella rezistentă la carbapeneme au crescut cu 72% între 2019 și 2025, de la 2,15 la 3,70 cazuri la 100.000 de locuitori. Ținta UE era o scădere de 5% până în 2030. Doar cinci state membre și-au atins ținta națională.
• România este printre cele șase țări cu peste 25% rezistență la carbapeneme la Klebsiella. Este și printre cele cinci țări cu cel puțin 10 infecții din sânge cu aceste bacterii la 100.000 de locuitori.
• La E. coli se răspândește o variantă (OXA-244) greu de detectat în laborator. Ea se poate transmite neobservată și în afara spitalului.
• În Europa, colistina, un antibiotic vechi și mai toxic, se folosește încă mult mai des decât antibioticele noi, mai eficiente.

Concluziile autorilor
Riscul ca aceste bacterii să se răspândească în continuare, în spitale și în comunitate, este ridicat. Riscul pentru pacienții care au nevoie de îngrijiri medicale în UE este foarte ridicat.

Recomandările ECDC:
• o strategie națională de control;
• măsuri mai stricte de prevenire a infecțiilor, cu igiena mâinilor pe primul loc;
• laboratoare capabile să depisteze rapid aceste bacterii;
• supraveghere genomică;
• folosirea responsabilă a antibioticelor;
• acces la antibioticele noi active împotriva NDM.

În mesajul său, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță atrage atenția asupra responsabilității fiecăruia în limitarea rezistenței la antibiotice și transmite un apel privind protejarea eficienței acestor medicamente

„Rezistența la antibiotice nu mai este o amenințare îndepărtată. Este aici, în spitalele noastre, și România este printre țările cele mai expuse. Fiecare dintre noi poate ajuta:
• luăm antibiotice numai la recomandarea medicului;
• nu le cerem pentru răceală sau gripă;
• nu le păstrăm „pentru data viitoare”;
• ne spălăm des pe mâini, acasă și mai ales când suntem în spital.

În spitale, prevenirea infecțiilor și folosirea judicioasă a antibioticelor sunt obligații, nu opțiuni. Antibioticele eficiente sunt o resursă comună pe care trebuie să o protejăm”, transmite prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Articolul precedentUMF „Carol Davila” din București, pe locul 10 în topul universităților din Europa Centrală și de Est