Prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță: De ce tratamentul de 7 zile necesită prudență în bacteriemiile cu Pseudomonas aeruginosa?

0
95

Deși șapte zile de antibioterapie sunt suficiente pentru majoritatea bacteriemiilor necomplicate cu bacterii Gram-negative, în cazul infecțiilor cu Pseudomonas aeruginosa, datele disponibile impun prudență.

O analiză a cinci studii randomizate sugerează că tratamentul de scurtă durată ar putea fi asociat cu un risc mai mare de mortalitate la acești pacienți, atrage atenția prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Ce spun autorii acestui studiu

Pornind de la o analiză a studiului BALANCE, în care mortalitatea la 90 de zile a fost numeric mai mare cu 7 zile decât cu 14 zile la pacienții cu Pseudomonas (29,7% vs. 20,5%, diferență nesemnificativă statistic), autorii au reanalizat, cu metode bayesiene, datele din 5 studii randomizate: 4.032 de pacienți, dintre care 500 cu bacteriemie cu P. aeruginosa.

Rezultatele au arătat că, în cazul celorlalți germeni Gram-negativi, probabilitatea ca tratamentul de șapte zile să reducă mortalitatea a fost de 98%, iar concluzia s-a menținut în toate analizele. În cazul infecțiilor cu Pseudomonas, probabilitatea ca durata mai scurtă a terapiei să crească mortalitatea a fost de 86%, coborând la 66% în scenariile mai sceptice.

De asemenea, probabilitatea ca tratamentul de scurtă durată să aibă rezultate mai slabe în cazul infecțiilor cu Pseudomonas decât în cazul celorlalți germeni a fost de 94%, respectiv de 75% chiar și în cel mai sceptic scenariu analizat.

Autorii precizează că rezultatele nu confirmă definitiv această ipoteză. Analiza este retrospectivă, iar comparația se bazează în proporție de aproximativ 80% pe un singur studiu, BALANCE. Datele susțin astfel necesitatea prudenței, fără a stabili o regulă definitivă privind durata tratamentului pentru bacteriemiile cu Pseudomonas.

Mesajul practic al medicului

În mesajul său, prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță subliniază că durata tratamentului trebuie adaptată particularităților fiecărui pacient și că regula celor șapte zile nu ar trebui aplicată automat în cazul infecțiilor cu Pseudomonas aeruginosa.

„Pentru Pseudomonas aeruginosa nu aș aplica regula celor 7 zile, valabilă pentru bacteriemiile necomplicate cu Gram-negativi.

Până când vom avea studii randomizate dedicate, durata tratamentului ar trebui individualizată în funcție de sursa bacteriemiei și controlul focarului, severitatea infecției, statusul imun și răspunsul clinic.

Cu alte cuvinte, datele actuale justifică prudență în stabilirea duratei terapiei antibiotice și nu automat 14 zile de tratament pentru fiecare bacteriemie cu Pseudomonas.”, transmite prof. univ. dr. Valeriu Gheorghiță.

Articolul precedentUMF „Carol Davila” a premiat-o pe prof. univ. dr. Monica Cîrstoiu pentru activitatea publicistică și educația medicală