Tot mai puțini tineri aleg profesia de farmacist, iar deficitul de specialiști se adâncește, atrage atenția AFFR

Tot mai puțini tineri aleg să devină farmaciști, în timp ce sectorul se confruntă cu un deficit tot mai mare de specialiști, atrage atenția Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR).

Organizația atrage atenția că evoluția poate afecta resursa umană necesară în farmacii, spitale, industria farmaceutică, cercetare, educație și instituții de profil.

Statisticile admiterii la Facultățile de Farmacie din România arată că interesul tinerilor pentru o carieră în domeniu scade de la an la an. În același timp, deficitul de farmaciști pe piața muncii se accentuează.

Această tendință reprezintă un semnal de alarmă cu privire la capacitatea sistemului de sănătate de a asigura resursa umană calificată necesară în farmacii, spitale, industrie farmaceutică, cercetare, educație și instituții de profil.

Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR), împreună cu Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Asociația Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), Asociația Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor (AFTaP) și Colegiul Farmaciștilor din România, atrag atenția asupra scăderii accentuate a interesului tinerilor pentru profesia de farmacist, în paralel cu creșterea deficitului de farmaciști de pe piața muncii.

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică, în perioada 2022–2025, numărul farmaciștilor a scăzut cu 1.478, în timp ce numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, evidențiind deficitul de resursă umană cu care se confruntă sectorul.

„Farmacia nu este definită de clădiri sau medicamente, ci de farmacist. Fără el, actul farmaceutic nu există, iar farmacia nu poate fi deschisă publicului.”

Datele admiterii la Farmacie din anul 2026 confirmă o realitate care se conturează de mai mulți ani. Facultățile de Farmacie din România înregistrează un număr tot mai redus de candidați, în timp ce alte profesii medicale continuă să prezinte un interes ridicat.

Farmacistul nu activează exclusiv în farmacia comunitară, ci este o resursă esențială pentru spitale, industria farmaceutică, cercetare și dezvoltare, laboratoare de control și analiză, mediul universitar, instituții de sănătate publică și autorități de reglementare, inclusiv instituții ale statului precum Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România (ANMDMR) și Direcțiile de Sănătate Publică.

Farmacistul – resursă strategică pentru funcționarea sistemului de sănătate

„Profesia de farmacist este una strategică și de siguranță națională pentru funcționarea sistemului de sănătate, prin competențele specifice pe care le aduce în toate etapele circuitului medicamentului. Farmacistul prestează un serviciu public de interes și importanță națională, asigurând accesul continuu al populației la medicamente, servicii farmaceutice și consiliere profesională, inclusiv în comunitățile vulnerabile sau insuficient deservite medical.”

Farmacistul îndeplinește atribuții specializate, care contribuie direct la siguranța pacientului, la sănătatea publică și la buna funcționare a instituțiilor din domeniu, prin competențele specifice pe care le aduce în toate etapele circuitului medicamentului, de la cercetare și dezvoltare, producție și controlul calității, până la utilizarea sigură și eficientă a tratamentelor de către pacienți.

„Expertiza farmaceutică are un rol distinct și complementar celorlalte profesii din sănătate, fiind indispensabilă pentru asigurarea calității și siguranței actului farmaceutic și medical.”

Mai puțini studenți care aleg astăzi Facultatea de Farmacie înseamnă, inevitabil, mai puțini specialiști disponibili mâine în toate aceste domenii. Iar atunci când una dintre verigile sistemului rămâne fără resursă umană calificată, impactul se propagă asupra întregului lanț al serviciilor de sănătate.

O profesie cu responsabilitate ridicată, dar cu atractivitate în scădere

Pentru un tânăr aflat în fața alegerii unei cariere, mesajul perceput este unul descurajator: o profesie cu un nivel foarte ridicat de responsabilitate și expertiză, dar cu oportunități insuficient valorizate și remunerate, comparativ cu efortul și pregătirea necesare.

Farmacistul este unul dintre profesioniștii din sănătate cu cele mai complexe responsabilități profesionale. Activitatea sa presupune gestionarea și verificarea terapiei medicamentoase, siguranța utilizării medicamentelor, consilierea pacienților, respectarea unui cadru legislativ complex și asumarea unei răspunderi profesionale permanente.

În ultimii ani, responsabilitățile profesiei au crescut constant, în timp ce recunoașterea și recompensarea acestora nu au evoluat în același ritm.

Farmaciile funcționează într-un mediu puternic reglementat, cu obligații administrative, operaționale și de conformitate din ce în ce mai numeroase și mai costisitoare. În paralel, presiunea economică și administrativă afectează capacitatea sectorului de a susține un parcurs profesional atractiv pentru noile generații de farmaciști.

Datele admiterii din 2026 confirmă tendința

Rezultatele admiterii din acest an ilustrează clar scăderea interesului pentru studiile de farmacie, cât și promovabilitatea redusă – o tendință care crește de la an la an. Locurile disponibile la Farmacie sunt printre puținele, dintre facultățile cu profil medical, care nu sunt ocupate integral din prima sesiune de admitere, media de promovare fiind 5.00.

• La UMF „Carol Davila” din București, Facultatea de Farmacie a înregistrat 107 candidați pentru 114 locuri disponibile (94 la buget și 20 cu taxă), 83 fiind admiși – în timp ce Facultatea de Medicină a avut 2.727 de candidați pentru 985 de locuri.
• La UMF „Grigore T. Popa” din Iași, pentru cele 124 de locuri (30 la buget + 94 cu taxă) scoase la concurs, s-au înscris doar 23 de candidați, dintre care 14 au fost admiși.
• La UMF „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca, s-au înscris 29 de candidați, pe 30 de locuri la buget, dintre care au fost admiși 28.
• La UMF „Victor Babeș” Timișoara au fost 68 de candidați pentru un total de 43 de locuri (33 de locuri la buget + 10 cu taxă), dintre care 30 au fost admiși.
• La UMFST „G.E. Palade” Târgu Mureș au fost oferite 40 de locuri la buget (română și maghiară) și 10 cu taxă, dintre care au rămas neocupate 5 la buget și 28 la taxă pentru sesiunea de toamnă.
• UMF Craiova a fost singura universitate cu o competiție mai mare la Farmacie, aici concurând 117 candidați pentru 30 de locuri la buget + 55 cu taxă, locuri ocupate aproape în totalitate.

De ce nu mai aleg tinerii profesia de farmacist

Scăderea atractivității profesiei are cauze multiple și interconectate.

• Farmacistul continuă să fie insuficient integrat în politicile publice de sănătate și în strategiile de prevenție. Deși legislația a început să recunoască rolul său în activități precum vaccinarea și educația pentru sănătate, multe dintre serviciile farmaceutice moderne nu beneficiază încă de un cadru funcțional, de finanțare și de recunoaștere instituțională.
• Responsabilitatea profesională ridicată nu este reflectată corespunzător în nivelul de remunerare și în statutul profesiei. În multe state europene, farmacistul comunitar este un furnizor de servicii de sănătate integrat în echipa medicală, implicat în prevenție, screening, monitorizarea tratamentelor și managementul bolilor cronice. Aceste servicii sunt standardizate și remunerate prin sistemele publice de sănătate. În România, farmacistul rămâne perceput predominant prin prisma activității de eliberare a medicamentelor, deși pregătirea sa profesională și responsabilitățile pe care le asumă depășesc cu mult această componentă.
• Presiunea economică asupra farmaciilor comunitare reduce capacitatea sistemului de a atrage și păstra profesioniștii de care are nevoie. Complexitatea activității, costurile de conformare și obligațiile legislative tot mai extinse nu sunt însoțite de mecanisme care să permită realizarea unei marje sustenabile pentru valorizarea adecvată a resursei umane.
  Într-un sector puternic reglementat, inclusiv din perspectiva marjelor ce nu au mai fost modificate din anul 2009, este necesară o analiză actualizată a mecanismelor care influențează sustenabilitatea serviciilor farmaceutice și capacitatea sistemului de a menține resursa umană calificată.

Primele efecte se văd în mediul rural. În timp, vor afecta întregul sistem.

Primele zone afectate sunt comunitățile rurale îndepărtate, unde farmacia reprezintă adesea singurul punct de acces rapid la servicii de sănătate și consiliere profesională. În multe localități, farmacistul este primul și uneori singurul profesionist din sănătate cu care pacientul intră în contact.

Pe măsură ce numărul absolvenților scade și generațiile actuale se apropie de vârsta pensionării, dificultățile de recrutare se vor accentua. Ruralul va resimți primul această presiune, însă efectele se vor extinde inevitabil și în mediul urban.

Angajatorii din retailul farmaceutic semnalează că, în lipsa unor măsuri corective, va deveni tot mai dificilă recrutarea și menținerea personalului calificat.

Impactul nu se oprește însă la nivelul farmaciilor

• Spitalele vor întâmpina dificultăți în recrutarea farmaciștilor clinicieni și a specialiștilor implicați în managementul medicamentului și siguranța pacientului.
• Industria farmaceutică va avea acces la un număr mai redus de specialiști necesari în producție, asigurarea calității, farmacovigilență, reglementare și dezvoltarea de produse.
• Sectorul de cercetare și dezvoltare va resimți diminuarea resursei umane necesare pentru inovare și transfer tehnologic.
• Laboratoarele de analiză și control se vor confrunta cu dificultăți în atragerea specialiștilor necesari activităților de testare și monitorizare.
• Universitățile vor avea la dispoziție mai puțini candidați pentru cariere academice și de cercetare, ceea ce poate afecta formarea generațiilor viitoare de profesioniști.
• Instituțiile de sănătate publică și autoritățile de reglementare, inclusiv ANMDMR și Direcțiile de Sănătate Publică, vor avea dificultăți în atragerea și menținerea experților.

Măsuri necesare pentru revalorizarea profesiei

Colegiul Farmaciștilor din România și asociațiile reprezentative – Asociația Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR), Asociația Distribuitorilor și Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Asociația Farmaciilor Independente Ethica (AFIE), Asociația Farmaciilor Tradiționale și a Practicienilor (AFTaP) – solicită autorităților inițierea unui dialog național privind viitorul profesiei și adoptarea unor măsuri concrete:

1. Revalorizarea rolului farmacistului ca profesionist esențial al sistemului de sănătate și recunoașterea contribuției sale în prevenție, monitorizarea tratamentelor și educația pentru sănătate.
2. Implementarea și finanțarea serviciilor farmaceutice care pot aduce beneficii directe pacienților și sistemului public de sănătate.
3. Corelarea politicilor educaționale cu necesarul real de resursă umană din toate domeniile în care activează farmacistul.
4. Creșterea sustenabilității economice a farmaciilor comunitare, astfel încât acestea să poată atrage și păstra personal calificat.
5. Simplificarea obligațiilor administrative și operaționale care generează costuri suplimentare fără a aduce beneficii directe pacientului.
6. Integrarea efectivă a farmacistului în strategiile naționale de prevenție, vaccinare și sănătate publică.

„Suntem deschiși dialogului cu Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și alte instituții implicate, pentru identificarea unor soluții sustenabile care să asigure, pe termen mediu și lung, resursa umană calificată necesară funcționării farmaciilor comunitare și domeniilor precizate, revalorizarea profesiei de farmacist, în beneficiul pacienților și al întregului sistem de sănătate publică”, transmit reprezentanții Asociației Farmaciilor și Farmaciștilor din România (AFFR).