Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a evidențiat, în cadrul unei conferințe de presă susținute în județul Sălaj, principalele provocări pentru sistemul medical, printre care refacerea încrederii în medic, lipsa personalului medical și distribuția dezechilibrată a medicilor la nivelul țării.
În cadrul ședinței Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România au fost discutate raportul de activitate al Biroului pentru perioada anterioară, principalele preocupări ale organizației pentru perioada următoare, precum și o serie de amendamente și propuneri legislative.
„Considerăm că fundamentul unui sistem de Sănătate puternic îl reprezintă încrederea în medic și această direcție este și în acord cu mesajele asumate pentru anul 2026 de colegii medicilor în România, și anume despre respect și încredere ca valori fundamentale ale profesiei de medic. Și aș spune mai departe că profesia de medic este poate mai mult decât o profesie, este o vocație. Și că unul din elementele care reprezintă o adevărată provocare acum și pentru noi, ca și Colegiul Medicilor din România, îl reprezintă recâștigarea încrederii în medic și, să zic așa, repoziționarea relației dintre medic și pacient. Este o relație care trebuie să se bazeze pe profesionalism din partea medicului, dar nu numai. Lângă profesionalism, sau acesta, trebuie să fie dublat de empatie și de o bună comunicare cu pacientul”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Președinta Colegiului Medicilor din România a vorbit și despre subiectele analizate în cadrul Consiliului Național, inclusiv despre amendamentele și propunerile legislative formulate de organizație.
„Pe de o parte este ședința de Consiliu Național care a avut loc astăzi și care a avut, să zic așa, ca ordine de zi problematica noastră a Colegiului Medicilor din România, care în ședința de astăzi a fost axată, în primul rând, pe un raport de activitate al Biroului pentru perioada care a trecut, dar și totodată principalele preocupări pentru această perioadă. S-au discutat o serie întreagă de amendamente și propuneri legislative pe care Colegiul Medicilor le-a făcut și aș da doar un exemplu: observațiile și propunerile pe care Colegiul Medicilor din România le-a făcut referitoare la proiectul legii salarizării, care are foarte multe elemente pe care noi, ca și Colegiu, le-am punctat. Și aceste amendamente au fost trimise și către Ministerul Sănătății, și către Ministerul Muncii, și către Comisia de sănătate a Camerei Deputaților și a Senatului”, a explicat aceasta.
Un alt subiect discutat în cadrul ședinței Consiliului Național al Colegiului Medicilor din România a vizat educația medicală continuă și actualizarea reglementărilor din acest domeniu.
„De asemenea, se lucrează la Colegiul Medicilor și acest lucru a fost dezbătut în ședința Consiliului Național de astăzi, una dintre deciziile legate de reglementarea educației medicale continue, pentru că unul din aspectele prioritare pe care Colegiul Medicilor din România le reglementează este educația medicală continuă a profesioniștilor din sănătate, a medicilor. Și aceasta trebuie să se deruleze după o serie întreagă de principii etice și deontologice. Și tocmai actualizarea acestei decizii, ca ea să corespundă în permanență provocărilor pe care sistemul de Sănătate le ridică, și din acest considerent a fost unul din punctele care au fost discutate astăzi în ședința de Consiliu Național”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Discuțiile au vizat și problemele semnalate de medicii din județul Sălaj, în special lipsa personalului medical din spitalele mici, dificultățile privind asigurarea liniilor de gardă și accesul la servicii medicale în ambulatoriul integrat.
„Dar cealaltă categorie de lucruri au fost legate de discuțiile pe care le-am avut cu colegii de aici, din județul Sălaj, atât ieri, la ședința pe care am avut-o la Spitalul Județean de Urgență din Zalău, cât și astăzi, după ședința de Consiliu, când am avut o întâlnire cu medici de la nivelul întregului județ și din celelalte spitale din județ. Am discutat o serie întreagă de probleme, cum ar fi lipsa de personal medical, care este într-adevăr o realitate pentru unele spitale, în special cele mici, din localități mici, în care este o dificultate atât asigurarea liniei de gardă, cât pe de o parte, cât și asigurarea accesului la servicii de sănătate în ambulatoriul integrat. Și aceste lucruri sunt datorită lipsei clare de personal și este de fapt o distribuție care este inegală a medicilor la nivelul țării. Știm cu toții că există aglomerări și un număr mare de medici în centrele universitare, ceea ce nu se regăsește și în spitalele mici”, a explicat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Aceasta a arătat că soluțiile pentru atragerea medicilor în zonele deficitare presupun intervenții pe mai multe paliere, inclusiv sprijin din partea autorităților locale.
„Am discutat aceste aspecte și ce anume s-ar putea îmbunătăți în acest sens și, cu certitudine, lucrurile sunt complexe și se poate interveni, adică trebuie intervenit pe mai multe paliere. Este un aspect important implicarea autorităților locale, pentru că un medic atunci când vine într-o altă localitate, mai ales un medic tânăr, este la începutul carierei sale, are nevoie de susținere în ceea ce privește locuința sau locul de muncă pentru soț, soție sau accesul la forme de învățământ pentru copii. Deci accesul lui sau, mai bine zis, inserția lui într-o nouă localitate presupune foarte multe aspecte. Iar un lucru important este acela că tinerii își doresc să aibă echipe de medici la locul lor de muncă”, a precizat președinta CMR.
Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a precizat că medicii tineri iau în calcul existența infrastructurii și a unei echipe medicale atunci când aleg un loc de muncă.
„Și acesta este un răspuns pe care noi l-am primit la un chestionar pe care l-am făcut către medicii rezidenți și ne-a bucurat faptul că, la întrebarea dacă vor sau dacă ar lua în discuție și să meargă într-o localitate mai mică, la un spital mai mic, răspunsul lor a ținut de două aspecte: de existența infrastructurii la nivelul acestor unități sanitare, dar și de existența unei echipe medicale. Pentru că tinerii noștri, care sunt medici foarte bine pregătiți, înțeleg că medicina acestor ani este o medicină cu multe provocări, care nu mai poate să fie făcută de unul singur, ci este o medicină care nu poate să fie făcută decât în echipă multidisciplinară”, a explicat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.
Un alt subiect adus în discuție de medicii din teritoriu a fost agresiunea asupra personalului medical. Colegiul Medicilor din România a reafirmat poziția împotriva violenței adresate profesioniștilor din sănătate prin campania „Stop violenței”, susținând importanța comunicării dintre medici, pacienți și aparținători.
„De asemenea, medicii au mai ridicat o serie întreagă de probleme, în special în localitățile mici, cum ar fi agresiunea la care au fost supuși, spre exemplu, uneori în gardă. Și aici Colegiul Medicilor din România a avut o poziție fermă și anume este campania începută de Colegiul Medicilor din România, intitulată «Stop violenței», în care ne-am poziționat ferm împotriva violenței adresate personalului medical. Considerăm că nu aceasta este soluția și că nu așa trebuie abordate problemele, ci doar printr-o creștere a comunicării, pentru că suntem convinși că atunci când există comunicare atât cu pacientul, cât și cu aparținătorii pacientului, aceasta poate detensiona situațiile încordate și poate să dea, să zic, soluții multor probleme”, a declarat președinta CMR.
În cadrul vizitei în județul Sălaj, președinta Colegiului Medicilor din România a vorbit despre exemplele pozitive întâlnite, dar și despre dificultățile care afectează sistemul sanitar.
„Am mers ieri în județ și am văzut, mă, și în oraș, în Zalău, am văzut niște lucruri despre care nu pot să spun decât, să zic, impresii mai mult decât pozitive. Am văzut în ce înseamnă ca oamenii să se implice și sintagma «Omul sfințește locul» este într-adevăr adevărată. Am fost la clinica doamnei Dorica Dan și la Centrul NoRo și am văzut ce înseamnă responsabilitatea, implicarea și ce înseamnă să oferi speranță acolo unde viața părea că nu dă nicio șansă micilor pacienți”, a precizat Cătălina prof. univ. dr. Poiană.
Aceasta a menționat și exemple de modele de organizare medicală care ar putea reprezenta soluții pentru anumite zone.
„Am văzut, de asemenea, și am auzit și astăzi despre un profil de spital care consider că poate să fie o soluție în zonele mici, mai ales acolo unde spitalele nu pot fi performante din cauza lipsei de dotări sau din cauza lipsei de personal. Am văzut existența spitalelor de tip cronici și de îngrijiri paliative care sunt chiar în relație contractuală cu casa și am considerat că este un exemplu de bună practică. Dar și aici se identifică probleme, și anume o finanțare insuficientă a acestor servicii de Sănătate, care ar trebui să fie o prioritate având în vedere deficitul la nivel național a paturilor pentru paliatie”, a arătat aceasta.
În final, prof. univ. dr. Cătălina Poiană a subliniat importanța resursei umane pentru funcționarea sistemului de sănătate.
„Am văzut multe lucruri bune, am văzut medici care vor să se implice, medici care au arătat că și-au ales această meserie și că o fac cu vocație și am văzut în unele locuri și sprijinul autorităților locale de a dezvolta infrastructura și am văzut cât de multe lucruri s-au făcut la Spitalul Județean de Urgență din Zalău. Problemele clare sunt acelea ale insuficienței de personal, ale finanțării insuficiente și, bineînțeles, că un sistem de Sănătate care se dorește performant și predictibil nu poate să funcționeze fără aceste două elemente, pentru că da, dacă bani pentru infrastructură se mai pot găsi, nimic nu poate prinde viață fără resursă umană, care este de fapt inima care ține sistemul de sănătate în viață”, a concluzionat președinta Colegiului Medicilor din România.