Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) cere parlamentarilor să modifice proiectul legii salarizării prin preluarea propunerilor sale, astfel încât viitoarele prevederi să ofere garanții privind veniturile personalului medical, să țină cont de specificul și dificultatea muncii din sănătate și să asigure plata corectă a activităților esențiale pentru funcționarea permanentă a sistemului medical.
Federația „Solidaritatea Sanitară” din România (FSSR) a înregistrat la instituțiile implicate versiunea integrală a propunerilor de modificare a proiectului legii salarizării, raportată la forma comunicată public la 17 iulie 2026. Parlamentarii au acum la dispoziție nu doar revendicări, ci texte concrete de amendamente, explicații juridice și argumente privind impactul asupra angajaților și funcționării serviciilor medicale.
„Solicităm tuturor partidelor politice și tuturor parlamentarilor să preia propunerile FSSR, în forma în care au fost argumentate, și să le depună ca amendamente. Acum este momentul răspunderii politice, în care fiecare vot trebuie să protejeze veniturile, să recunoască riscul profesional și să recompenseze continuitatea serviciilor medicale”, transmit reprezentanții FSSR.
Federația le solicită decidenților să susțină un pachet coerent, nu corecții izolate care lasă în urmă alte categorii de salariați. Prioritățile care trebuie transpuse în amendamente sunt:
- Nicio scădere a veniturilor, prin introducerea unei clauze reale de non-regresie, calculată prin raportare la media ultimelor 12 luni și incluzând turele, gărzile și munca în zilele libere.
- Condițiile de muncă trebuie diferențiate real, prin plafoane minime garantate pentru drepturile aferente condițiilor, introducerea unei părți a sporurilor pentru condiții de muncă în salariile de bază, eliminarea cotelor arbitrare de personal și evitarea blocării lor prin plafonul general.
- Continuitatea trebuie plătită adecvat, incluzând plata muncii în zilele libere și de sărbătoare cu tarif majorat cu 100% și acordarea sporului de noapte pentru orele de gardă.
- Coeficienți fără reduceri mascate, prin corectarea grilelor medicale și TESA, posibilitatea diferențierii până la +32% și eliminarea neutralității bugetare care condiționează câștigul unora de pierderea altora.
- Sporurile pentru unele riscuri, eliminate din text, trebuie reintroduse, inclusiv radiațiile, neonatologia, sălile de naștere și laboratoarele.
- Negociere colectivă, nu consultare formală, prin acordul federațiilor reprezentative pentru criteriile concrete de acordare a drepturilor stabilite între limite.
- Ierarhizarea trebuie să funcționeze, astfel încât valoarea de referință să nu fie sub salariul minim, promovarea să poată fi realizată prin transformarea postului, iar performanța și contribuția la venituri proprii să poată fi recompensate transparent.
Federația precizează că intervenția sa nu vizează conservarea sporurilor în sensul tradițional, ci diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite.
„În centrul intervenției FSSR nu se află conservarea sporurilor în sensul lor tradițional. Miza este diferențierea corectă a veniturilor între locuri de muncă cu riscuri, responsabilități și intensități diferite și recunoașterea contribuției celor care asigură funcționarea neîntreruptă a spitalelor. O lege care uniformizează riscuri diferite sau permite acordarea simbolică a unui drept produce inechitate, deficit de personal și vulnerabilitate pentru pacienți”, potrivit FSSR.
Greva de avertisment desfășurată în sănătate confirmă, potrivit FSSR, gravitatea nemulțumirilor și necesitatea unei reacții rapide a autorităților.
„Protestul face vizibilă problema. Soluțiile scrise o pot rezolva”, atrag atenția reprezentanții federației.
FSSR consideră că satisfacerea așteptărilor legitime ale angajaților necesită, alături de protest, o arhitectură completă de soluții: formulări legislative, justificări, estimarea consecințelor și negociere susținută până la adoptare.
Fără obiective precise, protestul riscă să rămână doar un semnal sau să fie orientat spre priorități care nu acoperă toate categoriile profesionale. Documentul depus de FSSR arată transparent pentru ce trebuie acționat și oferă parlamentarilor instrumentul concret pentru a schimba proiectul.
După ce a încercat timp de doi ani să obțină un sistem de salarizare etic, FSSR s-a concentrat de această dată (până acum) pe solicitări de modificare a proiectului de lege și negocierii fiecărei prevederi cu impact asupra sănătății. Noua versiune transmisă decidenților actualizează textele și argumentele în raport cu forma proiectului din 17 iulie 2026.
Prin această publicare, FSSR face verificabilă activitatea sa, angajații pot vedea exact ce s-a solicitat, iar parlamentarii nu mai pot invoca lipsa unei alternative tehnice. Propunerile cuprind protecția veniturilor, continuitatea, condițiile de muncă, coeficienții de ierarhizare, personalul nemedical/TESA, promovarea, performanța și negocierea colectivă.
Sinteza solicitărilor Federației „Solidaritatea Sanitară” din România
Solicitările FSSR sunt orientate către cinci direcții, cu termen-limită august 2026 pentru ultimele două:
- modificarea suplimentară a Anexei nr. II cap. II;
- corectarea suplimentară a coeficienților de ierarhizare;
- reconstrucția celor 4 grile de salarizare
- introducerea unei părți a sporurilor în salariile de bază.
- construcția Regulamentului de sporuri.
Solicitările de mai jos sunt ordonate după importanța lor:
1. Plafoane minime garantate pentru toate sporurile de condiții de muncă — condiția fără de care nu se poate discuta. Ce se solicită: reformularea art. 7 alin. (1) din Anexa II cap. II astfel încât fiecare spor să aibă un nivel minim garantat (ex.: nivelul I: 35–60%; nivelul II: 25–50%; nivelul III: 15–25%), nu doar plafoane „de până la X%”. De ce: formula „de până la” nu instituie un drept, ci o posibilitate: într-o unitate subfinanțată sporul poate ajunge la zero pentru risc identic. Precedentul OUG nr. 41/2018 și temeiul Legii nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impun un interval real de negociere. Pe scenariul „toate sporurile la 1%”, CCDSS estimează o reducere de ~1,76 mld. lei/an și pierderi mediane de ~2.068 lei/lună. (pag. 3, 15–16) Precizăm că introducerea unor părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariul de bază și intervențiile indicate anterior au scopul de a asigura salarizarea diferențiată a angajaților de la diferite locuri de muncă.
2. Definirea în lege a categoriilor de muncă încadrate în categoriile de sporuri. Eliminarea cotelor de personal pentru sporuri — „nu poate fi acceptată sub nicio formă”. Ce se solicită: Introducerea formei convenită cu MS a art. 7 din cap. II, anexa nr. II. Eliminarea integrală a alin. (7) al art. 7 (cote de 10%/20% din personal pe paliere) și înlocuirea cu prevederea în vigoare; în subsidiar, cote cel puțin egale cu ponderea reală a personalului încadrat la intrarea în vigoare. De ce: fără definirea expresă a locurilor de muncă nu poate fi efectuată încadrarea. În privința cotelor de personal pe categorii de sporuri: aritmetica este imposibilă: ~30% din personal lucrează azi în structuri cu spor nominal 35–85%, iar ~14,5% doar la nivelul I — cota de 10% este de aproape trei ori mai mică decât acoperirea actuală; pentru cele 78 de unități mono-profil (psihiatrie, TBC, infecțioase, ~22 mii posturi) minimum 70% din personal ar rămâne în afara sporurilor; doi asistenți din aceeași secție ATI ar primi sporuri diferite doar pentru că unitatea „și-a epuizat cota” — discriminare directă (art. 6 și 159 Codul muncii). (pag. 3, 21–25)
3. Tarif orar +100% pentru munca în zilele libere și de sărbători legale, inclusiv pentru gărzi. Ce se solicită: modificarea art. 2 și art. 3 alin. (2): tarif orar cu 100% mai mare (nu +30%), la care se adaugă sporul de condiții de muncă; includerea tarifului suplimentar în suma salariilor de bază (nou alin. 3), pentru a nu intra în plafonul de 20%. De ce: art. 137 și 142 alin. (2) din Codul muncii și Decizia ÎCCJ nr. 415/2025 impun compensarea la 100%; la +30%, ora lucrată în zi liberă scade cu până la 41,9% (medic primar ATI: 221,3 → 128,5 lei), iar ora de gardă de urgență în zi lucrătoare cu până la 49% (193,7 → 98,8 lei) — exact în zona cu cel mai mare risc de deficit de personal. (pag. 4, 6–9)
4. Sporul de noapte pentru personalul care efectuează gărzi. Ce se solicită: completarea art. 1 și art. 3: orelor de gardă efectuate noaptea li se aplică sporul de noapte; sporul de tură devine drept garantat („beneficiază”, nu „pot primi”), nediminuabil prin acte administrative locale. De ce: art. 126 din Codul muncii instituie dreptul oricărui salariat de noapte, indiferent de temeiul contractual — excluderea medicilor de gardă este o derogare nepermisă de la o lege organică; soluția fusese convenită cu Ministerul Sănătății (grupul de lucru din 29.05.2026) și a dispărut fără explicație publică. (pag. 4, 5–6)
5. Banda de variație a coeficienților de ierarhizare: de la nivelul din anexă până la +25%, cu abatere în minus de maxim -5%; eliminarea neutralității bugetare. Ce se solicită: art. 10: limita minimă = coeficienții din anexă (nu −15%/−5%), limita maximă = +25–32%, cu acordul federațiilor reprezentative; medicină legală, anatomie patologică și spitalele strategice la +25%; eliminarea alin. (5) — clauza compensării majorărilor prin diminuări; reintroducerea majorărilor pentru complexitate (ATI, UPU, ambulanță). De ce: diferențele structurale actuale între palierele de salarizare sunt de 32% — o bandă de ±15% nu le poate reproduce; abaterea în minus înseamnă salarii de bază sub nivelul legii (medicul primar din ATI/anatomie patologică ar pierde 10,7%); alin. (5) este „cea mai gravă prevedere”: transformă diferențierea în redistribuire între angajați — orice majorare a unei secții cu risc trebuie plătită prin diminuarea alteia. (pag. 4, 28–31). Creșterea marjei de negociere în această bandă are ca scop atât reconstrucția celor 4 grile de salarizare cât și introducerea unei părți a sporurilor pentru condițiile de muncă în salariile de bază.
6. Clauza de non-regresie: drepturile de continuitate în venitul de referință, calculat pe media a 12 luni. Ce se solicită: articol nou (10.3): drepturile de la art. 1–3 (tură, gărzi, zile libere) se includ în venitul lunar de referință pentru diferența salarială tranzitorie; pentru drepturile variabile, referința = media ultimelor 12 luni; utilizarea „remunerației” în sensul Directivei (UE) 2023/970. De ce: principala sursă a scăderilor salariale din proiect o reprezintă tocmai reducerea componentelor variabile, excluse expres din protecția tranzitorie — pierderile din tură, gărzi și zile libere ar fi definitive din prima lună; referința pe o singură lună transformă protecția într-o loterie. (pag. 4, 7, 34–35)
7. Reintroducerea sporurilor eliminate: radiații (până la 20%) și neonatologie, săli de naștere, laboratoare (10–20%). Ce se solicită: completarea art. 7 alin. (1) cu sporul pentru surse de radiații, diferențiat pe cele patru categorii de risc radiologic (5/10/15/20%), și cu sporul pentru neonatologie, săli de naștere și laboratoarele de analize; menținerea enumerării analitice a locurilor de muncă în lege (dubla referință: lege + regulament); cumulul pentru radiologia intervențională din blocul operator. De ce: ambele au dispărut integral din versiunea 16–17.07.2026; riscul radiologic este singurul risc profesional măsurat instrumental, individual și continuu (dozimetrie) — eliminarea unei compensații pentru un risc cuantificat obiectiv ilustrează absența fundamentării pe dovezi. (pag. 3, 17, 20)
8. Corp principal: eliminarea sintagmei „pe surse de finanțare” (art. 21) și valoarea de referință 4.325 lei (art. 35/36). Ce se solicită: calcularea plafonului de 20% pe ordonator principal de credite fără separarea pe surse de finanțare; valoarea de referință 4.325 lei (nu 4.100) pentru decembrie 2026 și 2027. De ce: separarea pe surse face imposibilă încadrarea spitalelor monospecialitate (psihiatrie, TBC, infecțioase) cu sporuri de 50%; valoarea de 4.100 lei este sub salariul minim brut pe țară (4.325 lei de la 1.07.2026, HG nr. 146/2026), producând „suprapunerea la baza piramidei” a unor funcții cu coeficienți diferiți — încălcarea principiului ierarhizării prin coeficienți. (pag. 2–3)
9. Restabilirea dialogului social: „acordul” federațiilor reprezentative, nu „consultarea”; termene pentru actele subsecvente. Ce se solicită: la art. 7–10 (regulamentul de sporuri, regulamentul gărzilor, criteriile de promovare, clasificarea unităților și coeficienții concreți): acordul federațiilor sindicale reprezentative la nivel de sector; Regulamentul de sporuri prin HG cel târziu în august 2026, cu aplicarea tranzitorie a HG nr. 153/2018 și 917/2017 (alin. 8 nou). De ce: Legea nr. 367/2022 art. 105 alin. (3) impune determinarea prin negocieri colective a drepturilor stabilite între limite; trecerea la „consultare” este o regresie față de Legea nr. 153/2017; fără regulament la intrarea în vigoare, unitățile ar rămâne fără temei pentru orice spor — precedentul din 2018 (OUG nr. 41/2018) o dovedește. (pag. 4, 19, 25–28, 30–31)
10. Completări de sistem: promovarea, performanța, veniturile proprii, garda la domiciliu, liniile de gardă mixte, stabilitatea. Ce se solicită: reintroducerea promovării prin transformarea postului (art. 9); salarizarea suplimentară în funcție de performanță (fonduri la 20% din cheltuiala cu salariile de bază) și din venituri proprii (până la +30%, cu prioritate pentru cei care le generează); plata prezentării la caz din garda la domiciliu cu drepturile gărzii de urgență; CIM cu timp parțial pentru medicii care acoperă linii de gardă în alte unități (alin. 5 nou); majorarea de stabilitate pentru vechimea în aceeași unitate (2–8%); corectarea coeficienților de ierarhizare conform anexelor FSSR (ex.: medic primar 4,30; asistent-șef 2,87/3,01). De ce: fără norma promovării, aceasta devine condiționată de un post vacant; salarizarea din venituri proprii este singurul instrument de retenție fără impact bugetar; omisiunea liniilor de gardă mixte le blochează din prima zi; majorarea de stabilitate este singura măsură care acționează direct asupra retenției. (pag. 4, 10–11, 27, 32–33, 36–49)