OMS lansează noi profiluri pentru antibiotice împotriva bacteriilor rezistente

0
134

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a lansat astăzi trei noi profiluri de produse țintă pentru antibiotice, menite să vizeze bacteriile rezistente la tratamente, responsabile pentru infecții severe ale sângelui și ale tractului urinar, pneumonii și meningite în rândul grupurilor vulnerabile la nivel global.

Noile profiluri se concentrează pe dezvoltarea de antibiotice pentru:

  • infecții severe cu bacterii Gram-negative multirezistente,

  • infecții Gram-pozitive rezistente la antibiotice la pacienții imunodeprimați și critici,

  • meningite bacteriene comunitare și asociate îngrijirii medicale.

Aceste profiluri definesc caracteristicile minime și preferate ale viitorilor agenți antibacterieni, oferind orientări cercetătorilor, dezvoltatorilor de produse, autorităților de reglementare și finanțatorilor pentru a alinia inovația la nevoile clinice nesatisfăcute și la agenții patogeni prioritari.

În ciuda faptului că există 90 de agenți antibacterieni aflați în faze preclinice sau clinice, foarte puțini dintre aceștia vizează bacteriile prioritare și chiar mai puțini sunt considerați inovativi.

„Comunitatea științifică a dezvoltat și aprobat noi antibiotice în ultimii ani. Acest lucru este bine, dar, din păcate, nu este suficient pentru a ține pasul cu bacteriile rezistente la medicamente, mai ales cu cele de cea mai mare preocupare,” a declarat dr. Yvan Hutin, Director al Departamentului pentru Rezistența Antimicrobiană la OMS. „Avem nevoie de un flux sigur cu noi agenți antibacterieni care să fie inovativi, accesibili și disponibili tuturor celor care au nevoie de ei.”

Priorități globale pentru inovație

Noile profiluri stabilesc caracteristicile dorite ale produselor antibacteriene pentru trei tipuri de infecții cu impact global major:

  • Infecții severe multirezistente (MDR) Gram-negative, inclusiv Enterobacterales rezistente la carbapenem, Acinetobacter baumannii și Pseudomonas aeruginosa, care provoacă infecții de sânge și pneumonii asociate spitalului sau ventilatorului. Aceste infecții cresc mortalitatea, durata internărilor și cererea de îngrijire intensivă, punând presiune pe sistemele de sănătate.

  • Infecții severe Gram-pozitive la pacienții imunodeprimați și critici, cu accent pe Enterococcus faecium rezistent la vancomicină. Acești pacienți vulnerabili se confruntă cu un risc crescut de infecții severe, iar infecțiile de sânge reprezintă una dintre complicațiile principale din secțiile de terapie intensivă, ducând la internări prelungite și risc crescut de deces.

  • Meningită bacteriană, inclusiv infecții comunitare rezistente la penicilină și cefalosporine și agenți multirezistenți în meningita asociată îngrijirii medicale. Meningita bacteriană rămâne o boală devastatoare: aproximativ unul din șase pacienți decedează, iar unul din cinci supraviețuiește cu dizabilități pe termen lung, inclusiv pierderea auzului, epilepsie sau afectarea cognitivă.

Fiecare profil oferă ghidaj specific pentru dezvoltarea de noi tratamente, în conformitate cu lista OMS a agenților patogeni prioritari și nevoile urgente de cercetare și dezvoltare. Ele stabilesc ținte clare privind calitatea, eficacitatea, siguranța și farmacocinetica, reflectând nevoile diverselor categorii de pacienți, inclusiv imunodeprimați, critici, nou-născuți și copii.

Profilurile vizează prioritizarea globală a infecțiilor cu morbiditate și mortalitate ridicate, în mediul comunitar și spitalicesc, și promovează colaborarea între sectorul public și cel privat pentru a stimula cercetarea și a reduce riscurile asociate dezvoltării de antibiotice. Ele contribuie la un cadru unificat care să ghideze cercetarea viitoare, deciziile de investiții și consolidarea fluxului de noi antibiotice, integrând principiile de gestionare responsabilă și acces încă din fazele incipiente ale dezvoltării produsului.

Articolul precedentVIDEO Dr. Monica Radu, despre beneficiile acupuncturii în tratamentul durerii și al afecțiunilor cronice
Articolul următorSJU Miercurea Ciuc: Endometrioza afectează una din zece femei, dar diagnosticul poate întârzia până la 10 ani