Procedura minim invazivă a lavajului bronhoalveolar este esențială pentru obținerea unui diagnostic precis în bolile pulmonare

0
524

Lavajul bronhoalveolar (LBA) este o tehnică bronhoscopică minim invazivă, descrisă de Cpt. medic dr. Elvis Firoiu, specialist pneumolog la Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, care are rolul de a diagnostica diverse afecțiuni pulmonare. Aceasta permite recoltarea de celule, agenți patogeni, depuneri minerale și alte elemente prezente în plămâni, ajutând la identificarea unor boli variate, precum fibroză, tumori, infecții sau afecțiuni profesionale pulmonare. Procedura poate aborda atât modificări difuze, cât și localizate la nivelul unor segmente pulmonare specifice.

Tehnica constă în instilarea fracționată a 200 ml de ser fiziologic, administrat în 10 seringi a câte 20 ml, urmată de aspirația lichidului după fiecare instilare. Proba recoltată este apoi trimisă la laborator, unde este centrifugată și supusă colorărilor standard și speciale, în funcție de suspiciunea clinică, precum și testelor imunologice. În cazul tumorilor pulmonare avansate, în special carcinomatoza pulmonară, se pot realiza blocuri celulare care permit efectuarea testelor imunohistochimice, având astfel o valoare comparabilă cu biopsia.

Deși procedura este considerată sigură și ușor de tolerat, există anumite complicații posibile care trebuie cunoscute: febra postprocedurală, prezentă la aproximativ o treime dintre pacienți, spasmul bronșic și agravarea insuficienței respiratorii. Procedura necesită precauție în cazul pacienților cu infiltrate pulmonare extinse, PaO2 mai mic de 60%, hiperreactivitate bronșică, tulburări de coagulare, insuficiență respiratorie acută, aritmii cardiace importante sau instabilitate hemodinamică și respiratorie.

Lavajul bronhoalveolar poate avea valoare diagnostică clară în diverse afecțiuni, printre care: expunerea profesională la pulberi, proteinoza alveolară, sindromul hemoragic alveolar, carcinomatoza pulmonară, infecția cu Pneumocystis jiroveci, boala eozinofilică pulmonară, sarcoidoza (raport CD4/CD8 mai mare de 10), histiocitoza X și berilioza pulmonară.

În alte boli, aspectul LBA poate oferi un argument suplimentar în stabilirea diagnosticului, cum ar fi în fibroza pulmonară idiopatică – unde se corelează cu examenul CT și testele funcționale respiratorii –, alveolita alergică extrinsecă, tuberculoza, bronșiolita obliterantă cu organizare pneumonică, leziuni pulmonare în bolile de sistem, pneumopatia de iradiere, sindromul Churg-Strauss, infecții bronhopulmonare, aspergiloza pulmonară, pneumopatiile iatrogene și altele.

Articolul precedentSpitalul Colentina realizează cu succes o intervenție mixtă ORL și neurochirurgie pentru îndepărtarea unui adenom hipofizar
Articolul următorTest genetic pentru identificarea intoleranței la lactoză, disponibil acum la Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu